Avem pictoroman!

Publicat în Dilema Veche nr. 870 din 10 - 16 decembrie 2020
Avem pictoroman! jpeg

● Felix Aftene & Lucian Dan Teodorovici, Mustața lui Dalí și alte culori, Editura Polirom, 2020.

Co-producția pictorului Felix Aftene și a scriitorului Lucian Dan Teodorovici clamează o premieră românească. Prin Mustața lui Dalí și alte culori avem ceea ce se numește un pictoroman, o carte în care o serie ordonată de picturi este însoțită și narativizată într-o succesiune de capitole ale aceleiași povești cu miez, cele două forme de expresie completîndu-se reciproc și avînd, în teorie, un rol egal în construcția rezultată. În teorie, spun, pentru că textul vine să adauge o voce imaginilor pictate („Ce rost își are gura într-o pictură?”, sună o întrebare la un moment dat), să le facă cursive, să le dea o interpretare unitară. Într-un fel, el vine să facă munca criticului literar clasic, care colaborează din umbră cu autorul comentat și se strecoară și el, subversiv, în tabloul rezultat.

Pictoromanul este nou la noi, ceea ce îi dictează cărții de față niște responsabilități constrîngătoare. Cred că acestei premiere i se datorează caracterul autoscopic la extrem al cărții, care reflectează la noțiunea de artă și de artist, punîndu-și neîncetat problema legitimității mariajului între pictură și literatură. Deși punctul de plecare sînt imaginile pictorului, reflecțiile care se dezvoltă pică în sarcina prozatorului. Apreciez mult creația lui Felix Aftene, picturile lui onirice și esențializate, iar fiul meu este un fan al pisicilor de bronz pe care le-a lăsat să se furișeze prin firidele și pe balcoanele de pe strada Lăpușneanu din Iași. Dar în ce urmează am să vorbesc despre modul în care Lucian Dan Teodorovici a rezolvat – cu grație, desigur, și inteligență – sarcina gingașă de a dialoga cu pictura și de a produce un mesaj care să dea glas acestei arte „mute”.

„Comentînd” pe marginea picturilor lui Aftene, Teodorovici construiește un basm amplu, bogat în referințe culturale majore și în intertextualități de tot felul, în care e vorba de Artist și de arta sa. Artistul își vîră mîinile în antimaterie, se bărbierește cu o ciupercă, stă de vorbă cu păsările, gîzele și personajele mitologice, primește o bursă în India, joacă șah cu spiridușii și, în general, suportă numeroase metamorfoze, organice și anorganice, care îi permit să intre în legătură cu tot felul de entități, literare sau nu. Episoadele prin care trece servesc la a-i lămuri și mai bine raportul propriu cu meșteșugul său: un canar femelă îi explică sinestezia, o floare invizibilă îi vorbește despre minciuna culorilor, un sticlete îi explică sensul vieții (pentru curioși, vezi p. 82). Pictorul întîlnește mai întîi personaje din tablourile altora, apoi se proiectează mental în picturi celebre; în fine, se întîlnește cu creatorul văzutelor și nevăzutelor, ca să își înțeleagă propriul statut de creator de simple obiecte frumoase. Într-un tîrziu, obosit, sorescian, de toate aceste întîlniri, artistul decide să coboare în obscuritate, ascunzîndu-se în negrul propriilor pînze.

Forma de basm estetizant îi convine de minune lui Teodorovici, pentru că îi permite să folosească tehnici în care e meșter de multă vreme – de la Circul nostru vă prezintă și Matei Brunul. El poate, astfel, să corecteze rigiditatea alegorică a unei lungi divagații despre artă prin mimarea naivității și captarea prospețimii rezultate. De asemenea, el poate anula efectul paralizant al unei prea mari înclinații către aforism (cartea e plină de maxime, adagii, apoftegme) prin autoironia promptă și prin tonul fals sfătos, care de la un punct încolo nu mai păcălește pe nimeni. Umorul vine să dezumfle o serie de clișee despre artă care-s citate anume în text: artistul privește lumea neapărat într-un ciob de oglindă, el meditează obligatoriu „din Schopenhauer și Coșbuc”, pe artiști „nimeni nu-i înțelege”. Și în felul acesta, povestea întreține cu grijă o tensiune utilă între mistica artei și denunțarea acesteia, între spiritul (auto)critic și reveria compensativă. Teodorovici se simte în largul său în rolul de interpret fantezist, inspirat și divagant al unei viziuni despre artă care îi permite libertăți oricît de mari și îl ajută să-și rotunjească propriile reflecții la temă.

Un pictoroman precum Mustața lui Dalí și alte culori descrie felul în care arta se vede „din interior”, deci ca sentiment sau experiență. Desigur, asta nu se poate face fără a lăsa deoparte, în bună măsură, obiectul artei, care ar trebui să fie lumea, realul. Într-un basm alegoric, cu atît mai mult. Urmează să vedem cînd și dacă noi pictoromane vor atinge și tema raportării la real a artei și în ce măsură convergența dintre pictură și literatură va rămîne la fel de fericită. Deocamdată, avem o frumoasă și subtilă carte a întîlnirii dintre aceste arte și dintre acești doi artiști.

Doris Mironescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei, Editura Humanitas, 2018.

956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.
Cover 1624 x 924 jpg
Filme ucrainene pentru publicul tînăr, la Cinema Muzeul Țăranului
În fiecare joi din luna iulie, de la ora 18:30, în cadrul proiectului „Open Museums Open Hearts”, publicul tînăr este așteptat să descopere două filme în limba ucraineană (cu traducere în limba română) la Cinema Muzeul Țăranului. Intrarea este gratuită.
952 15 1 jpeg
Tăcerea capodoperei și foșnetul vieții
Teribila absență a emoției, am înțeles, își avea sursa în faptul că aceste monumente exemplare le port în mine, că ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-junglă
Mozaicul referențial al cărții lui Alexandru N. Stermin poate părea deconcertant, dacă n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea că sîntem efectiv „căzuți din junglă” și că dinamica biologică și socială a junglei poate da seama de ceea ce am fost și de ceea ce am devenit, în prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
Cîntă, zeiță, mînia ce-aprinse pe Venus Actrița
„Fur” este un spectacol despre relația de putere dintre bărbați și femei în mediul artistic și are la bază un roman, „Venus im Pelz” (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.