La darea sufletului

Publicat în Dilema Veche nr. 876 din 21 - 27 ianuarie 2021
La darea sufletului jpeg

● Dan Grădinaru, Calendarul literaturii române pe 250 de ani, vol. I & II, Editura Nord-Sud, 2019.

În proza memorialistică Cum am învățat românește, C. Negruzzi povestește că a fost o vreme, înainte de invenția unei prese naționale și de ieșirea tiparului de sub jurisdicția exclusivă a Bisericii, pe cînd „literatura română era la darea sufletului”, pentru că o întrețineau cu banii lor cîțiva boieri bătrîni, „ruginiți în românism”, care aproape singuri stipendiau apariția de cărți laice în limba națională, cu chirilice, în tipografia de la Buda. Aceste cărți erau, cele mai multe dintre ele, niște calendare, cum e un Calendariu pe anul de la Hristos 1820, visect din care se poate afla, între altele, cum „camelionu tot anul nimica nu mîncă, și numai cu aceasta trăește, că deșchizînd gura și închizîndu-o, trage aer”. Calendarul e, va să zică, un fel de ziar în format hardcover, un magazin de curiozități completat cu o listă a sărbătorilor de peste an și cu povești la sfîrșit care, măcar jumătate, sînt minciuni.

Inspirat de lejeritatea imponderabilă a literaturii din „epoca manuscriselor”, cum i-a spus el însuși într-o carte recentă, Dan Grădinaru a publicat un Calendar al literaturii române pe 250 de ani în două volume. Rezultat al unui proiect istorico-literar mai amplu, dar și al unei vii activități pe Facebook de dezgropare de amănunte biografice despre scriitori și de reamintire a cărților uitate, Calendarul acesta acoperă o puzderie de scriitori născuți în ultimii 250 de ani – chiar dacă apar aici și Cantemir, și Constantin Cantacuzino, mai vechi –, dar scriitori valabili, fără aproape nici o cedare de la argumentul estetic sau măcar al importanței istorice.

Intrările din calendar – un fel de dicționar capricios, nealfabetic, anticronologic, cu capitole kilometrice sau foarte scurte – sînt uneori sumare caracterizări de scriitori, în cîteva fraze, citate extinse de poeme și fragmente de roman, notițe biografice cu tot felul de inedite culese din dialoguri cu scriitorii pe rețelele de Internet, reviste, instituții, momente istorice importante sau pur și simplu sărbători întîmplătoare din cele pe care le aniversează Google (o „zi a inimii”, de pildă, remarcată printr-un poem puțin cunoscut al lui Goga) sau calendarul ortodox („cei 40 de mucenici”, unde intră persecutații politic din comunism). Interesante sînt capitolele despre evenimente reflectate literar: cutremurul din 4 martie 1977, cu victimele sale printre scriitori, bombardarea Bucureștiului în 4 aprilie 1944, relatată de Rebreanu, Sebastian și Leni Caler, sau, de ce nu, Tîrgul Gaudeamus din toamna lui 2018, în care autorul își înregistrează, narcisist, dar simpatic, activitatea agitată de la pavilionul Romexpo. Grădinaru face „dosare” biografice și investigații-fulger în cîte o chestiune intrigantă sau doar sclipicioasă: data corectă a nașterii lui Eminescu, paralelismul Creangă-Caragiale, moartea lui Labiș, înmormîntarea lui Blaga, căsnicia Constanței Buzea cu Adrian Păunescu. Apar și surprize: un interviu al lui Roncea cu Larry Watts (?), dar de obicei sînt agreabile: data formării clubului Rapid sau care e ziua tramvaiului bucureștean.

De vreme ce „calendarul” nu este o istorie literară, ar fi inutil să-i indexăm absențele. E suficient să spun că mai toți scriitorii prezentați, de obicei cu scrieri mai puțin celebre ale lor, sînt plini de merit și reprezintă niște invitații calificate la lectură pentru neinițiați. Mai ales în două zone lucrează bine Dan Grădinaru. Pe de o parte, el integrează scriitori din secolele XVIII-XIX, puțin cunoscuți sau neglijați de cei mai mulți, de la Alexandru Văcărescu, căruia D.G. i-a dedicat o carte întreagă intitulată Un geniu din secolul al XVIII-lea, la Teodor Vîrnav, Alecu Beldiman, Alexandru Hrisoverghi, Alecu Cantacuzino, Anton Naum sau D. Teleor. Pe de altă parte, el amintește scriitori postbelici foarte interesanți, care au lăsat lucruri bune în urmă, dar nu prea mai sînt citiți, de pildă Al. Monciu-Sudinski, Ben Corlaciu, Nicolae Velea, Teodor Pîcă, Vintilă Ivănceanu, Marcel Gafton și mulți-mulți alții. Sigur, pe lîngă aceștia sînt și mulți interbelici, dar aici descoperirile sînt rare: o Liuba Dimitriu, de pildă. Iar contemporanii din postcomunism sînt mai puțini, douămiiștii avînd totuși deja stabilite „vîrfurile” (Coman, Sociu, Vancu, Manasia, Komartin, Khasis – prozatorii sînt surprinzători de puțini), iar și mai tinerii fiind aproape inexistenți.

Este întru totul agreabil acest enciclopedism soft de almanah, amintind de literatura bonomă, făcută cu chef și din devotament pentru cauză, a pașoptiștilor și a înaintașilor lor. Și e curios că epoca Facebook îl face iarăși posibil.

Doris Mironescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei, Editura Humanitas, 2018.

AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordează voci narative surprinzătoare, de la intelectuali și corporatiști la gospodine cu blog de gătit, de la soții ratate bovaric la scriitori călătorind bezmetici pe șosele între lansări de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la înaintașii lui (Chaplin, bunăoară) și a înțeles că hazul ar putea să ne ducă ceva mai aproape de adevărul negru, învăluindu-ne ca o protecție și-apoi abandonîndu-ne în ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradiție din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) plusează cu programe mai spectaculoase și expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre și imagini – interviu cu artistul vizual Ana TOMA
„Recitesc cartea de cîte ori e nevoie pînă se conturează o imagine mentală care să surprindă atmosfera volumului în ansamblu.”
956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.