Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
Începînd cu anul 1940, explorarea diferitelor forme de manifestare ale tradițiilor culturilor primitive asociate interesului pentru mituri, legende și doctrinele secrete ale tradiției ermetice contribuie la îmbogățirea conținutului operelor plastice și literare suprarealiste. În aprilie 1942, pe coperta revistei View, primul organ de presă suprarealist la New York, este reprodusă o curioasă figură leonină, pentru a reprezenta steaua cu cinci brațe, alegorie a microcosmosului în scrierile lui Paracelsus. Figura leului cu cinci picioare pe care Kurt Seligmann o introduce în The Mirror of magic, volum publicat în 1948, cea a lui Asmodeu, cunoscut din mitologia sumeriană ca patron al geometriei, aritmeticii și astronomiei, se regăsește asociată cu un întreg cortegiu de ființe pendulînd între „bine“ și „rău“, de la imaginea unui zeu babilonian sau de la reprezentările antice ale zeului Apollo pînă la misterioasa Alegorie a Prudenței pictată de Tizian.
Lucrările realizate de Victor Brauner în timpul petrecut în exilul la Celliers-de-Rousset (1942-1945) trimit adeseori la arhetipuri și simboluri existente în alchimie și cabală, în vechi culte și ritualuri magice și în diverse forme de manifestare ancestrale care formează inepuizabilul „tezaur colectiv“ în sensul dat de C.G. Jung. Brauner realizează opere al căror conținut trimite la ipoteza existenței unor puteri divine (arborele sefirotic) sau a unor configurații planetare care ar putea influența evenimentele pămîntești. În Dublă vivificare (1943), corpul omulețului modelat în lut este împărțit prin culorile roșu (foc) și albastru (apă), și „dublat“ prin 14 orificii care simbolizează de două ori „șapte deschideri ale fluidelor vivificatoare“ sau „porțile“ prin care omul-microcosmos comunică cu universul. Numărul 7 corespunde „planetei negre“, Saturn, ultima și cea mai îndepărtată de Pămînt. Sexul dublu apare ca simbol al întăririi forțelor fizice și psihice, făcînd din micul „idol“ o figură cu care artistul se identifică, pentru a invoca propriile forțe creatoare.
„Magia“ căutată de suprarealiști în manifestările culturilor „vechi“ sau în cele „primitive“ îmbină imaginea și litera sau cuvîntul, numărul și sunetul (sau sunetele muzicale), care sînt puse în legătură cu evenimente cosmice sau constelații planetare. În utilizarea magico-muzicală a literelor alfabetului, fiecărei planete îi corespunde o vocală, în timp ce, în muzică, heptacordul este alcătuit din șapte sunete. Tot ceea ce este viu în univers e impregnat de „puterea astrelor“, de forța vitală a universului, participînd la viața comună a întregului dominat de guvernatorii planetari în număr de șapte.
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor. Realizată între anii 1942 și 1945, sculptura în ghips Număr sau Domnul 45 este descrisă astfel de artist: „E un personaj straniu, în întregime construit din ghips, al cărui cap fără păr, cu ochi enormi, este așezat deasupra unui trunchi care se termină curbîndu-se, dînd în bună măsură la iveală partea pîntecului, printr-o coadă de pește. Pe spate, la nivelul omoplaților, putem vedea coarne foarte mici, cele din mijloc mai mari (mai importante). Pe partea din față a acestui corp se văd doi sîni; în pîntec, o mare deschizătură în care se află un alt personaj, care intră exact în această deschizătură și care este din plumb. Micul personaj din pîntec, care întinde mîinile înainte ca și cum ar ține cîteva obiecte imaginare, are aceeași deschizătură pătrată în pîntec și în această deschizătură se vede un al treilea personaj, și mai mic, în picioare, care este din porțelan. În partea de jos a pîntecului primului personaj se vede un sex de bărbat în erecție și care, fiind foarte ascuțit, ar putea fi cel al unui animal. Brațele și picioarele sînt unite independent și nu ating corpul în felul obișnuit“ (Arhiva Bibliotecii Kandinsky, Centrul Pompidou, Paris).
Lucrarea este menționată pentru prima oară într-o scrisoare din decembrie 1943 adresată lui André Gomès: „o sculptură de mari dimensiuni sau un obiect din ghips care va fi destul de senzațional“. „Acest obiect este de o precizie matematică“, îi scrie Brauner lui André Breton într-o scrisoare din 2 februarie 1944. „Negație a oricăror legi anatomice“, Număr sau Domnul 45 este transpunerea în tridimensional a unui „semn magic“ amintind de reprezentarea hermafroditului primordial, prefigurare a transmutațiilor alchimice și metaforă a pietrei filozofale din tratatul lui Michael Maier, Atalanta fugiens, reprodusă în anul 1942 în catalogul expoziției suprarealiste de la New York, First Papers of Surrealism. Sculptura este interpretarea „semnului“ care reprezintă, în tratatul despre magie al lui Agrippa din Nettesheim, „inteligența lui Saturn“, astrul melancoliei și protectorul oamenilor de geniu. O scrisoare adresată prietenilor Henriette și Andre Gomès anunță proiectul realizării obiectelor din anul 1943: „Sînt pe cale să realizez o serie de obiecte pe care ar fi greu să le descriu, dar care sînt cumva în afara a «ceea ce se cunoaște» în acest domeniu și au un caracter foarte aprofundat, hermetic și magic, apropiat de al tuturor tradițiilor pantaculare, firește cu mijloacele noastre moderne“.
Lucrările realizate de Victor Brauner în anul 1943 asociază numerelor formule magice și înscrisuri în literele alfabetelor ebraic și adamic. În Obiect de contra-vrajă (Objet de contre-envoûtement, 1943), alăturat „careului magic“ al lui Saturn, semnul „inteligenței lui Saturn“ este interpretat ca o hieroglifă magică, prin care artistul invocă spiritul contemplativ sau melancolia inspirată. Amintind gravura lui Dürer Melancolia I, invocarea „puterilor“ atribuite planetei este înţeleasă ca o conjurare poetică a forţelor creatoare. Criptată în semnele unui „cod magic“, semnătura artistului este inscripţionată în literele alfabetului adamic. Recursul la „magie“ e un mod poetic de a percepe lumea, iar creația este înțeleasă ca un proces al cunoașterii de sine.
Avînd inițial funcția de a păstra memoria, „careurile magice“ apar ca un joc în care numerele și literele alfabetului reprezintă un „tot“, oglindă a evenimentelor planetare. Fiecărei planete îi corespunde un „careu magic“, care simbolizează „forța“ sau „inteligența“ unui zeu planetar, al cărui nume este „transcris“ în combinația numerică din careu. „Careul magic“ din Obiect de contra-vrajă (1943) este format din nouă pătrate, cîte trei pe fiecare latură, iar literele care înlocuiesc cifrele corespund valorilor numerice atribuite „geniului planetar Saturn“. Suma cifrelor adiționate (vertical, orizontal sau diagonal) este 15, prin a cărei multiplicare (de trei ori cîte trei „pătrate“) se obține numărul 45 sau „numărul secret“ atribuit zeului planetar, număr inclus în titlul dat de artist sculpturii sale, Domnul 45.
Lucrările cu caracter magic din 1943 și sculptura amintesc de practica fabricării talismanelor din folclorul românesc. „Piatra înțelepților“, cunoscută sub numele de „Cartea lui Solomon“, nu este nici un volum, nici un text, ci mai degrabă o piatră-talisman conținînd un pătrat magic în care sînt înscrise nouă litere, spune Andrei Oișteanu în Ordine și Haos, lucrare care tratează despre mit și magie în cultura tradițională românească. Autorul explică diferitele înțelesuri pe care le are cuvîntul carte în limbaj popular. Prin „carte“ poate fi numit orice obiect care cuprinde un text sau chiar o înșiruire de litere, o amuletă cu înscrisuri, o carte de ghicit sau o carte de joc. În înțeles popular arhaic, a citi înseamnă a descifra lucrurile ascunse în suflet sau în secretele Naturii, în timp ce a scrie poate fi o referire la o imagine desenată, zugrăvită, brodată ș.a.m.d. (Andrei Oișteanu, Ordine și Haos. Mit și magie în cultura tradițională românească, Editura Polirom, 2004).
Mihaela Petrov este istoric de artă. A încheiat studiile doctorale cu teza „Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934‑1965. Caiete și carnete, Donația Jacqueline Victor Brauner, Centrul Georges Pompidou, Paris“, UNArte, 2011. Cărți publicate: Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934-1965 (2012); Victor Brauner, pictopoet. Desene și acuarele (2013); Victor Brauner, vizionar al timpurilor moderne (2014); Victor Brauner, 1903-1966 (2016).