Victor Brauner – În vizită la Paracelsus

Publicat în Dilema Veche nr. 894 din 27 mai - 2 iunie 2021
Victor Brauner – În vizită la Paracelsus jpeg

În 1949, Victor Brauner petrece cîteva luni la Ronco, în Elveția, însoțit de cîțiva prieteni și găzduit de Sylvie și Hans Rudy Stauffacher. Interesul comun pentru literatura romantică, limbaj și terapia medicală se află în centrul discuțiilor amicale. Brauner pictează seria de 37 de tablouri intitulată Onomatomanie, inspirată de lectura manualului de terapie al psihanalistei Marguerite Sèchehaye, lectură recomandată de soții Stauffacher. La inițiativa pictorului, grupul pleacă într-o mică escapadă pentru a vizita casa natală a lui Paracelsus. O furtună îi împiedică pe călători să-și atingă țelul și grupul face cale întoarsă. Brauner pictează în același an Marea călătorie (Le grand voyage), o pînză de mari dimensiuni în care grupul de prieteni ocupă un vehicul care amintește atît de autobuzele pariziene, cît și de elicopter. Victor, în chip de conducător, Jacqueline, Claude Tarnaud, Ondine, Sylvie Stauffacher, Michel Herz și Hans Rudy Stauffacher sînt călători în vehiculul a cărui denumire este „Mamă propulsatoare“. Pe acoperiș, în chip de porte-bagage, sînt schițate un turn medieval și casa lui Paracelsus, scopul călătoriei întreprinse de grupul „elicoptanților“. Alături de sceptrul lunar-solar, simbol al „uniunii contrariilor“, un mare pește este „proviantul“, iar gazele de eșapament răspîndesc „lumină pentru toți“. Umorul domină și în reprezentarea călătorilor ale căror „portrete“ caricaturizate sînt însoțite de inițialele numelor lor. Într-un desen acuarelat, Port trait maggiore de ronco et les „hélicoptants“, pictorul le adaugă diferite atribute, ochelari de automobilist (Victor), șarpe încolăcit (Sylvie), ciocănitoare (Jacqueline), turnul (Hans Rudy), luna și focul (Claude), luna și apa (Ondine). Înșiruirea „portretelor“ amintește de alfabetele scrierilor criptate în care literele sînt înlocuite prin simboluri și de teoria „semnăturilor“, cunoscută încă din Antichitate, care apoi a primit denumirea de fiziognomonie. Titlul tabloului, Marea călătorie, trimite la legenda care povestește peregrinările lui Paracelsus prin Europa (1517-1524), un Grand Tour practicat adesea de tinerii nobilimii germane care doreau să fie instruiți la școlile renumite în acea vreme. Philippus Aureolus Theophrastus Bombastus von Hohenheim, cunoscut sub numele de Paracelsus, medic și filozof, este unul dintre pasionații alchimiei. În Cele nouă cărți ale Arhidoxei (1525-1526), Solve et coagula („desparte și îmbină“) este formula prin care el desemnează procesul alchimic, iar în Opus paramirum introduce termenul de „artă spagirică“ (scientia separationis). Paracelsus dezvoltă o teorie prin care virtuțile curative din minerale, cristale și geme, din metale și plante fac parte din remediile împotriva maladiilor. Legăturile dintre planete și principalele organe ale corpului omenesc sînt puse pe seama corespondențelor dintre macrocosmos și microcosmos. Prin elementele primordiale, pămînt, apă, aer și foc, este explicată compoziția proprietăților corpului uman, care rezultă din amalgamul lor. Paracelsus împarte cele patru elemente în două cupluri, focul și aerul pe de o parte, apa și pămîntul, pe de alta.  Omul este „oglindirea“ întregului univers. Sistemul său explicativ pleacă de la ideea neoplatoniciană a unității „simpatetice“ a tot ceea ce există, a corespondențelor dintre microcosmos și macrocosmos și de la teoria „semnăturilor“ prin care fiecare lucru existent în univers poartă o marcă specială (signaculum). „Semnăturile“ fac vizibile calitățile proprii plantelor, pietrelor, metalelor și fiecărui om. Paracelsus nu caută în alchimie transmutarea metalelor în aur, ci transformările, prin separare și distilare, ale fenomenelor naturale. Compoziției tripartite a corpului omenesc, fizic, sideral și glorios, îi corespunde triada elementelor indispensabile în procesul alchimic, sulf, sare și mercur (Tria principia). Alchimia devine calea principală a cunoașterii substanțelor naturii, iar rolul alchimistului este acela de a facilita și de a duce la bun sfîrșit procesele de metamorfozare existente în Natură. „Omul este acea mică lume care cuprinde toate însușirile marii lumi“, scrie Paracelsus în Marea Astronomie (La Grande Astronomie).

894 21 2 marea calatorie 1949 jpg jpeg

                                                       Marea călătorie, 1949

Scrierile lui Paracelsus se numără printre sursele de inspirație pe care Victor Brauner le folosește în perioada exilului la Celliers-de-Rousset (1942-1945). În urma lecturii lor, artistul declară că arta sa este o „artă spagirică“. Alături de alchimie, el descoperă în scrierile paracelsiene texte tratînd despre magie și astrologie. Pentru Brauner, opera plastică devine „trăsătura“, „liantul“ sau „nodul“ prin care două lumi se întîlnesc reflectîndu-se, una invizibilă, misterioasă, necunoscută, cealaltă a aparenţei. Figura umană, „centrul“ în jurul căruia opera brauneriană e construită, este expresia coabitării sau a întîlnirii posibile dintre lumea „în mare“ şi cea „în mic“. Din oglindire, microcosmul devine o prelungire a universului înţeles ca infinit. În operă, „lumile“ se întîlnesc pentru a se întrepătrunde; umanul, vegetalul, animalul sau mineralul trec prin metamorfoze care se multiplică în variaţii fără de sfîrşit. Alăturate într-o formulă plastică, apa şi focul, pămîntul şi aerul reprezintă unitatea cvaternă, înţeleasă ca principiu de bază al unei multiplicări la scară mai mare, sau „nucleu central“ al unei lumi multidimensionale. În Progresie pantaculară (Progression pantaculaire, 1948), suprafața tabloului este împărțită pe orizontală printr-o linie care separă fundalul colorat în roșu și albastru pentru a desemna principiile contrare și două dintre elementele fundamentale. Incizate în ceară, figurile hibride sugerează progresia numerelor pare și impare. Un tablou realizat în tehnica picturii în ceară, Peștele de onoare (Poisson d’honneur, 1948), pare să fie dedicat ilustrului ermetist, reprezentat cu diferite atribute, boneta magicianului, sceptrul „cunoașterii universale“ și „peștele de onoare“. În fabricarea talismanelor cu virtuți „medicale“, Paracelsus se folosește de legea corespondențelor universale care leagă microcosmosul de macrocosmos. Medicina spagirică aplică „legea similitudinilor“ (similia similibus) pornind de la corespondențele între planete și materiile vegetale, animale și minerale asociate părților care alcătuiesc corpul omenesc (Jean Marquez-Rivière, Amulettes, talismans et pantacles dans les traditions orientales et occidentales, Payot, Paris, p. 238). Urmînd principiul analogiilor, Victor Brauner realizează în 1943 Omul ideal (L’homme idéal), în care construcția corpului omenesc este împărțită în cinci segmente, cap, inimă, plămîni, stomac și falus, inscripționate fiecare, de la „simțul previziunii“ (cap) pînă la „geometru“ (falus). Anagogie animală (Anagogie animale, 1946) este prefigurarea relaționării corpului uman cu diferite animale, corespondențe simbolizate prin asocierea dintre ele și culorile primare: tigru/inimă (roșu), cămilă/brațe (negru) și cerb (violet), cîine/stomac (albastru), cal/pulpă (galben) și vițel (verde), și două pisici pentru picioare (alb). Tabloul dedicat lui Jacqueline în 1945 înfățișează alcătuirea „tripartită“ a unui cap văzut din profil (Oh ! Saisons, Oh ! Châteaux). Desfășurarea în trei segmente a tabloului intitulat Aceasta a fost povestea unui poet din Sargimegetusa (Ceci fut l’histoire d’un poète de Sargimegetusa, 1946) este „povestea“ poetului care traversează trei etape pentru a deveni un sacerdot al poeziei. Chintesență a cercetărilor întreprinse de artist în perioada exilului, tabloul intitulat Cele patru elemente (Les Quatre Éléments, 1946) înfățișează un personaj feminin alcătuit printr-o alăturare de semne simbolizînd luna şi soarele, apa şi focul, imaginea răsturnată „în oglindă“ a unei lumînări (ceea ce este sus şi ceea ce este jos) şi cele „şapte orificii vivificatoare“, care sînt alăturate cifrei 4 pentru a reprezenta cele patru elemente. Brauner adaugă dedicaţia: „Foarte dragului prieten André Breton, cu toată admiraţia – acest tablou făcut special pentru el“.

Mihaela Petrov este istoric de artă. A încheiat studiile doctorale cu teza „Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934‑1965. Caiete și carnete, Donația Jacqueline Victor Brauner, Centrul Georges Pompidou, Paris“, UNArte, 2011. Cărți publicate: Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934-1965 (2012); Victor Brauner, pictopoet. Desene și acuarele (2013); Victor Brauner, vizionar al timpurilor moderne (2014); Victor Brauner, 1903-1966 (2016).

Foto (sus): Aceasta a fost povestea unui poet din Sargimegetusa, 1946

956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.
Cover 1624 x 924 jpg
Filme ucrainene pentru publicul tînăr, la Cinema Muzeul Țăranului
În fiecare joi din luna iulie, de la ora 18:30, în cadrul proiectului „Open Museums Open Hearts”, publicul tînăr este așteptat să descopere două filme în limba ucraineană (cu traducere în limba română) la Cinema Muzeul Țăranului. Intrarea este gratuită.
952 15 1 jpeg
Tăcerea capodoperei și foșnetul vieții
Teribila absență a emoției, am înțeles, își avea sursa în faptul că aceste monumente exemplare le port în mine, că ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-junglă
Mozaicul referențial al cărții lui Alexandru N. Stermin poate părea deconcertant, dacă n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea că sîntem efectiv „căzuți din junglă” și că dinamica biologică și socială a junglei poate da seama de ceea ce am fost și de ceea ce am devenit, în prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
Cîntă, zeiță, mînia ce-aprinse pe Venus Actrița
„Fur” este un spectacol despre relația de putere dintre bărbați și femei în mediul artistic și are la bază un roman, „Venus im Pelz” (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.