Artiștii și temerea de teatru

Publicat în Dilema Veche nr. 882 din 4 - 10 martie 2021
Artiștii și temerea de teatru jpeg

├Än sf├«r╚Öit, s-a deschis o mare ╚Öi a╚Öteptat─â expozi╚Ťie dup─â at├«ta izolare ╚Öi absen╚Ť─â. E consacrat─â lui Giorgio de Chirico. Citind catalogul, ├«n ciuda convingerilor comun admise privind teatralitatea sa, descop─âr c├«t de explicit el refuza observa╚Ťia privind dimensiunea teatral─â a tablourilor sale metafizice. Ea ├«i repugn─â ╚Öi o exclude. El respinge orice referin╚Ť─â la ÔÇ×decoruri de teatruÔÇŽ picturile mele nu au nici o leg─âtur─â cu decorurileÔÇŁ, afirma pictorul excedat. Pictorilor le displace s─â fie asocia╚Ťi cu teatrul.

Cauza acestor rezerve? Extravagan╚Ťa corporal─â, intensitatea vocal─â, cultul efectelor s├«nt simptomele scenei ce se afl─â la originea rezervei pe care o suscit─â teatrul. Seduc─âtor, prin apetitul de spectacol, el e perceput ca fiind contrar ÔÇ×autenticit─â╚ŤiiÔÇŁ de la care se reclam─â arti╚Ötii. Ce repugn─â ÔÇ×arteiÔÇŁ c├«nd se detecteaz─â inser╚Ťia teatrului? F─âr─â ├«ndoial─â, suspiciunea fa╚Ť─â de tot ce pare deliberat dirijat c─âtre succes sau pus ├«n scen─â ca o simulare. Un coeficient de inautenticitate e legat de teatru ╚Öi de manifest─ârile lui: ÔÇ×juc─âm ca la teatruÔÇŁ, ÔÇ×masca ascunde chipulÔÇŁ, ÔÇ×rolul e dinainte scrisÔÇŁ. La aceasta se adaug─â prezen╚Ťa corpului care se afl─â la intersec╚Ťia artei ╚Öi a vie╚Ťii, el fascineaz─â sau agaseaz─â. El e sursa acestei impurit─â╚Ťi de care doar teatrul dispune. Nici doar arta, nici complet via╚Ťa. Corpul e materia pe care uneori spiritul o viziteaz─â, iar alteori jocul o degradeaz─â. ╚śi de el se tem pictorii. Exist─â arti╚Öti care afi╚Öeaz─â o ÔÇ×teatralitateÔÇŁ excesiv─â, ├«mprumutat─â din teatrul timpului, ca Gustave Moreau sau marele Nicolas Poussin. Ei expun o gestic─â scenic─â, un abuz de afecte, un cult al posturii afi╚Öate. Teatru mitologic, imobil ╚Öi retoric. Niciodat─â nu i-am putut iubi. Ei evoc─â fie tragedieni patetici, fie mituri ca Sarah Bernhardt. To╚Ťi prizonieri ai unui joc al extremelor. Teatrul ca exces ╚Öi simulare. El e la originea refuzului mo╚Ötenit din genera╚Ťie ├«n genera╚Ťie. E oare o consecin╚Ť─â a dispre╚Ťului pentru teatrul din epoc─â sau, mai grav, o excludere generic─â a lui? Ciudat, arti╚Ötii ├«i iubesc pe greci sau pe Shakespeare, dar refuz─â teatrul concret, istoric. El e cel repudiat, ╚Öi nu teatrul imaginar suscitat de texte.

p15 giorgio de chirico2 jpg jpeg

                                                            Giorgio de Chirico

Arti╚Ötii admir─â textele, dar detest─â spectacolul ÔÇô acesta le e leitmotivul. ├Äl iubesc pe Hamlet, ├«ns─â ├«i contest─â reprezent─ârile. Sau le imagineaz─â ei ├«n╚Öi╚Öi, ca Delacroix. Or ÔÇô descoperire legat─â de expozi╚Ťie, la Orangerie ÔÇô, dac─â privim azi ambientele stranii ale lui De Chirico, ele trimit la spa╚Ťiile lui Bob Wilson, el a detestat teatrul epocii, dar a avut intui╚Ťia unui alt teatru, un teatru prospectiv. Totu╚Öi, cum s─â nu regret─âm dezinformarea unui plastician care ignor─â c─â, ├«n epoc─â, mari reformatori, asemeni lui Appia sau Craig, propuneau deja spa╚Ťii teatrale metafizice, dar ╚Öi unii, ╚Öi al╚Ťii ╚Öi-au r─âmas str─âini? Arti╚Ötii care refuz─â teatrul resping un model de reprezentare ├«nvechit, sclerozat, model constituit ├«n timp ╚Öi ÔÇ×indisociabilÔÇŁ asimilat teatrului. Un teatru redus la stereotipia unor cli╚Öee rudimentare, unei practici standard. De aici provine distinc╚Ťia esen╚Ťial─â ├«ntre iubirea textelor ╚Öi refuzul scenei. Textele r─âm├«n imaginare, scena e cea care le degradeaz─â prin solu╚Ťii concrete, marcate de aspira╚Ťia la ÔÇ×spectacolÔÇŁ ╚Öi de ceea ce presupune ca supraexpunere. Cu el e asimilat─â ÔÇ×teatralitateaÔÇŁ repudiat─â.

p15 giorgio de chirico jpg jpeg

                                                                Giorgio de Chirico

Dac─â refuzul generalizat prive╚Öte ÔÇ×teatralitateaÔÇŁ ca postur─â plastic─â, ├«n schimb e valorizat ÔÇ×citatulÔÇŁ teatral: de la Watteau ╚Öi celebrul personaj Gilles la Degas ╚Öi balerinele sale, la Picasso ╚Öi arlechinii lui sau la Chagall ╚Öi actorii lui de b├«lci, teatrul e aici prezent ca ÔÇ×motivÔÇŁ ╚Öi ceea ce implic─â el ca discurs despre exerci╚Ťiul interpretului. Pictorii, scriitorii s├«nt reticen╚Ťi fa╚Ť─â de contamin─ârile ÔÇ×teatraleÔÇŁ, dar, frecvent, ei restituie cu intui╚Ťie ╚Öi perspicacitate practica omului de teatru. C─âci nimeni mai just dec├«t Daumier ╚Öi Degas, Balzac ╚Öi Zola, Proust ╚Öi Ensor n-a dezv─âluit ÔÇ×condi╚ŤiaÔÇŁ artistului, sf├«╚Öiat ├«ntre via╚Ť─â ╚Öi scen─â. Ne temem de ÔÇ×teatruÔÇŁ, spun ei, dar ├«i iubim ÔÇ×actoriiÔÇŁ, embleme ale omului prins ├«n jocul de oglinzi ├«ntre sine ╚Öi rol.

Mi╚Öcarea invers─â operat─â la sf├«r╚Öitul de secol trecut, aceea dinspre via╚Ť─â spre teatru, a produs efecte benefice nu doar ├«n sensul canonic al unui plus de adev─âr mimetic, ci mai profund, acela al unui adev─âr de expresie. C├«nd vocile n-au mai rezonat strident ╚Öi murmurul s-a instalat pe scen─â, c├«nd reprezenta╚Ťia a ├«ncetat s─â se afi╚Öeze retoric ╚Öi s-a apropiat de cotidian, de palpita╚Ťiile lui secrete. Dar, de ast─â dat─â, riscul const─â ├«n a dilua teatrul, a-i retrage o anume elocven╚Ť─â proprie pentru a-i substitui o expresie minimal─â. De fapt, ╚Öi ├«n aceast─â tendin╚Ť─â recunoa╚Ötem, din perspectiva opus─â, suspiciunea fa╚Ť─â de reprezenta╚Ťie. Spectacolele lui Klaus Mika├źl Gr├╝ber au sedus, dar au ╚Öi iritat tocmai prin abuzul de intim, scena constituindu-se ├«ntr-un loc repliat asupra lui ├«nsu╚Öi ce ignor─â prezen╚Ťa publicului. Acesta e tratat ca un partener c─âruia i se ofer─â dreptul de a asculta ╚Öi de a vedea prin efrac╚Ťie. De ast─â dat─â ne putem ├«ntreba dac─â teatrul ├«nsu╚Öi nu a integrat suspiciunea arti╚Ötilor fa╚Ť─â de teatralitate pe care, la r├«ndul s─âu, ├«ncearc─â s─â o diminueze la maximum.

p15 francis bacon jpg jpeg

                                                                     Francis Bacon

ÔÇ×TeatralitateaÔÇŁ e considerat─â de arti╚Öti un p─âcat, o eroare c├«nd se insinueaz─â ├«ntr-un alt domeniu dec├«t cel al scenei. De ce oare nici o oper─â de art─â nu e descalificat─â prin compara╚Ťia, de exemplu, cu muzica? Dimpotriv─â, ea e astfel elogiat─â, unei opere ├«n care se observ─â similitudini cu ÔÇ×muzicaÔÇŁ nu i se g─âsesc dec├«t merite, ├«n timp ce tabloul sau romanul marcat de  ÔÇ×teatruÔÇŁ s├«nt devalorizate. Abuzul  ÔÇ×narativÔÇŁ, adic─â  ÔÇ×literarÔÇŁ, a fost criticat ├«n pictur─â, dar nu a cunoscut niciodat─â indicele de refuz propriu ÔÇ×teatruluiÔÇŁ, chiar s-au ini╚Ťiat mi╚Öc─âri de recuperare ca, de exemplu, ÔÇ×noua figura╚ŤieÔÇŁ. ├Än ciuda acestor re╚Ťineri recurente formulate de pictori ├«n╚Öi╚Öi, la c├«╚Ťiva dintre ei, ca Bacon sau Hopper, tocmai teatralitatea le exacerbeaz─â impactul. Diferit─â de la unul la cel─âlalt, ei asum─â c├«nd teatralitatea artaudian─â a ÔÇ×suferin╚ŤeiÔÇŁ, c├«nd pe cea beckettian─â a ÔÇ×singur─ât─â╚ŤiiÔÇŁ. La ambii putem identifica o ÔÇ×teatralitateÔÇŁ constant asumat─â. Refuzul ÔÇ×teatralit─â╚ŤiiÔÇŁ nu e totu╚Öi general.

p15 edward hopper jpg jpeg

                                                                Edward Hopper

Bacon, Hopper nu refuz─â, ci admit prezen╚Ťa corpului, pe care o tempereaz─â sau o exclud majoritatea plasticienilor c─ârora le displac s├«ngele ╚Öi vocea, lacrimile ╚Öi r├«sul. Ele dispun de o  ÔÇ×realitateÔÇŁ intens─â pentru iubitorii scenei, dar suspect─â pentru arti╚Ötii sceptici. De ce oare ÔÇô ├«ntrebare ce revine ÔÇô parabolele teatrului beneficiaz─â de o admira╚Ťie unanim─â? Livada de vi╚Öini, Personajele ├«n c─âutarea unui autor, Godot, Scaunele? Pentru c─â ele s├«nt cadre anonime ├«n a╚Öteptare, proprie fiec─âruia. Scena, ├«ns─â, consider─â unii, procedeaz─â la restr├«ngerea lor, la o materializare ce le reduce extensia la o ÔÇ×├«ncarnareÔÇŁ. Cei care se ├«ndoiesc de teatru ├«i denun╚Ť─â doar defectele, cei care ├«l admit ╚Öi ├«l frecventeaz─â se satisfac cu ambivalen╚Ťa lui.

Teatrul, printre arti╚Öti, suscit─â un refuz ca art─â, dar un respect ca practic─â. Ei au rezerve fa╚Ť─â de teatralitate, dar ├«i iubesc ╚Öi ├«i salut─â interpre╚Ťii.

P.S. O interoga╚Ťie ce m─â prive╚Öte: oare nu detest ╚Öi eu ÔÇ×teatralitateaÔÇŁ unor apari╚Ťii feminine ce se afi╚Öeaz─â impudic pe scena urban─â, la vernisaje sau cocktailuri? O ÔÇ×teatralitateÔÇŁ adoptat─â nu de actori, ci de ÔÇ×imitatoriÔÇŁ? C├«nd teatrul contamineaz─â comportamentele cotidiene e oribil. Expresie a unui narcisism supraexpus, manifestare a unui personaj civil ce ├«╚Öi construie╚Öte o apari╚Ťie social─â ╚Öi se distribue el ├«nsu╚Öi pe o derizorie  ÔÇ×scen─â monden─âÔÇŁ.

George Banu este eseist ┼či critic de teatru. Cea mai recent─â carte publicat─â: Une lumi├Ęre dans la ville, le lustre (Paris, Ed. Arl├ęa).

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.