Matisse, ultima expozi╚Ťie

Publicat în Dilema Veche nr. 874 din 7 - 13 ianuarie 2021
Matisse, ultima expozi╚Ťie jpeg

C├«te vie╚Ťi n-au fost marcate de ultima clip─â! Ultima clip─â ├«n fa╚Ťa pericolului ce determin─â erori fatale sau reu╚Öite vitale. Ultima clip─â dinaintea catastrofei, a e╚Öecului, a nop╚Ťii. Triste╚Ťea ÔÇ×ultimei lec╚ŤiiÔÇŁ din celebra nuvel─â a lui Alphonse Daudet, c├«nd profesorul preda ╚Ötiind c─â ╚Öcoala se va ├«nchide sub amenin╚Ťarea armatei germane. Cu acest sentiment m-am confruntat ├«n seara unei zile de miercuri fatidice c├«nd Macron anun╚Ťa din nou re├«nchiderea Parisului. Am resim╚Ťit ÔÇ×eterna re├«ntoarcereÔÇŁ ca pe o sanc╚Ťiune implacabil─â similar─â marilor drame comune ÔÇô r─âzboi, lag─âre ÔÇô ╚Öi, amenin╚Ťat, m-am precipitat s─â v─âd a doua zi, cu orice pre╚Ť, ÔÇ×ultima expozi╚ŤieÔÇŁ: Matisse, comme un roman. ├Änainte de a m─â resemna ╚Öi a m─â refugia ├«n cas─â.

Imensa ╚Öi definitiv oribila cl─âdire a Centrului Pompidou e goal─â. Traseele s├«nt modificate, lu─âm ascensoare niciodat─â utilizate, vizita se efectueaz─â sub semnul precau╚Ťiilor punctuale ╚Öi al improviza╚Ťiei generale. Eram ÔÇ×cei din urm─âÔÇŁ, cum spunea Gorki, cei care p─âtrundeam joi ├«n s─âlile Matisse, omul luminii ╚Öi al extazului. Privim, fotografiem, con╚Ötien╚Ťi c─â e pentru ultima dat─â. M├«ine, cortina! Becurile stinse, escalatoarele oprite, tablourile ascunse, f─âr─â noi ╚Öi noi f─âr─â ele. La cap─âtul vizitei, le privesc resemnat ca bunicul meu ├«nainte de a-╚Öi p─âr─âsi casa,  pentru a muri altundeva.

                                 

p15 2 jpg jpeg

Poate aceast─â a╚Öteptare mi-a umbrit ochii ╚Öi mi-a atenuat pl─âcerea. Matisse mi s-a p─ârut a fi creatorul unei lumi reduse la pictur─â, indiferent─â la istorie. ├Äl privesc ╚Öi ├«mi amintesc c─â, departe de r─âzboi ╚Öi de teribila ocupa╚Ťie german─â din anii ╩╝40, retras la Nisa, m─ârturisea: ÔÇ×Ace╚Ötia au fost anii mei cei mai ferici╚ŤiÔÇŁ. Indecen╚Ťa fericirii, mi-am spus atunci ╚Öi n-am putut s─â uit. ╚śi acum, pe vremuri din nou grele, aceste culori vii, aceste ro╚Öuri ce se deta╚Öeaz─â ca ni╚Öte maci ├«n floare ╚Öi aceste siluete la ad─âpost de furia lumii ├«mi evoc─â refuzul s─âu de alt─âdat─â. Matisse le-a pictat pe timp de r─âzboi, primul ╚Öi al doilea. Expresionismul german le-a asumat drama ╚Öi a desfigurat chipuri, peisaje, ├«n timp ce Matisse a ignorat totul, s-a ad─âpostit ├«n policromie ╚Öi s-a protejat. C├«nd cortegiile funebre ├«i treceau pe sub ferestre la Weimar, Goethe c├«nta la violoncel. Matisse la felÔÇŽ Ei apar╚Ťin unei familii comune.

O retrospectiv─â captiveaz─â pentru c─â restituie o evolu╚Ťie ale c─ârei debuturi s├«nt adesea uitate sau ignorate. ╚śi, cel mai adesea, reveleaz─â desprinderea de influen╚Ťe ╚Öi accesul dificil, lent, la identitate. ├Ämi admit ignoran╚Ťa ╚Öi m─â opresc ├«n fa╚Ťa unui tablou de C├ęzanne pe care Matisse l-a cump─ârat de la celebrul negustor de art─â ├ëdouard Vuillard ╚Öi l-a p─âstrat o via╚Ť─â, convins fiind, spune el, c─â ÔÇ×dac─â C├ęzanne are dreptate, atunci am dreptateÔÇŁ. ├Än spiritul celui ales ca model, Matisse picteaz─â mai cu seam─â naturi moarte, lipsite ├«ns─â de materialitatea celor c├ęzanniene, mai lejere, intime, atest├«nd un alt raport cu lumea. El adopt─â apoi tehnica lui Seurat ╚Öi Signac pentru a se dedica ÔÇô p├«n─â la pasti╚Ö─â ÔÇô ÔÇ×pointilismuluiÔÇŁ, acea tentativ─â pasager─â de a asocia ╚Ötiin╚Ťa ╚Öi pictura. Doar semn─âtura autograf─â ├«n st├«nga tabloului confirm─â prezen╚Ťa lui Matisse. El nu era ├«nc─â el ├«nsu╚Öi, dar adopt─â libertatea lui Gustave Moreau care i-a fost profesor ╚Öi care indica elevilor s─â caute ÔÇ×nu un drum, ci existen╚Ťa drumurilorÔÇŁ. Matisse nu a ezitat s─â li se consacre. S─â le urmeze, s─â se ├«ndep─ârteze, dar, lipsit de radicalitatea lui Picasso, el a adoptat principiul transform─ârilor temperate pe fondul comun de care nu se va disocia: emo╚Ťia culorii. Culoare ╚Öi emo╚Ťie ÔÇô reunite, ele ├«i desemneaz─â voca╚Ťia. Voca╚Ťia eliberatoare a ÔÇ×decorativuluiÔÇŁ ╚Öi tot ce implic─â el ca acord cu lumea.

                       

p15 3 1 jpg jpeg

Culorile sale incendiare care au r─âv─â╚Öit peisajul francez la ├«nceput de secol 20 l-au afiliat acestei mi╚Öc─âri ce evoca violen╚Ťa fiarelor, ÔÇ×fauvesÔÇŁ, ce-╚Öi devoreaz─â sanguinar prada. Matisse a fost un ÔÇ×fauveÔÇŁ cultiv├«nd explozia cromatic─â ce agresa ochiul, afi╚Ö├«nd puterea culorilor pure, explicit etalate pentru a suscita un efect de vitalitate nedomesticit─â. Azi, cuceririle de atunci ╚Öi-au diminuat impactul, ele seduc, dar nu scandalizeaz─â. Le privim pentru ce procur─â ca satisfac╚Ťie autonom─â a privirii, ca intensitate vizual─â atenuat─â de timp.

De la o p├«nz─â la alta, ca un leitmotiv, revin femeile. ├Än afara c├«torva portrete de comand─â ÔÇô unele geniale ÔÇô, Matisse a exersat cultul femeii, sub toate ipostazele. Femeia, un model la nesf├«r╚Öit revizitat. Femei expuse ╚Öi definite prin contururi ferme, adev─ârate limite ce izoleaz─â personajul, lipsit de rafinamentul fugitiv al personajelor lui Bonnard, pictor sentimental, sau de postura statuar─â a celor proprii lui Picasso, femei ce se afi╚Öeaz─â aici ├«n goliciunea lor ca amazoanele moderne ale unui pictor c─âruia ├«i s├«nt partenere necesare. O rela╚Ťie viril─â se afirm─â f─âr─â ezitare. Lor li se opun ├«ns─â, mai t├«rziu, femeile care, lene╚Öe ╚Öi lascive, se destind pe canapele ├«n adev─ârate scenografii orientale. Le privesc nostalgic c─âci, ├«ntr-un fel, ├«mi s├«nt cunoscute fiindc─â le-am frecventat zilnic acas─â privind tablourile lui Pallady, prietenul lui Matisse. De unde le provine ├«nrudirea? Cine le-a descoperit? ├Äntrebare f─âr─â dezlegare. Apoi reg─âsesc acel cadou venit din Rom├ónia pentru camaradul din Fran╚Ťa: La Blouse roumaine. Doina Lemny i-a consacrat o expozi╚Ťie ╚Öi, dincolo de art─â, m-am ├«ntrebat atunci dac─â schimbul de daruri ╚Öi tablouri nu r─âm├«ne proba cea mai direct─â a afinit─â╚Ťii elective ce ├«i leag─â pe Matisse ╚Öi Pallady. Doar Aragon, arogant, va vedea ├«n La Blouse roumaine o ÔÇ×expresie a tradi╚Ťiei francezeÔÇŁ, iar al╚Ťii chiar ÔÇ×o icoan─â a Fran╚Ťei eliberateÔÇŁ. Ciudat─â afiliere a ceea ce a confirmat impactul unei prietenii, darul rom├ónesc convertit ├«n emblem─â na╚Ťional─â.

                       

p15 5 jpg jpeg

Matisse ├«╚Öi afirm─â ├«n timp gustul pentru interioare ╚Öi concentrarea pe care o implic─â, dar interioare nu strict determinate, f─âr─â ╚Öans─â de evadare ╚Öi solu╚Ťie de salvare. Matisse deta╚Öeaz─â cadre de ferestre ce las─â privirii libertatea de a explora exteriorul ÔÇô Sena, peisajele sudului ÔÇô  sau chiar de a plonja ├«n ceea ce e dincolo de interior ╚Öi r─âm├«ne secret. Un violonist e plasat ├«n fa╚Ťa ferestrei a╚Öa cum Enescu i-a cerut lui Yehudi Menuhin s─â c├«nte o sonat─â de Bach la Tescani. Dar u╚Öile ├«nc─â ╚Öi mai mult exprim─â atrac╚Ťia spre exterior ca o enigm─â de deslu╚Öit. U╚Öile de la Collioure unde Matisse ├«╚Öi g─âsise ÔÇ×paradisulÔÇŁ ├«╚Öi pierd dimensiunea realist─â pentru a se converti ├«n invita╚Ťii stranii, misterioase, de acces la o lume necunoscut─â. Iar p├«nza intitulat─â Fereastr─â-u╚Ö─â de la Colliure ajunge la o intensitate abstract─â demn─â de capodoperele lui Rothko. Pictur─â abstract─â ce p─âstreaz─â imperceptibilele ├«nsemne ale realului, ca o reverbera╚Ťie ce nu se stinge.

                           

p15 4 jpg jpeg

Matisse s-a declarat amantul emo╚Ťiei perpetuu c─âutate, al culorii niciodat─â abandonate, al fericirii f─âr─â ├«ncetare a╚Öteptate. Totul ├«i confirm─â aceast─â voca╚Ťie. ╚śi, de aceea, ├«n retrospectiva sa identific─âm ╚Öi ecouri ale sculpturilor africane, ╚Öi c─âutarea simplit─â╚Ťii, pe fondul a ceea ce a considerat ca fiind ÔÇ×calitatea necesar─â a picturii: naivitateaÔÇŁ. Poate ╚Öi-a dorit-o, dar n-a ob╚Ťinut-o dec├«t tardiv, la cap─ât de drum, gra╚Ťie acelei tehnici ce ├«i e proprie, les papiers coll├ęs. ╚śi astfel confirma convingerea sa de adult ce rezista v├«rstei: ÔÇ×S─â nu ├«mb─âtr├«ne╚Öti e imposibil, dar s─â nu devii b─âtr├«n e posibilÔÇŁ.

La Matisse, mereu acela╚Öi motiv se impune: intensitatea vie╚Ťii aici ╚Öi acum. Pictura  ├«nregistreaz─â ╚Öi comunic─â vital aceast─â dispozi╚Ťie. Poate ╚Öi de aici provine decep╚Ťia ultimei vizite, din asentimentul lui Matisse la pictur─â. Ei se ├«n╚Ťeleg bine. ÔÇ×Dialogue amoureuxÔÇŁ ╚Öi nicidecum ÔÇ×Dialogue tumultueuxÔÇŁ. Matisse cultiv─â pictura, o practic─â, dar niciodat─â nu o agreseaz─â. O supune la confrunt─âri succesive, dar niciodat─â la conflicte ╚Öi sf├«╚Öieri extreme.

p15 6 jpg jpeg

Lipse╚Öte aici tabloul care mi-a permis la Ermitaj s─â resimt ÔÇ×miracolulÔÇŁ Matisse: Dansul. Tabloul unde el adopt─â un format gigantic pentru a p─âstra un imens spa╚Ťiu gol ce permite c├«torva siluete s─â se ├«nl─ân╚Ťuie ├«ntr-o comuniune coregrafic─â pe care o percepem ca esen╚Ť─â a dansului, plastic captat─â. Capodopera gra╚ŤieiÔÇŽ O alt─â absen╚Ť─â contribuie la sentimentul de ne├«mplinire a retrospectivei: capela dominican─â de la Rosaire de Vence pe care Matisse o considera ca fiind ÔÇ×capodopera saÔÇŁ, conceput─â ca ÔÇ×o mare carte deschis─âÔÇŁ. Aici el a dep─â╚Öit pictura ╚Öi, f─âr─â a se converti, cum o afirm─â el ├«nsu╚Öi, ajunge la ceea ce o via╚Ť─â i-a lipsit, spiritualitatea. Dar cum s─â uit─âm c─â un model feminin din anii ╩╝30, devenit─â c─âlug─âri╚Ť─â, l-a convins s─â se dedice capelei? Cele dou─â capete ale vie╚Ťii se reunesc, cercul se ├«nchide ╚Öi evoc─â ÔÇ×eternul femininÔÇŁ, cum ar spune Goethe, al c─ârui dublu mi se pare a fi fost Matisse ├«n secolul XX. Un artist fericit.

Am p─âr─âsit expozi╚Ťia cu impresia de nefericire a sf├«r╚Öitului, aceea a ultimei d─â╚Ťi.

George Banu este eseist ┼či critic de teatru. Cea mai recent─â carte publicat─â: Une lumi├Ęre dans la ville, le lustre (Paris, Ed. Arl├ęa).

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.