Arta în era digitală sau cum un „oracol AI” devine o nouă formă de expresie artistică

Pe fondul tehnologizării accelerate și al reformatării constante ale spațiului artistic prin instrumentele digitale, s-a creat iminent posibilitatea automatizării proceselor și obiectelor artistice și, astfel, asistăm la o articulare tot mai pronunțată a scenei de new media art. În acest context, întregul proiect aflat sub semnătura RADAR trebuie salutat, căci este printre puținele fenomene în cîmpul artistic din România care se construiește tocmai în jurul acestei infuzii între virtual și real și al inteligenței artificiale ca mecanism central în configurarea proiectelor pe care le propune. Pentru cea de-a treia ediție a festivalului de new media art, pe lîngă cele 30 de proiecte multidisciplinare pe care le-a pregătit pentru ediția din acest an, RADAR lansează un „oracol AI” – o instalație capabilă de interacțiune umană care decodează limbajul articulat uman, interpretează și produce mesaje. 

ANA este un proiect cu siguranță complex și ambițios care a necesitat mobilizarea unei întregi echipe de artiști și specialiști în AI care laolaltă au explorat potențialul rețelelor neurale pentru a crea un avatar cît mai complex și capabil de interacțiune umană în timp real. 

Dezvoltarea proiectului ANA (Avatar Neural Artificial), dincolo de procesul tehnic elaborat de Alex Cioacă, AI artist, Serj Zărnescu, artist 3D, în colaborare cu studioul de video-mapping Neotic, și conceptul artistic realizat de Mihai Cojocaru, directorul tehnic și creativ al festivalului, a necesitat o muncă de cercetare riguroasă. În urma implementării tehnologiilor AI a rezultat o construcție care are la bază patru tipuri de rețele neurale prin care sînt suportate procesele de traducere a vocii umane și de interpretare a conținutului, transmise unor rețele capabile de a (re)produce limbajul și care mai departe pot determina animația facială (avatarul). Această entitate complexă se bazează pe un model de funcționare în totalitate autonom, fără intervenție umană și fără a exista un control asupra conținuturilor și asupra ideilor produse de avatar. Miza proiectului, care încă are un caracter experimental, și interesul pentru acest domeniu multidisciplinar vin din necesitatea de a răspunde fenomenului curent de tehnologizare masivă a spațiului și a tehnicilor artistice. Aflat încă într-un stadiu incipient, modelul dezvoltat de echipa RADAR nu este configurat să răspundă unui cadru de întrebuințare strict artistic. Algoritmul din spate este deocamdată menit să formeze un avatar neural artificial, un model de inteligență artificială care este în preponderență formatat după un profil AI cu dispoziție aproape exclusivă spre predicții. Construcția acestui avatar futurist a pornit de la un proiect mult mai minimalist în intenții. De la un simplu chatbot de text, cercetarea întreprinsă prin instrumentarea noilor tehnologii AI a permis dezvoltarea modelului, adăugîndu-i-se diferite proprietăți care au rezultat în această entitate relativ complexă și impresionabilă numită ANA și pe care RADAR o va prezenta la Palatul Oscar Maugsch în cadrul festivalului de new media art care se va desfășura în perioada 14-16 octombrie.

Apelul la digital și la tehnologiile de inteligență artificială se înscrie în direcția principală a proiectelor realizate de RADAR și, după Sorina Topceanu, care stă în spatele organizării acestui eveniment alături de alți nouă artiști, bifarea unei astfel de agende artistice este necesară pentru scena culturală de aici și de acum, cu toate că îndeplinirea unui proiect de anvergura ANA implică resurse și eforturi imense, precum și o susținere constantă, lucru care reprezintă una din provocările proiectelor pe care le desfășoară și le dezvoltă. 

Fenomenul de generalizare în ceea ce privește frecventarea instrumentarului tehnologic în producția de artă și în spațiile expoziționale, muzee sau galerii, se înscrie în noile date ale evoluției pieței artistice, fapt prin care RADAR își motivează necesitatea în rîndul manifestărilor artistice din România. Familiarizarea cu un soi de tehnologizare graduală a artei la care asistăm reprezintă un alt reper important pentru RADAR. În consecință, ediția din acest an pune la dispoziție o secțiune specială dedicată copiilor, RADAR Kids. Această secțiune a festivalului găzduiește în acest an opt instalații interactive dedicate copiilor și vine tocmai din intenția de a populariza și de a educa un public cît mai tînăr în acord cu noile direcții și cu tendințele curente în arta contemporană. Instalația Light Knots are capacitatea de a interacționa cu cel mult șase copii și generează un spectacol de lumini folosindu-se de mișcările acestora și de conexiunile pe care le fac. La fel, proiectul FantasMe propune publicului tînăr posibilitatea de a experimenta procesul creării propriilor avataruri prin folosirea unor măști care augmentează experiența realității. Publicul RADAR Kids este, potrivit organizatorilor, cel mai susceptibil de a răspunde la aceste noi forme de expresie artistică, iar interacțiunea acestui public cu proiectele festivalului are potențialul de a asigura necesitatea acestui tip de manifestare culturală și legitimează pe termen lung importanța prezenței sale în sfera festivalurilor artistice din România. 

Selecția de proiecte pe care o propune RADAR pentru cea de-a treia ediție a festivalului de new media art este generoasă și însumează peste 30 de proiecte care integrează tehnologii de inteligență artificială și sînt expuse în trei locații diferite care constituie harta festivalului: Palatul Oscar Maugsch, Palatul Bursei și Palatul Ghica. Desfășurarea evenimentului în aceste clădiri de patrimoniu are efectul de a valorifica importanța fuziunii între vechi și nou, între aceste forme artistice în aparență aflate la antipod, căci instalațiile RADAR au rolul de a pune în lumină singularitatea arhitecturală a acestor clădiri istorice.

Tema din acest an, „Metavers”, include proiecte care frizează limita unei disoluții totale a frontierelor dintre real și virtual, dintre lumea reală și fizică și care promit experiența unei explorări a unui tip de spațiu alternativ (DeepSpace) care amplifică autonomia umană în ceea ce privește proximitatea sa față de un mediu meta-terestru, precum și cunoașterea îndeaproape a spațiilor din sistemul solar care pot fi configurate. Astfel, AI AVATAR BALROOM, DreamNA: The Afterlife, REM, Triptic work in progress sau Encounter with a stranger – cea din urmă, o instalație realizată de studenții UNATC din cadrul masteratului de Tehnologii Interactive în Arta Noilor Media – propun laolaltă să ofere experiența explorării unui spațiu și timp alternative și relative prin interacțiunea cu aceste modele care funcționează preponderent cu ajutorul unui input uman.  

Experiențele VR merg pînă la explorarea unor materiale de extracție pur umană (vise, amintiri etc.) pe care le reconfigurează și traduc într-o nouă lume a imaginației. În acest sens, proiectele Anamnesis și DreamNA rămîn, cu siguranță, printre cele mai interesante experiențe VR pe care festivalul le oferă. 

A treia ediție a festivalului RADAR adună laolaltă artiști importanți ai scenei new media art din Europa. Astfel, în acest an, festivalul are invitați din Amsterdam (Nxt Museum), din Budapesta (Light Art Museum), din Istanbul (X Media Art Museum),  Wroclaw (Wro Art center) și Linz (Art Electronica). RADAR încearcă să îmbine scena new media artinternațională și proiectele locale de acest tip care se articulează tot mai mult pe scena artistică autohtonă. Astfel, spațiile expoziționale găzduiesc generos lucrările artiștilor români, legitimînd prezența destul de nuanțată a unei sfere new media art în România. 

Popularizarea proiectului și familiarizarea publicului din România cu formele de new media art reprezintă un alt punct important din agenda artistică RADAR, care organizează astfel o serie de întîlniri și sesiuni de Q&A în cadrul festivalului menite să prezinte mecanismele care stau în spetele instalațiilor și procesele tehnologice prin care sînt create aceste proiecte. 

RADAR este un proiect promițător și un fenomen artistic singular în România, care se sustrage de la vreun angajament avangardist în sensul literal al termenului. Departe de a se recomanda ca formă artistică alternativă care să fie privită dihotomic în raport cu tehnicile artistice de extracție pur umană, într-o eră a digitalului și a automatizării masive, experiența VR integrată în experiența producției și consumului de artă este, cu siguranță, o alternativă artistică ce merită și trebuie explorată, iar acest lucru reprezintă obiectivul central al proiectului RADAR.