ultimele articole
Victor Brauner – Mitologia poetului
Mihaela PETROVPentru Victor Brauner, poezia este un mod de a percepe lumea, iar creaţia este înţeleasă ca un proces al cunoaşterii de sine.
» Citește tot
Victor Brauner – Himere și amurguri
Mihaela PETROVPentru Victor Brauner, începînd cu anul 1938, an în care se stabilește definitiv la Paris şi cel al accidentului prin care își pierde ochiul stîng, în operă are loc o transformare, o nouă deschidere către misterele nopţii şi ocultism.
» Citește tot
Victor Brauner – Lup-masă, obiectul suprarealist
Mihaela PETROVUn surprinzător desen realizat în 1933 înfățișează construcția unei mese perforate cu două picioare care se sprijină pe contururile sinuoase ale unui animal fantastic.
» Citește tot
Picasso, Soulages, Boltanski sau „Drumul spre negru”
George BANULe privesc și ele mă privesc. Schimb de dincolo de viață, dialog mut în obscuritate.
» Citește tot
Victor Brauner, cometa Halley, „sfîrșitul lumii“ și căutarea pietrei filozofale
Mihaela PETROVÎn opera brauneriană, figura feminină, „magiciană“, „prezicătoare“, „inițiatoare“, apare ca personificare a Naturii, fiind alăturată elementelor primordiale, punctelor cardinale și semnelor magice, alchimice şi cabalistice, pe care pictorul le introduce în imagini.
» Citește tot
Victor Brauner, Conglomerul și robotul umanizat
Mihaela PETROVVictor Brauner valorifică noul concept prin ideea prefigurării unei fiinţe create din mai multe elemente asamblate, o „imagine a multiplului“ din care face o emblemă a aglomerărilor urbane și a vieţii moderne citadine.
» Citește tot
Victor Brauner, pictura în ceară și legenda Meșterului Manole
Mihaela PETROVÎn lipsa materialelor de pictură, Victor Brauner realizează „asamblaje“, obiecte în care îmbină lemn, metal, pietre de rîu, pînză şi ceară de albine. Plimbările pe malul rîului Durance îl fac să descopere structura cu aspect arhaic a pietrelor de rîu, pe care artistul încearcă să o transpună în pictură.
» Citește tot
Leonardo sau absolutul artei
George BANUCum să nu rămîi mut privind „surîsul“ care e pecetea lui Leonardo, ca pentru Cehov privirea „printre lacrimi“? Surîsul nu e liric ca la Botticelli, nici sentimental ca la Rafael, e un surîs superior ce atestă un acord cu lumea, o împăcare şi o resemnare, „surîsul“ etern al Giocondei. Surîs ce atrage tocmai pentru că e enigmatic, dar totodată afirmativ.
» Citește tot
El Greco sau terapia artei
George BANUNeintegrat în Italia, şansa îl va conduce spre acest teritoriu îndepărtat, concurent al Vaticanului: Spania, citadela închisă, afirmînd o putere autonomă. Şi acolo i se vor deschide porţile „grecului“, la celălalt capăt al Europei. Din Est în Vest, de la icoanele prime, el va evolua către pînze cînd animate de un indescriptibil fior mistic, cînd de o elocvenţă retoric afişată, motivată de scopuri propagandistice. El Greco se mărturiseşte, dar se şi vinde.
» Citește tot
Privind înapoi, cu nostalgie
Dinu DUMBRĂVICIANExpoziția 50 Design UNArte. O istorie vizuală a școlii de la București (1969-2019) de la Muzeul Național de Artă al României își propune să scoată la lumină pentru prima dată o istorie tînără și ambițioasă a învățămîntului superior de design de la Universitatea Națională de Arte București din perioada 1969-2019 și e deschisă pînă pe 29 noiembrie.
» Citește tot
„Fotografia, pretext pentru dialog“ – interviu cu Ileana BÎRSAN și Ionuț TRANDAFIRESCU
Ana Maria SANDU„Bucharest Photofest“ le propune bucureștenilor un concept bine articulat încă de la prima ediție; fotografia este pretext pentru dialog și discutarea unor subiecte relevante pentru actualitatea socio-politică și cultural-umană. Totodată, foto
» Citește tot
„Opera tîrzie a artistului Mattis Teutsch a rămas necunoscută publicului larg“ – interviu cu SZILÁRD Miklós
Ana Maria SANDUÎn 1931, Mattis Teutsch a publicat cartea sa manifest, Kunstideologie. Acest termen introdus de el a fost tradus în limba română ca „Ideologia artei“, deși mai potrivit ar fi „Ideologia artă“, ceea ce conotează și o autonomie față de ideologi
» Citește tot
Broderii românești la Luvru – interviu cu Emanuela CERNEA, curatoare
Emanuela CERNEAVălurile de mormînt sînt un subiect destul de misterios chiar și pentru specialiști. Funcționalitatea lor ridică multe semne de întrebare: nu se știe cu exactitate dacă erau pregătite pentru a fi folosite la înmormîntare sau erau concepute doar pentr
» Citește tot
Exerciții de camuflare (împotriva uitării). Bienala de artă de la Veneția 2019
Daria GHIUMay You Live in Interesting Times este titlul acestei ediții, propus de curatorul Ralph Rugoff, un personaj mai degrabă rezervat și care își asumă la fiecare pas un ton non-didactic, un număr mult mai mic de artiști expuși (79) și o bienală cu personalitate multiplă: fiecare artist a fost invitat să propună două lucrări diferite, una la Arsenale, cealaltă în Pavilionul Central. Bienala lui e politică fără să fie agresiv-politică. Bienala lui e a artiștilor tineri, activi, în viață, oarecum împotriva
» Citește tot