Muzeul-instalație al despărțirilor

Regimul artelor şi muniţiilor

Victor Brauner, Hélène Smith și „limba marțienilor“

Mihaela PETROV

În 1933, Victor Brauner realizează o serie de tablouri care amintesc de ședințele de spiritism organizate de Herman Brauner, la care pictorul fusese martor în copilărie.

» Citește tot

Regimul artelor şi muniţiilor

Victor Brauner – Cristofor Columb și „pălăriile tandem“

Mihaela PETROV

În opera lui Victor Brauner, Pălăriile-tandem devin o emblemă a „dublului“, temă care traversează întreaga sa creație.

» Citește tot

Regimul artelor şi muniţiilor

O expoziție fără precedent…

Sorin DUMITRESCU

Poate tocmai misterul acestui „a tunat și i-a adunat“ reprezintă trăsătura care, dincolo de estetic sau de iconic, unește Logosurile pictate și semnate de Paul Gherasim cu imaginea „bolovanilor“ lui Vasile Gorduz.

» Citește tot

Regimul artelor şi muniţiilor

Victor Brauner – Ochiul pictorului. Accidentul din vara anului 1938

Mihaela PETROV

Victor Brauner își pierde ochiul stîng în timpul unei întîlniri amicale, cînd încercase să aplaneze o dispută între doi prieteni. 

» Citește tot

Regimul artelor şi muniţiilor

Scurt parcurs Victor Brauner (1903-1966)

Mihaela PETROV

Născut în ziua de 15 iunie 1903 la Piatra Neamț, Victor Brauner debutează pe scena avangardei românești în anul 1923, cînd ilustrează volumul Restriști semnat de poetul Ilarie Voronca.

» Citește tot

Regimul artelor şi muniţiilor

Victor Brauner – Mitologia poetului

Mihaela PETROV

Pentru Victor Brauner, poezia este un mod de a percepe lumea, iar creaţia este înţeleasă ca un proces al cunoaşterii de sine.

» Citește tot

Regimul artelor şi muniţiilor

Victor Brauner – Himere și amurguri

Mihaela PETROV

Pentru Victor Brauner, începînd cu anul 1938, an în care se stabilește definitiv la Paris şi cel al accidentului prin care își pierde ochiul stîng, în operă are loc o transformare, o nouă deschidere către misterele nopţii şi ocultism. 

» Citește tot

Victor Brauner – Lup-masă, obiectul suprarealist

Mihaela PETROV

 Un surprinzător desen realizat în 1933 înfățișează construcția unei mese perforate cu două picioare care se sprijină pe contururile sinuoase ale unui animal fantastic. 

» Citește tot

scena lumii

Picasso, Soulages, Boltanski sau „Drumul spre negru”

George BANU

Le privesc și ele mă privesc. Schimb de dincolo de viață, dialog mut în obscuritate.

» Citește tot

Victor Brauner, cometa Halley, „sfîrșitul lumii“ și căutarea pietrei filozofale

Mihaela PETROV

În opera brauneriană, figura feminină, „magiciană“, „prezicătoare“, „inițiatoare“, apare ca personificare a Naturii, fiind alăturată elementelor primordiale, punctelor cardinale și semnelor magice, alchimice şi cabalistice, pe care pictorul le introduce în imagini.

» Citește tot

Victor Brauner, Conglomerul și robotul umanizat

Mihaela PETROV

Victor Brauner valorifică noul concept prin ideea prefigurării unei fiinţe create din mai multe elemente asamblate, o „imagine a multiplului“ din care face o  emblemă a aglomerărilor urbane și a vieţii moderne citadine. 

» Citește tot

Victor Brauner, pictura în ceară și legenda Meșterului Manole

Mihaela PETROV

În lipsa materialelor de pictură, Victor Brauner realizează „asamblaje“, obiecte în care îmbină lemn, metal, pietre de rîu, pînză şi ceară de albine. Plimbările pe malul rîului Durance îl fac să descopere structura cu aspect arhaic a pietrelor de rîu, pe care artistul încearcă să o transpună în pictură.

» Citește tot

Regimul artelor şi muniţiilor

Leonardo sau absolutul artei

George BANU

Cum să nu rămîi mut privind „surîsul“ care e pecetea lui Leonardo, ca pentru Cehov privirea „printre lacrimi“? Surîsul nu e liric ca la Botticelli, nici sentimental ca la Rafael, e un surîs superior ce atestă un acord cu lumea, o împăcare şi o resemnare, „surîsul“ etern al Giocondei. Surîs ce atrage tocmai pentru că e enigmatic, dar totodată afirmativ. 

» Citește tot

Regimul artelor şi muniţiilor

El Greco sau terapia artei

George BANU

Neintegrat în Italia, şansa îl va conduce spre acest teritoriu îndepărtat, concurent al  Vaticanului: Spania, citadela închisă, afirmînd o putere autonomă. Şi acolo i se vor deschide porţile „grecului“, la celălalt capăt al Europei. Din Est în Vest, de la icoanele prime, el va evolua către pînze cînd animate de un indescriptibil fior mistic, cînd de o elocvenţă retoric afişată, motivată de scopuri propagandistice. El Greco se mărturiseşte, dar se şi vinde.

» Citește tot