⬆
La zi în cultură
Pagina 19
Cînd America descoperă Europa
Întîlnirea cu valahii majoritari este șocantă, pentru el, dar probabil și pentru majoritatea cititorilor de astăzi.
India Song
Pe bucăți, filmul e admirabil. Luat împreună – nu tocmai, fiindcă arată mai mult ca un exercițiu de stil foarte îndemînatic, fără însă o reală adîncime sau justificare a asociațiilor pe care ni le solicită.
Albi vs. roboți, în colinde
Trupele rock au fost în mod tradițional preocupate să publice materiale de Crăciun – poate pentru că balada rock are unele asemănări structurale cu colindul.
Horia-Roman Patapievici în dialog cu Andrei Cornea despre Platon, „Opera integrală”
Vă invităm vineri, 5 februarie, ora 19.00, la o întîlnire cu Horia-Roman Patapievici și Andrei Cornea prilejuită de apariția primului volum din seria operei integrale a lui Platon, într-o nouă traducere de Andrei Cornea.
Anul cinematografic 2020 – anchetă
Cinema-ul fără cinematograf pentru noi nu funcționează decît paliativ.
Fața și reversul
Romanul lui Trojanow acoperă mai bine de șase decenii din istoria recentă a Bulgariei, din 1944 și pînă în 2007.
Unora le place jazz-ul
O arhitectură a chipului uman care pare să se nască mereu ca din întîmplare.
Lockdown punk
Textele își croiesc propriul drum în ceea ce am putea numi muzică aptă să adreseze coerent problematici socio-politice.
No Harms Done
să te lovești de-o piatră de mormînt și să-l înjuri că nu-i atent pe mort – am pățit
Victor Brauner – Invenții, apariții și minuni
Principiul după care artistul se ghidează constă în alăturarea unor elemente disparate prin care „noul“ ia fiinţă, corespondent al unui model al fanteziei şi componentă a creaţiei suprarealiste.
Ce nu sare-n ochi
Surprinzător, privit prin fanta îngustă a criticii literare și a teritoriilor conexe, abia încheiatul 2020 n-a fost atît de rău pe cît ne-am fi așteptat.
La darea sufletului
Grădinaru face „dosare” biografice și investigații-fulger în cîte o chestiune intrigantă sau doar sclipicioasă.
Carte nouă la Humanitas: „Viitorul amintirilor” de Italo Svevo
Italo Svevo a avut o lungă prietenie cu James Joyce, fiind de notorietate faptul că i-a inspirat personajul Leopold Bloom din Ulise.
Eminescu. De ce autorul unei publicistici depășite rămîne cel mai bun publicist
Gazetarul Eminescu de acum un veac și jumătate e mai bun decît oricare alt condeier din presa noastră de azi.
Eminescu – autor politic. Exercițiu de privit în urmă
În martie 1998, revista noastră a publicat un număr dedicat lui Mihai Eminescu.
Vîrstele şi feţele subversiunii
Pentru Steinhardt livrescul este cu adevărat funcţional slujind o natură aluzivă, subversivă.
Retrospectiva anului poetic 2020
Au apărut cărți bune și foarte bune la edituri care mizează pe poezie.
Singurătăți paralele
Cu Tsai, tot mai puțin dispus să facă concesii progresiei narative fără opreliști (a și amenințat că se lasă de film acum ceva ani), știm că trebuie să dispunem de tot timpul, altfel nu merită.
Extincție
Bărbatul alb heterosexual nu mai e doar o etichetă improvizată ironic, a devenit concept academic ori termen peiorativ.
Debut în forță pentru ANANSI în 2021: „Hamnet”, „Anomalia”, „Nopți albastre”
Cea mai nouă colecție românească dedicată literaturii universale, Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M, începe în forță acest an.
Carte nouă la Humanitas: ultimul volum al trilogiei „Bucureștiul fanariot” de Tudor Dinu
Ultimul volum al trilogiei Bucureștiul fanariot a apărut în decembrie la Humanitas, în colecția Istorie, și va fi lansat într-o dezbatere pe zoom în luna ianuarie.
Matisse, ultima expoziție
Culoare și emoție – reunite, ele îi desemnează vocația. Vocația eliberatoare a „decorativului” și tot ce implică el ca acord cu lumea.
Cîntece de pe cruce
Tema morții (cancer, crime, accidente fatale, 9/11) este însoțită de tema dublului care apare, într-un fel sau altul, în multe dintre povestiri.
O tendință și un personaj
Ceea ce am observat în ultimul timp a fost cheful de memorialistică ce i-a cuprins pe unii dintre scriitorii și intelectualii noștri ajunși la o anumită vîrstă.
Peisaj după bătălie
Momentul rămas în istorie ca procesul din Chicago, din 1969, este tema acestui film politic în esență și realist ca formă, cu vagi accente poetice.
McCartney al III-lea
Noul album a fost înregistrat în casa sa din Sussex exact ca și celelalte două, artistul britanic mutîndu-se de la un instrument la altul.
O carte a eșecurilor
Un volum consistent, eteroclit, care ascunde multe frumuseți, bijuterii poetice, într-un univers marcat de negativitate.
Degetele lui Pozzi
E o strategie recurentă la Julian Barnes faptul de a aborda subiectul „prin învăluire”.
Guatemala de sub pămînt
Povestea e incapabilă să inventeze o privire proaspătă sau o reflecție profundă asupra memoriei.
Putere de abstractizare
Preferințele muzicale ne sînt pragmatice, audiția trebuie să servească unor scopuri utilitarist-lăutărești.
„Mă feresc de convenții” – interviu cu Andrei CIUBOTARU
În această „nebunie” de posibilități, dacă îți păstrezi coerența, atunci reușești să îți creezi un stil.
Victor Brauner – „Anatomia dorinței” și Erosul suprarealist
Ansamblul este transpunerea în imagini a unui „model ideal“, hibrid care îngemănează anatomia umană și pe cea a unui „robot feminin“ acționat mecanic.
Brâncuși, portret din amintiri - interviu cu Doina LEMNY
El nu-și explica niciodată lucrările, nu făcea decît să-i incite pe cei curioşi să le privească.
Un fel de bilanț
Vînzările din librăriile online au înregistrat o creștere între 30-70%, dar acestea nu au compensat pierderile din retail-ul clasic.
Teatrul față în față cu pandemia
Seismograf al cotidianului, teatrul a preluat problemele pandemiei – teama, singurătatea, moartea.
„Este foarte tristă folosirea teatrului în lupta politică” – interviu cu Gianina CĂRBUNARIU
Există și acest tip de a face politică cu parul și făclia în mînă, acest tip de presiune conservatoare care, în cazul de față, coagulează niște energii locale.
Soarele japonez al resemnării
Cutremurătoare nu e doar fișa clinică a maladiei (la care Sîrbu se referă insistent vorbind despre „soarele japonez” care i-a răsărit pe cerul gurii), cît mai cu seamă aceea, tot clinică în felul ei, privitoare la destin.
Avem pictoroman!
Deși punctul de plecare sînt imaginile pictorului, reflecțiile care se dezvoltă pică în sarcina prozatorului.
A fost odată un castel
Pe lîngă reflexia în oglindă față de Kane, este și un omagiu adus epocii de aur a Hollywood-ului.
Ceva melancolie și o infinită tristețe de album
Aspirația contemporană a frontman-ului trupei din Chicago se traduce prin compoziții și o producție care pun accentul pe sunetul sintetizat.
„Are ceva bun și online-ul ăsta” – observații pe marginea Festivalului Național de Teatru, ediția 2020
„Online-ul ăsta“, cînd e corect realizat și nu deteriorează spectacolul, se definește printr-o natură dublă, aceea de prezență/absență.
După douăzeci de ani
Cronica literară era ucenicie, acum e bază pentru cursurile de creative writing.
În ochiul uraganului
Mikoian a reușit să pară distanțat de unele excese ale politicilor de stat, deși le știa perfect magnitudinea criminală.
Inima e un vînător singuratic
Sînt secvențe ceva mai acerbe, pline de venin și ură, în care adulții se văd chemați în fața camerei pentru a defula în tot ce au ei mai abject și mai crud.
Revival
Echivalentul pentru 2020 al evenimentului Korn-Tool de anul trecut sînt materialele tandemului Deftones-Puscifer.
Un jurnal necesar
De la debutul său de la jumătatea anilor ʼ90 a fost, pentru multă vreme, singurul scriitor autodeclarat gay, publicînd mai multe cărți de poezie cu subiect homoerotic.
„Prieten blînd al sufletului meu”
Adrian Papahagi așază, în „rime” simbolice, două cîte două marile scrieri shakespeariene.
Războiul, pasărea cu o singură aripă
Noua speranță a cinema-ului rus, Kantemir Balagov face mai puțin un film clasic despre război privit dintr-un unghi feminin, cît mai degrabă un film complex și intrigant despre sufletul slav.