ultimele articole
„Opera tîrzie a artistului Mattis Teutsch a rămas necunoscută publicului larg“ – interviu cu SZILÁRD Miklós
Ana Maria SANDUÎn 1931, Mattis Teutsch a publicat cartea sa manifest, Kunstideologie. Acest termen introdus de el a fost tradus în limba română ca „Ideologia artei“, deși mai potrivit ar fi „Ideologia artă“, ceea ce conotează și o autonomie față de ideologi
» Citește tot
Broderii românești la Luvru – interviu cu Emanuela CERNEA, curatoare
Emanuela CERNEAVălurile de mormînt sînt un subiect destul de misterios chiar și pentru specialiști. Funcționalitatea lor ridică multe semne de întrebare: nu se știe cu exactitate dacă erau pregătite pentru a fi folosite la înmormîntare sau erau concepute doar pentr
» Citește tot
Exerciții de camuflare (împotriva uitării). Bienala de artă de la Veneția 2019
Daria GHIUMay You Live in Interesting Times este titlul acestei ediții, propus de curatorul Ralph Rugoff, un personaj mai degrabă rezervat și care își asumă la fiecare pas un ton non-didactic, un număr mult mai mic de artiști expuși (79) și o bienală cu personalitate multiplă: fiecare artist a fost invitat să propună două lucrări diferite, una la Arsenale, cealaltă în Pavilionul Central. Bienala lui e politică fără să fie agresiv-politică. Bienala lui e a artiștilor tineri, activi, în viață, oarecum împotriva
» Citește tot
„Muzeul viitorului încurajează schimbarea de paradigmă“ – interviu cu Gerfried STOCKER
Matei MARTINMarea artă“ e mare pentru că se vinde pe bani foarte mulți la licitații? Un tablou e valoros pentru că e unicat? Constă valoarea unei opere în faptul că un specialist, o autoritate i-o depistează? Internetul a generat alt fel de a percepe arta. V
» Citește tot
„Sînt atentă la balanța dintre premeditare și accident“ – interviu cu artista Codruța CERNEA
Ana Maria SANDUDecupaje din fotografii de vacanță, obiecte din spațiul casnic și schițe mai vechi au ajuns să fie înglobate în universul mental al pînzei pictate, susținînd scenarii imaginate și animînd spații arhitecturale aparent probabile, dar, la o mai atentă inspecție, de multe ori imposibile.
» Citește tot
Un vis cubanez: Parisul
George BANUÎn avion citesc biografia unui exilat cubanez, Eduardo Manet. El scrie: „Parisul e visul nostru, al tuturora“. E ceea ce, treizeci de ani mai tîrziu, o confirmau prietenii care priveau luna nouă. Nimic nu s-a schimbat. Parisul a rămas un vis cubanez.
» Citește tot
„Îmi vine să mă poziționez în opoziție cu tot felul de acțiuni publice“ – interviu cu Alexandra CROITORU
Daria GHIUA afectat și zona culturală contemporană, au fost foarte multe finanțări care au speculat pe marginea acestui moment al Unirii. Atunci cînd directorul Centrului Ceh, Frantisek Zachoval, m-a invitat să gîndesc o expoziție, mi s-a părut un mom
» Citește tot
Picasso, un Shakespeare al picturii…
George BANUAcest Picasso iniţial, energic şi uman, conjugă ca nimeni altul geniul plastic şi experienţa vieţii, amîndouă prezente, reunite în tablouri neamputate de nici una dintre dimensiuni. De aici le vine impactul extrem, din reciprocitatea permanent păstrată:
» Citește tot
Topografii ale artei
Daria GHIUSezonul MNAC inaugurat pe 15 noiembrie e eclectic, acoperă o plajă enormă de lucrări, din anii ’50 pînă în prezentul absolut, toamna lui 2018. Fiecare etaj vine cu discursul lui, mai puternic sau mai slab articulat.
» Citește tot
„Pentru mine, calul este un vehicul al sufletului“ – interviu cu Ștefana MĂRMUREANU
Este simbolul timpului impasibil. Am hotărît că partea de jos a clepsidrei este zona „muritului“, a ființelor de tot felul: împărați, împărătese, oșteni, ba chiar și atipicii muritori precum povestitorii, îl includ aici și pe Făt-Frumos. De aceea am desenat cartea
» Citește tot
Spațiul intermediar. „Along the Lines“: o expoziție în Berlin
Natalia Irina ROMANÎn tren ești de multe ori, de fapt, altundeva: acolo unde te duce gîndul. În proiectele mele am bătut Berlinul în lung și-n lat, din Spandau din vestul orașului pînă în Marzahn, din est. Instalațiile mele sînt un amalgam de materiale: lumină, text, video sau plante și alte elemente, pe care le controlăm mai puțin.
» Citește tot
Franţa: un an de răscruce
George BANULa Institut du Monde Arabe, expoziţia consacrată Canalului de Suez se deschide cu acordurile subtil temperate ale marşului triumfal din Aida, operă comandată lui Verdi pentru a sărbători acest eveniment fără de seamăn care a permis joncţiunea între Mediterană şi Marea Roşie… Franţa şi Ferdinand de Lesseps s-au asociat cu Egiptul condus de un vicerege, Said Paşa, dornic de modernizare şi de independenţă faţă de Imperiul Otoman, pentru a accepta pariul „canalului“.
» Citește tot
„Da, avem nevoie de un muzeu al fotografiei“ – interviu cu Magda RADU
Matei MARTINMihai Oroveanu. Știu cît de mult îi plăcea să se piardă în această colecție de fotografii, să le privească, să le sorteze, să poarte conversații despre ele. Amprenta lui Mihai Oroveanu e de neocolit, iar personalitatea lui a modelat în mod decisiv compoziția arhivei și va modela în continuare acțiunile noastre.
» Citește tot
Palermo, la pas. Note de călătorie
Daria GHIUManifesta 12 se transformă într-un eseu urban, un studiu atent al oraşului, al complexităţii lui. Artiştii „încearcă să refacă vechi legături între Palermo, Mediterana şi Europa“ – declară entuziasmat primarul oraşului, il sindaco Leoluca Orlando. Palermo e oraşul care s-a schimbat cel mai mult din punct de vedere cultural în Europa ultimilor 40 de ani, ne spune tot el.
» Citește tot