Victor Brauner şi Roberto Matta – tablourile „la patru mîini“

Publicat în Dilema Veche nr. 1000 din 8 iunie – 14 iunie 2023
Victor Brauner, Roberto Matta, Interviziune I, 1955
Victor Brauner, Roberto Matta, Interviziune I, 1955

Victor Brauner şi Roberto Matta s-au cunoscut la Paris în anul 1938, imediat după sosirea lui Brauner din România şi înainte de plecarea lui Matta în Statele Unite. Între anul 1942, cînd Brauner se retrage în munţii Alpi la Celliers-de-Rousset, şi 1948, anul întoarcerii lui Matta la Paris, cei doi artiști rămîn, prin corespondenţă, într-o permanentă legătură. Odată cu excluderea lui Roberto Matta din grupul suprarealist printr-un proces inițiat de André Breton în anul 1948, este exclus și Brauner, care ia apărarea prietenului său acuzat de „ignominie morală“.

Dacă Victor Brauner debutează în 1923, prin aderarea explicită la o formă de artă înţeleasă ca o sinteză a manifestărilor înnoitoare ale începutului de veac XX, pentru a deveni membru al grupului suprarealist în 1933, chilianul Matta, arhitect, debutează în pictură în anul 1937 ca adept al suprarealismului, pentru a urma la New York drumul deschis de Marcel Duchamp. Pornind de la teoria care susţine că simţurile noastre, considerate imperfecte, nu pot percepe decît tridimensionalul, ignorînd pluridimensionalitatea universului, Matta este pasionat de ipoteza potrivit căreia universului cu n dimensiuni îi corespunde un timp elastic şi nu unul liniar. Ideea abolirii spațiului și a timpului se transformă în ecuația spațiu-timp pentru a deveni complementară uniunii dintre vis și realitate. Pentru Brauner, sondarea „spațiului interior“rămîne o constantă de-a lungul operei, în timp ce Matta pleacă de la teritoriul confruntărilor personale pentru a ajunge la confruntări culturale, politice sau sociale care, în pictură, se derulează ca banda unui film desfășurată pe „ecranele“marilor formate ale tablourilor sale. O analiză de ansamblu a operelor celor doi artiști ar putea revela existența unei picturi manuscrise, organizată ca un codex de imagini sau ca „o gigantică bandă desenată“ în pictura lui Matta, și ca un „alfabet universal de semne“ în cea a lui Brauner. Metamorfozele figurii umane în pictura lui Brauner și cele ale spațiului în pictura lui Matta au ca punct de plecare trecerea de la un „posibil“ la un altul. Considerați „vizionari“ – cei care „arată“necunoscutul –, Roberto Matta și Victor Brauner caută revelarea în pictură a legăturilor secrete dintre microcosmos și macrocosmos, dintre știința modernă și cea ermetică, dintre alchimie și chimie, dintre cabală și calculele infinitezimale, dintre mecanică și „magia“ invențiilor antice.

Roberto Matta, Victor Brauner, Interviziune II, 1955
Roberto Matta, Victor Brauner, Interviziune II, 1955

În 1955, viziunile celor doi artiști se intersectează în lucrările pe care le realizează împreună, desene, acuarele şi două tablouri purtînd același titlu, Interviziune, I şi II, care urmau să fie expuse în același an la Galerie du Dragon, una dintre renumitele galerii pariziene. Titlul conferit tablourilor se lasă interpretat în felul jocului de cuvinte prin care Interviziunea ar putea fi înţeleasă ca fiind întrepătrunderea viziunilor celor doi artişti, trimițînd totodată, în chip ironic, la transmisia televizată. Amîndouă tablourile intitulate Interviziune au ca element dominant un „ecran“ asemănător celui cinematografic. În fiecare dintre ele, construcţia spaţiului pictural este lăsată în seama unuia dintre cei doi artişti, schema compoziţională fiind realizată în primul exemplu de Brauner, în cel de-al doilea de Matta, în ambele tablouri atenţia privitorului fiind atrasă de „ecran“. În primul tablou, Interviziune I, ecranul este dominat de una dintre „fiinţele“caracteristice viziunii lui Roberto Matta, amintind de zeitățile unor culturi arhaice. Figura schiţată de Matta iese din planul ecranului pentru a pătrunde şi modifica spaţiul ocupat de personajele create de Brauner. Ele se înşiruie pe trei registre urmînd o linie directoare, care porneşte din colţul de sus (dreapta) al tabloului pentru a-şi încheia traiectoria în faţa ecranului (stînga jos). Înşiruirea personajelor create de Brauner formează o linie ondulată (serpentină), sugerînd segmentele alăturate ale unei serii de „semne“ fără sfîrșitÎn cel de-al doilea tablou, Interviziune II, printr-o construcție perspectivală din mai multe diagonale, Matta sugerează existenţa mai multor spaţii care se întretaie opunînd compoziţia tabloului celei „pe registre“ concepută de Brauner în prima lucrare. Cel de-al doilea tablou este construit prin sugerarea mai multor planuri schiţate de Matta prin cîteva cadre dreptunghiulare (ecrane) pentru a trimite la o multiplicare infinită a spaţiuluiPentru Matta, spaţiul posedă calităţile timpului, curge şi se divizează în multiple unităţi, se descompune şi se recompune pentru a deveni un spaţiu animat. Spaţiul tabloului este fragmentat de mai multe planuri şi de direcţiile unor linii convergente care urmăresc contururile unor „fiinţe“ stranii, în parte antropomorfe, în parte mecanomorfe, amintind de descrierile creaturilor fantastice din literatura americană. „Fiinţele“ create de Matta sînt „oamenii-robot“ aparţinînd unor lumi intermediare aflate la confluența dintre real și imaginar. Dacă în primul tablou (Interviziune I), compoziţia, lipsită de sugerarea perspectivală, este deopotrivă lipsită de centru, în cel de-al doilea (Interviziune II), un cerc sau o sferă amplasată într-un ecran luminos este „centrul“ spre care conduc liniile directoare ale compoziției. Prezența mai multor „ecrane“ amintește de lucrarea lui Max Ernst Ziua și Noaptea (Day and Night, 1941/42), pe care Matta a avut ocazia să o vadă la New York și de la care a preluat probabil ideea de „tablou în tablou“. La Max Ernst, liniile verticale, orizontale și diagonale sînt contururile mai multor „tablouri“ luminoase (ziua) proiectate pe fundalul întunecat al compoziției (noaptea) prin care este sugerată întîlnirea principiilor contrare sau cea dintre conștient și inconștient. În Interviziune II, privirea este atrasă de ecranul dominat de o „figură lunară“ realizată de Victor Brauner prin intersecţia mai multor segmente de cerc încadrate în conturul format din două dreptunghiuri suprapuse. În primul tablou, Interviziune I, „figura“ din ecran creată de Matta este rezultatul intersectării mai multor planuri, linii drepte sau diagonale care străpung spaţiul „privitorilor“imaginaţi de Brauner sub forma unei înlănțuiri serpentine care „intră“ și „iese“ din cadrul picturii pentru a prefigura întîlnirea dintre spațiul fără limite (Matta) și timpul infinit (Brauner). Comprimarea celor trei forme ale timpului într-un „timp continuu“ și prefigurarea unui spațiu lipsit de limite, susceptibil de a putea fi multiplicat la infinit, sînt imaginate prin linia sinuoasă sugerată de personaje și prin organizarea compoziției pe registre care se suprapun pentru a înlocui reprezentarea perspectivală. Permanentele transformări la care este supus spaţiul, în opera lui Matta, îşi găsesc corespondentul în multitudinea „aspectelor“ interioare/exterioare ale fiinţei şi în traiectoria transformărilor lor în cursul unui proces de metamorfozare, în opera lui Brauner. Pentru Roberto Matta, profunzimile psihice se confundă cu cele exterioare omului, îndepărtate, infinite, iar ideea reprezentării unui univers continuu în pictură este inspirată din modelele ştiinţifice şi cercetarea fenomenelor naturii. În pictura lui Victor Brauner, stările sufleteşti, „personificate“, sînt echivalentul totalității „spațiului interior“ înțeles ca atemporal, un spațiu infinit. Întîlnirea dintre Victor Brauner și Roberto Matta în tablourile „la patru mîini“ reprezintă fuziunea viziunii celor doi artiști în căutarea unei imagini susceptibile de a reprezenta ceea ce în suprarealism a fost definit prin ecuația spațiu-timp psihologic perceput ca vedere simultană a unui întreg care cuprinde atît spaţiul „exterior“, cît şi pe cel „interior“, sau ceea ce este vizibil și ceea ce este invizibil. În opera lui Matta, spaţiul psihologic este reprezentat ca o „explozie interioară“, în cea a lui Brauner, ca o „multitudine“ de aspecte ale fiinţei. Tablourile realizate împreună amintesc de mitul platonician al Peşterii, „figura“ din ecranul celui de-al doilea tablou apărînd ca rezultat al îmbinării unor forme geometrice care trimit la „corpurile perfecte“ descrise în Timaios.

Mihaela Petrov este istoric de artă. A încheiat studiile doctorale cu teza „Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934‑1965. Caiete și carnete, Donația Jacqueline Victor Brauner, Centrul Georges Pompidou, Paris“, UNArte, 2011. Cărți publicate: Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934-1965 (2012); Victor Brauner, pictopoet. Desene și acuarele (2013); Victor Brauner, vizionar al timpurilor moderne (2014); Victor Brauner, 1903-1966 (2016).

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Mii de tineri ruși mor în războiul din Ucraina. Familia unui soldat de 18 ani ucis pe front: „Abia aștepta să se înroleze”
Moscova cheltuiește milioane de euro pentru a încerca să modeleze o nouă generație dispusă să își dea viața în serviciul militar.
image
Pericolul din prăjituri. Substanța cu aromă de unt care ne poate afecta ADN-ul
Un nou studiu a descoperit că substanțele chimice dăunătoare pentru ADN ar putea să se ascundă în dulciurile preferate.
image
Un bărbat de origine romă care a violat o fată de 12 ani scapă de pedeapsă. Instanța a decis că „face parte din cultura sa”
Un tribunal spaniol a achitat un bărbat care a violat o fetiță de 12 ani, după ce a stabilit că relația lor face parte din cultura romă, relatează Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Efectele surprinzătoare ale prezenței ofițerilor ruși în Bucureștiul anului 1877
În cadrul Războiului ruso-turc din 1877, după declararea de Război Imperiului Otoman, trupele ruse intră în România, în drum spre Turcia. Ca urmarea a acestui fapt, Bucureștii lui 1877 sînt luați cu asalt de ofiţerii ruși, gata să-și cheltuiască banii nebunește.
image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.