Laptele viselor la Vene╚Ťia

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 951 din 30 iunie ÔÇô 6 iulie 2022
image
Pavilionul SUA - Simone Leigh

├Än cea de-a 59-a edi╚Ťie a Bienalei de art─â de la Vene╚Ťia (23 aprilie ÔÇô 27 noiembrie), intitulat─â Il latte dei sogni, e mult─â t─âcere. Dar al─âturi de ea s├«nt dou─â tipuri de sunete. Unul amenin╚Ť─âtor, incomod, care te ╚Ťine ├«ntr-o p├«nd─â continu─â ╚Öi ├«n suspans. Iar cel─âlalt e un sunet alb, de relaxare, o bucl─â care s─â te conduc─â spre visare. Am├«ndou─â te plaseaz─â ├«ntre veghe ╚Öi somn, ├«n acea stare ├«n care e╚Öti tu, chiar tu, vulnerabil ╚Öi cu totul la vedere.

Laptele viselor e titlul expozi╚Ťiei pe care curatoarea Cecilia Alemani o propune ├«n Pavilionul Central din Giardini ╚Öi la Arsenale. O celebrare total─â a vie╚Ťii dincolo de uman, dincolo de vegetal, de artificial, dincolo chiar de via╚Ť─â: transformarea e continu─â, frumuse╚Ťea e la fiecare pas din aceast─â evolu╚Ťie, ├«nt├«lnirile ├«ntre alterit─â╚Ťi s├«nt fundamentale ╚Öi de neoprit. La Vene╚Ťia Laptelui viselor ai sentimentul c─â e╚Öti martorul unui timp unic, ├«n care compozi╚Ťiile istorice s├«nt perfect contemporane ╚Öi anticipeaz─â impecabil viitorul. Mai mult, dac─â la edi╚Ťiile din urm─â aveam frustranta impresie (probabil normal, dac─â ne g├«ndim la Bienala de la Vene╚Ťia ca la evenimentul care marcheaz─â direc╚Ťiile momentului ├«n art─â) c─â unele lucr─âri ar fi putut fi ├«nlocuite u╚Öor cu altele ale altor arti╚Öti, iar discursul ar fi r─âmas la fel de ├«nchegat ╚Öi egal, acum acest inter╚Öanjabil mi se pare aproape imposibil. S├«ntem ├«n fa╚Ťa unei expozi╚Ťii coerente, a╚Öezate, ├«ndelung g├«ndite (am├«narea bienalei ÔÇô un an ├«n plus dat de pandemie ÔÇô e ╚Öi ea un factor), o expozi╚Ťie care seam─ân─â ╚Öi cu o colec╚Ťie particular─â enorm─â, scoas─â la vedere. Intens─â, surprinz─âtoare, obositoare ╚Öi repetitiv─â pe alocuri.

Al─âturi de expozi╚Ťia central─â, pavilioanele na╚Ťionale, at├«t de diverse ├«n viziunile lor, s├«nt ├«n acest an tot celebr─âri ale vie╚Ťii. Dar dac─â nuditatea din expozi╚Ťia Ceciliei Alemani e una care pariaz─â fie pe interiorul scos la vedere ├«n at├«t de multe moduri ori pe un exterior care accept─â at├«t de multe forme noi ├«n completarea lui, pavilioanele na╚Ťionale s├«nt, ├«n foarte multe situa╚Ťii, via╚Ťa a╚Öa cum e ea: e mult─â sinceritate ├«n aceste viziuni, spontan, ludic, artistic.

ÔÇ×ÔÇŽIn tutta la grandezza che questa Biennale rappresentaÔÇť, spune artista venezuelean─â Palmira Correa despre prezen╚Ťa sa ├«n pavilionul na╚Ťional din Giardini, ca prim─â artist─â naiv─â, cu o pictur─â plin─â de culoare ╚Öi de via╚Ť─â. M─â impresioneaz─â entuziasmul s─âu ╚Öi amintirea m─âre╚Ťiei Bienalei, un eveniment ve╚Önic privit drept un centru unic al lumii artei. Dar edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta ca p├«n─â acum. Spectacolul e prezent, dar e unul care mizeaz─â pe c─âutarea simplit─â╚Ťii: e o continu─â demonstra╚Ťie c─â ceea ce credeai c─â ╚Ötii deja despre tine ╚Öi despre lumea din jurul t─âu ├«╚Ťi e de fapt necunoscut. Cam asta ar fi: ceea ce de obicei treci cu vederea ╚Öi ignori devine ├«n acest─â edi╚Ťie ├«ns─â╚Öi vederea, ceea ce ╚Ťi se arat─â!

Cu 213 prezen╚Ťe din 58 de ╚Ť─âri, o majoritate impresionant─â de artiste, expozi╚Ťia central─â are titlul unei c─âr╚Ťi de basme semnat─â Leonora Carrington (1917ÔÇô2011), o suprarealist─â care construie╚Öte, pentru universul propriilor ei copii, o lume magic─â, cu fiin╚Ťe imaginare aflate ├«ntr-un continuu proces de metamorfozare. O edi╚Ťie care cite╚Öte suprarealismul dincolo de anii s─âi de existen╚Ť─â: ca pe o stare de spirit ╚Öi cu un poten╚Ťial de a redefini umanul ╚Öi de a privi lumea dincolo de uman, c─âtre vegetal, animal ╚Öi non-uman, o rela╚Ťie extins─â cu p─âm├«ntul, cu alteritatea ╚Öi tehnologia. Suprarealismul nu centrat pe miezul Europei ╚Öi nici pe masculinitate, ci suprarealismul ca un instrument care ├«╚Ťi d─â ╚Öansa s─â recite╚Öti lumea ├«n afara constructelor care p├«n─â acum au definit-o, cu at├«t de multe victime colaterale. O altfel de c├«╚Ötigare a unor drepturi pierdute. Pavilionul central se deschide cu un Elefant impresionant (1987, poliester, lemn pictat, 420 x 160 x 380 cm) semnat de Katharina Fritsch, cea care prime╚Öte ├«n acest an Leul de Aur pentru ├«ntreaga activitate, pe care ├«l po╚Ťi privi din toate unghiurile ╚Öi a c─ârui reflexie, al─âturi de a ta, o po╚Ťi fotografia ├«n oglinzile care ├«l ├«nconjoar─â. E de neocolit, iar prezen╚Ťa lui comprim─â istorii proprii expozi╚Ťiilor universale, ├«n care colonizatorii ├«╚Öi expuneau cuceririle. Simetric, expozi╚Ťia de la Arsenale se deschide cu o alt─â lucrare cople╚Öitoare, Brick -House a artistei Simone Leigh (care c├«╚Ötig─â Leul de Aur pentru cea mai bun─â participare ├«n expozi╚Ťia central─â a Bienalei ╚Öi reprezint─â Statele Unite ├«n pavilionul na╚Ťional, ca prim─â artist─â de culoare). E o femeie cu corp de cas─â, din bronz, creat─â ├«n 2019, parte din seria Anatomy of Architecture.

image
Katharina Fritsch - ÔÇ×ElefantÔÇŁ

├Än jurul acestor lucr─âri dominatoare ╚Öi care ├«╚Ťi blocheaz─â privirea se construie╚Öte o ╚Ťes─âtur─â expozi╚Ťional─â spectaculoas─â, cu instala╚Ťii monumentale din structuri fragile, pictur─â, desen, obiect. Discursul expozi╚Ťional te instaleaz─â ├«n afara perfec╚Ťiunii ╚Öi a canoanelor, iar ├«nt├«lnirea cu arta devine un prilej pentru o discu╚Ťie despre via╚Ť─â, acceptare, privire ├«n jur la ├«ntregul poten╚Ťial pe care un simplu peisaj ├«l poate avea.

├Än Pavilionul Central, o reg─âsesc pe Andra Ursu╚Ťa, pentru a treia oar─â la Bienal─â, cu fiin╚Ťele ei hibride, misterioase, din cristal colorat. Alexandra Pirici, care ├«n 2013 a reprezentat Rom├ónia la Bienal─â al─âturi de Manuel Pelmu╚Ö, prezint─â o ac╚Ťiune performativ─â continu─â intitulat─â Enciclopedia rela╚Ťiilor, un monument efemer adus corpului, ├«nt├«lnirilor lui, mi╚Öc─ârilor delicate (uitate de noi ├«n gesturi pe care le facem zilnic, automat), dar ╚Öi atingerii, ca sim╚Ť at├«t de important ├«n copil─ârie (╚Öi ├«n avangard─â) ╚Öi pus mai t├«rziu la col╚Ť, ├«ntr-o ierarhie a sim╚Ťurilor ├«n care v─âzul c├«╚Ötig─â deta╚Öat.

Expozi╚Ťia Ceciliei Alemani c├«╚Ötig─â nu doar prin prezen╚Ťele contemporane ╚Öi prin produc╚Ťiile noi, dar ╚Öi prin cele cinci ÔÇ×capsule istoriceÔÇť, micro-muzee ├«n bienal─â, care traseaz─â istorii particulare ale artei, al─âturi de artiste: extraordinara The WitchÔÇÖs Cradle a avangardistelor marginalizate, care pun ├«n prima jum─âtate a secolului 20 problema identit─â╚Ťii, a genului, ├«n lucr─âri care vorbesc despre corp, sexualitate, autonomie, ma╚Öin─â (de la dansurile at├«t de senzuale ╚Öi ironice la adresa societ─â╚Ťii semnate Jose-phine Baker  ├«n anii ÔÇÖ20 la The Juggler, marioneta din s├«rm─â, care sintetizeaz─â ╚Öi dep─â╚Öe╚Öte at├«t de inteligent futurismul, semnat─â Alice Rahon ├«n 1946); Corps Orbite, o altfel de ├«nt├«lnire cu scrisul ╚Öi rela╚Ťia acestuia cu opera de art─â; Technologies of Enchantment, o privire asupra efectelor optice ├«n art─â; A Leaf A Gourd A Shell..., o expozi╚Ťie despre experien╚Ťe gesta╚Ťionale ├«n toate regnurile; Seduc-tion of the Cyborg, o abordare at├«t de inteligent─â ╚Öi cu umor a unei teme obsedante pentru secolul 20.

Cu 80 de particip─âri na╚Ťionale (Camerun, Namibia, Nepal, Oman ╚Öi Uganda pentru prima oar─â), cu un Pavilion al Rusiei ├«nchis ├«n semn de protest ├«mpotriva r─âzboiului ╚Öi o Piazza Ucraina instalat─â temporar ├«n Giardini, Bienala din acest an ofer─â Leul de Aur Pavilionului Marii Britanii, pentru cea mai bun─â participare na╚Ťional─â. Feeling her way al Soniei Boyce e reconstruc╚Ťia identitar─â prin puterea vocii, despre impactul femeilor de culoare ├«n produc╚Ťia britanic─â de muzic─â. Dar mai ├«ndrept─â╚Ťite s─â c├«╚Ötige acest premiu din perspectiva mea s├«nt alte prezen╚Ťe na╚Ťionale. Zineb Sedira transform─â Pavilionul Fran╚Ťei ├«ntr-un platou de filmare ╚Öi vorbe╚Öte despre independen╚Ťa Algeriei, a╚Öa cum s-a oglindit ea ├«n filmele anilor ÔÇÖ60 ╚Öi ÔÇÖ70, e un pavilion juc─âu╚Ö cu greutate istoric─â. Danemarca ├«nghea╚Ť─â timpul ├«ntr-un setting hiperrealist, fantastic ╚Öi lugubru. Germania e politic─â: Maria Eichhorn evacueaz─â via╚Ťa din pavilion, sap─â ├«n─âuntrul lui, ├«l transform─â ├«ntr-un sit arheologic ╚Öi creeaz─â toate premisele unei discu╚Ťii complexe despre istoria construc╚Ťiei pavilionului, arhitectur─â ╚Öi putere, dictatur─â ╚Öi deconstruc╚Ťia monumentalului (├«n paginile catalogului, un interviu realizat de Dana Andrei cu inginerul Adrian Iord─âchescu despre metoda revolu╚Ťionar─â a tat─âlui s─âu, Eugeniu Iord─âchescu, de translare a unor monumente ├«n Bucure╚Öti, ├«n plin─â sistematizare demarat─â de Ceau╚Öescu).

Iar dac─â Maria Eichhorn scoate la iveal─â un spa╚Ťiu gol, al vulnerabilit─â╚Ťii, prin eliminare, Pavilionul Poloniei e ├«mbr─âcat aproape ritualic ├«ntr-o instala╚Ťie textil─â semnat─â de Ma┼égorzata Mirga-Tas. Inspirat─â de Palatul Schifanoia din Ferrara, artista construie╚Öte realit─â╚Ťi ale culturii rome, pline de detalii ╚Öi at├«t de bogate cromatic, emo╚Ťionante, deschiz├«nd o ├«ntreag─â discu╚Ťie despre iconografie, subiect, minoritate, periferie. Printre numeroasele evenimente colaterale, la Istituto Veneto di Scienze, Lettere ed Arti, curatoarea Ilina Schileru a creat o expozi╚Ťie dedicat─â at├«t femeilor rome (Strategii performative de rezisten╚Ť─â), c├«t ╚Öi pictorului de etnie rom─â Eugen Raportoru (R─âpirea din Serai).

Pavilionul Rom├óniei e reg├«ndit de artista Adina Pintilie. Tu e╚Öti un alt eu ÔÇô O catedral─â a corpului, curatoriat de Viktor Neumann ╚Öi Cosmin Costina╚Ö, vorbe╚Öte despre intimitate, despre ├«n╚Ťelegerea ╚Öi acceptarea propriului corp. Un proiect care este parte dintr-o cercetare ampl─â, al c─ârei debut a fost marcat de apari╚Ťia filmului Touch Me Not (2018). Iar al─âturi de expozi╚Ťia din Pavilion care ofer─â o imersare mediat─â de ecrane de mari dimensiuni, la Noua Galerie a Institutului Rom├ón de Cultur─â ╚Öi Cercetare Umanistic─â tr─âie╚Öti o experien╚Ť─â de VR: vizitatorii intr─â ├«n corpurile subiec╚Ťilor Adinei Pintilie, ├«n pielea acestora, iar starea de nelini╚Öte d─â na╚Ötere ├«ntreb─ârilor.

La final, Pavilionul Belgiei, Natura jocului, semnat de Francis Al├┐s, acel loc ├«n care am v─âzut publicul z├«mbind f─âr─â oprire. Din 1999 ├«ncoace, artistul filmeaz─â jocurile copiilor ├«n spa╚Ťiul public (pot fi consultate online). ├Än Pavilionul Belgiei e╚Öti ├«nconjurat de ecrane ╚Öi de joc. E o plimbare pe mai multe continente (Afganistan, Mexic, Congo, Elve╚Ťia, Belgia), despre tradi╚Ťie, libertatea jocului, puterea copiilor de a construi cu aceea╚Öi ├«nc├«ntare din orice li se d─â, oriunde s-ar afla, ├«n orice condi╚Ťii dure. Uneori melcii, alteori ╚Ť├«n╚Ťarii, uneori p─âdurile ├«nz─âpezite, alteori ruinele, praful, cioburile, nimicul devin prilej de joac─â ╚Öi iau locul, uneori, jocului absurd al r─âzboiului adul╚Ťilor. Libertatea copil─âriei, spontaneitatea, fantasticul scufundat ├«n realitate cu cea mai mare naturale╚Ťe, construc╚Ťiile hibride ale copil─âriei, grote╚Öti uneori ori morbide, dar privite toate cu aceea╚Öi bucurie, avangarda ca o copil─ârie a artei: despre asta este vorba ├«n Laptele viselor ├«n 2022 la Vene╚Ťia. E bucuria pur─â a vie╚Ťii ├«n toate apari╚Ťiile ei.

Daria Ghiu este critic de art─â.

958 16 Avanpremiera jpg
Librarul din Floren╚Ťa
Vespasiano n-a f─âcut el toate cele 200 de manuscrise pentru biblioteca aba╚Ťiei din Fiesole, a╚Öa cum avea s─â sus╚Ťin─â. Cosimo a cump─ârat 20 dintre ele printr-un alt librar florentin, Zanobi di Mariano.
p 17 jpg
O dispari╚Ťie
├Äns─â aceast─â feti╚Ť─â nu reprezint─â, ├«n film, doar tropul copila╚Öului ginga╚Ö care e de ajuns s─â respire pentru a emo╚Ťiona durabil.
958 17 Breazu jpeg
Un bricolaj reușit
A╚Öa se face c─â cel mai proasp─ât release, Boulder Blues, ├«nregistrat ├«ntre 2020 ╚Öi 2022 ├«n Israel, Marea Britanie, Mexic ╚Öi Germania ÔÇô locurile ├«n care tr─âiesc ast─âzi cei nou─â componen╚Ťi ai grupului ╚Öi muzicienii invita╚Ťi la conceperea noului album ÔÇô, con╚Ťine toate detaliile plastice amintite
AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordeaz─â voci narative surprinz─âtoare, de la intelectuali ╚Öi corporati╚Öti la gospodine cu blog de g─âtit, de la so╚Ťii ratate bovaric la scriitori c─âl─âtorind bezmetici pe ╚Öosele ├«ntre lans─âri de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la ├«nainta╚Öii lui (Chaplin, bun─âoar─â) ╚Öi a ├«n╚Ťeles c─â hazul ar putea s─â ne duc─â ceva mai aproape de adev─ârul negru, ├«nv─âluindu-ne ca o protec╚Ťie ╚Öi-apoi abandon├«ndu-ne ├«n ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradi╚Ťie din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) pluseaz─â cu programe mai spectaculoase ╚Öi expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre ╚Öi imagini ÔÇô interviu cu artistul vizual Ana TOMA
ÔÇ×Recitesc cartea de c├«te ori e nevoie p├«n─â se contureaz─â o imagine mental─â care s─â surprind─â atmosfera volumului ├«n ansamblu.ÔÇŁ
956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.