Un fel de bilanț

Publicat în Dilema Veche nr. 871 din 17 - 23 decembrie 2020
Un fel de bilanț jpeg

Pandemia a afectat piața românească de carte mai profund decît a făcut-o criza din anul 2009, din care abia își revenise. În prima parte a anului a existat o derută generală vecină cu disperarea. Afectate imediat și masiv de închiderea librăriilor, de anularea evenimentelor și a tîrgurilor de carte, editurile au înregistrat o scădere a vînzărilor de pînă la 80%, ceea ce a condus la planuri editoriale anulate, amînate sau reconfigurate, facturi și datorii neplătite. Vînzările din librăriile online au înregistrat o creștere între 30-70%, dar acestea nu au compensat pierderile din retail-ul clasic.

În acest timp, Ministerul Culturii a inițiat o biată campanie online numită „Citește românește”, fără concept, fără viziune și fără buget, care a demonstrat o dată în plus că acest minister – complet rupt de realitate, perfect inadecvat vremurilor și condus vremelnic de miniștri în general analfabeți cultural – ar putea la fel de bine să nu mai existe. De altfel, în politica românească nimănui nu-i pasă de cultură, iar acest abandon, într-o țară unde retorica patriotismului și sentimentul mîndriei naționale sînt la mare preț, s-a văzut din nou la recentele negocieri pentru portofoliile ministerelor, cînd nici măcar USR-PLUS, noua generație de politicieni, n-a mimat măcar interesul pentru cultură și educație.

În alte țări, cartea a fost catalogată drept bun de consum esențial, iar sectorul cultural a primit sprijin masiv de la stat. La noi, editurile au fost pe cont propriu și au încercat să reducă efectele dezastrului: și-au încetinit, mai mult sau mai puțin, ritmul publicării de noi titluri românești ori și-au amînat planurile editoriale și au încercat să speculeze momentul publicînd cărți în traducere și comerciale, inclusiv despre COVID-19, pandemie și izolare (Corint, Polirom, Nemira), au lăsat pentru descărcare gratuită pe propriile site-uri nenumărate titluri de cărți în format electonic (Cartier, Humanitas), s-au concentrat pe ofertele online și pe diverse strategii de promovare (cluburi de lectură și lansări online, scriitorii au semnat din izolare exemplare din noile lor cărți și s-au inițiat diverse forme de videolecturi de la ei de-acasă pe site-urile și pe conturile de Facebook ale Cărturești sau Paralela 45, pe citestema.ro, pe contul Maraton de poezie online 2020 ș.a.)

Unele campanii de stimulare a lecturii au continuat: „Zoom pe literatura română” la Casa de pariuri literare, concursul Humanitas în licee, „E timpul să citim” la Curtea Veche, „Noaptea cărților deschise #acasă” la Litera, „Cititori pentru scriitori” la Cărturești.

Salonul de carte Bookfest nu s-a ținut, iar Tîrgul de carte Gaudeamus a oferit o imitație online. Premiile literare au fost anunțate tot online, iar festivalurile au încercat diverse forme de desfășurare: „Poezia e la Bistrița” s-a ținut, FILIT a avut o ediție exclusiv locală, întreruptă la jumătate, Boovie și FILTM au avut loc online. Tramvaiul 26, spațiul independent de evenimente culturale, fondat în 2013 de poeta și traducătoarea Cătălina Matei, și-a încheiat activitatea după mai bine de o sută de evenimente preponderent literare.

Observator cultural a împlinit douăzeci de ani de apariție, Poesis Internațional a scos un număr, în timp ce Iocan a intrat în hiatus; a apărut Gen, revistă (genrevista.ro), o publicație online scrisă de tineri, mentorați în cadrul unui proiect Forum Apulum cu sprijinul Institutului Francez, iar legendara Familia a trecut în subordonarea Bibliotecii Județene din Bihor (rămîne de văzut dacă i se va mai respecta independența editorială).

Pe fondul decesului prelungit al Ministerului Culturii, Cărturești (împreună cu Pro Patrimonio & Asociația Maria) a acordat, pentru anul viitor, patru rezidențe de creație literară (Andrei Dósa – roman, Ștefania Mihalache – proză scurtă, Răzvan Andrei – poezie și Ștefan Bolea – eseu), iar librăria timișoreană independentă „La două bufnițe”, tot patru rezidențe literare (Marin Mălaicu-Hondrari, Marius Ciupertea, Philip OʼCeallaigh și Sven Popović). Ambele inițiative reprezintă o premieră la noi.

Cît despre noile apariții, a fost un an editorial modest. În acest an al pandemiei, literatura română a fost „sacrificată” deopotrivă de cititori și editori, nici unii n-au mai „riscat” cu producțile autohtone. Editura Paralela 45 și-a închis ambele colecții de literatură română, și de proză, și de poezie, în timp ce alte colecții similare au încetinit foarte mult ritmul aparițiilor (colecțiile de proză de la Humanitas și de la Nemira au publicat împreună mai puține titluri decît degetele unei singure mîini). Pandora M, sub coordonarea lui Bogdan-Alexandru Stănescu, „transferat” de la Polirom anul trecut, promite și autori români (deocamdată doar volumul de poezie al Ruxandrei Novac, Alwarda, și romanul lui Bogdan Coșa, Cît de aproape sînt ploile reci), iar Litera a inițiat colecția „Biblioteca de proză contemporană”, coordonată de Doina Ruști, unde au apărut deja cinci titluri, din păcate nici unul notabil.

În ceea ce privește proza, anul acesta doar Polirom pare să fi ținut steagul sus, publicînd peste douăzeci de titluri în cele două colecții ale sale, „Ego.Proză” și „Fiction Ltd.” Din ce-am citit, recomand două romane, Simona Sora – Complezență și Dora Pavel – Bastian (plus o mențiune în alb pentru Hipodrom de Nora Iuga), și două volume de proză scurtă: Simona Goșu – Fragil (debutul anului, în opinia mea) și Ștefan Manasia – Cronovizorul (plus o mențiune pentru antologia Un drum cu Ceapă de Radu Pavel Gheo). Două romane, care au făcut vîlvă la apariția lor acum mai bine de un deceniu, s-au reeditat și merită să aibă parte de o generație nouă de cititori: Băgău de Ioana Bradea (Humanitas) și Pizdeț de Alexandru Vakulovski (Polirom).

În ceea ce privește poezia, unele edituri au publicat doar o mînă de titluri (Charmides, Casa de pariuri literare), altele au rămas în stand-by (Nemira); cîteva însă și-au văzut de planurile editoriale: Casa de editură Max Blecher (cărți noi de Octavian Soviany, Moni Stănilă, Radu Nițescu), Tracus Arte (Mihai Ignat, Rodica Draghincescu, Ovidiu Baron, Mihai Măniuțiu) și OMG (Vlad Drăgoi, Andrei Dósa, Andrei Doboș ș.a.) De menționat două antologii ale unor tineri poeți dispăruți prematur: George Vasilievici (1978-2010) – Antologia (Hyperliteratura) și Adrian Diniș (1986-2018) – Toate zborurile au fost anulate (Casa de editură Max Blecher). Un comeback surprinzător, după treizeci de ani: Nu striga niciodată ajutor de Mircea Cărtărescu (Humanitas), două antologii ale unor clasici în viață: Ileana Mălăncioiu – Peste zona interzisă (selecție de Simona Sora) și Florin Iaru – Ospiciile imaginației (selecție de Livia Ștefan), ambele la Cartier; și una a unui clasic postbelic: Geo Dumitrescu – Cîinele de lîngă pod (selecție de Teodor Dună), la Tracus Arte.

Ca o paranteză, dintre aparițiile anului trecut, iată și cărțile cu mai mult de un premiu obținut anul acesta: volumele de poezie Industria liniștirii adulților de Anastasia Gavrilovici (Casa de editură Max Blecher), Berlin de Krista Szöcs (Nemira), Soldat. Umbre ale trecutului pe cîmpul de luptă & Jurnal scris în a treia parte a zilei de Angela Marcovici (frACTalia), și romanele Cartea Reghinei de Ioana Nicolaie (Humanitas) și Părinți de Diana Bădica (Polirom).

La eseu, trebuie menționat, în primul rînd, amplul proiect Enciclopedia imaginariilor din România, o lucrare în cinci volume coordonată de Corin Braga. După premiatul volum de anul trecut Bafta, Devla și Haramul. Studii despre cultura și religia romilor, Mirel Bănică revine cu o altă carte demnă de atenție: Prin România. Carnete de drum. De asemenea, merită menționate și volumele Călători români privind pe fereastra trenului. O încercare de istorie culturală (1830-1930) de Radu Mârza și Tiranul cu nas mare și cu suflet foarte mic. Lirică politică, sloganuri electorale și versificații satirice de campanie de la 1834 pînă în zilele noastre de Cristian Preda. Toate aceste titluri au apărut la Polirom, care a publicat și o premieră: pictoromanul Mustața lui Dalí de Felix Aftene și Lucian Dan Teodorovici. Tot o premieră este și jurnalul homoerotic De ce iubim bărbații de Dominic Brezianu (Curtea Veche). La capitolul memorialisticii (în sensul larg al termenului), aș mai menționa: Cartea cu fleacuri de Livius Ciocârlie (Tracus Arte), Fake News în Epoca de aur. Amintiri și povestiri despre cenzura comunistă de Ioan T. Morar (Polirom) și Sînt un copil al Războiului Rece de Stelian Tănase (Corint).

E posibil ca unele cărți meritorii să se publice acum, pe final de an, după scrierea acestui bilanț; altele, probabil, mi-au scăpat. Oricum, a fost un an ciudat, cu lipsuri, amînări și abandonuri, pe de o parte, dar și cu niște premiere interesante, pe de altă parte.

TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul corespondenței
O cu totul altă carte față de aceea, știută tuturor, din 1978, este actuala ediție, definitivă, a „Romanului epistolar” dintre I. Negoițescu și Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te supăra, frate
„Frère et sœur” rămîne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu trăiri rezonabile – însăși lipsa de măsură a pasiunilor sfîrșește prin a fi „rezonabilă”, necesară – și morală burgheză.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album în limba maternă ce le oferă mai mult spațiu de manevră pentru poezie.

Adevarul.ro

image
Românii au votat Destinaţia Turistică a anului 2022. Oraşul care a câştigat marele titlu
Capitala Moldovei a câştigat premiul publicului, românii fiind cei care au votat online, pe www.destinatiaanului.ro. Premiul Juriului a fost acordat Braşovului.
image
O tânără şi-a dorit o noapte de vis în compania unui „Don Juan”. Idila s-a transformat în coşmar
O tânără care credea că va trăi o noapte de vis alături de un aşa-zis „Don Juan” s-a trezit a doua zi ca dintr-un coşmar. Bărbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada închisă de ANPC din cauza mizeriei şi a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor din Municipiul Bucureşti a constatat un mod defectuos în desfăşurarea activităţii Patiseriei/cofetăriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.