Gorzo la Reșița – o poetică a descentralizării ludice într-un spațiu post-industrial

Andreea FOANENE
Publicat în Dilema Veche nr. 902 din 22 – 28 iulie 2021
Gorzo la Reșița – o poetică a descentralizării ludice într un spațiu post industrial jpeg

Dacă mai toți artiștii din țările ex-comuniste vi(s)zează să expună măcar o dată în viață la New York, există și artiști care, în pofida notorietății și a statutului consacrat pe marile scene ale lumii, continuă, încă, să se expună. Să provoace. Să supere. Să exaspereze. Să se joace. Să lanseze întrebări fără răspunsuri bune sau rele. La Reșița, în această primă jumătate a anului 2021, expune, la Muzeul Banatului și la Magazinul Universal, artistul Dumitru Gorzo. Chestiunea centralității axiale vizează, pe lîngă o impunere de forță geometrică temporalizată, un întreg arsenal cultural menit să contribuie la susținerea acestui construct. Datele naturale sînt avantaje. Efortul, vizunea și infrastructura sînt necesare. Consistența discursului vizual și teoretic devine esența. Confruntarea agonală în momente-cheie este decisivă.

Am redescoperit Reșița prin Dumitru Gorzo. Pînă acum, pentru mine, Reșița era doar orașul mare din munții Banatului, un fel de loc-anticameră al Festivalului de jazz de la Gărîna, un loc unde, sincer, nu am zăbovit niciodată. Împreună cu Gorzo am descoperit stranietatea și potențialul suprarealist al acestui spațiu.

Întîlnire dintre tehnică și natură, dintre înăuntru și în afară, dintre bloc și munte, Reșița respiră aerul unui paradox. E un oraș mare de munte unde găsești de toate: școli, teatru, muzeu, filarmonică, supermarket-uri, terase, fîntîni (arteziene și nu numai), natură și industrie.

Capitala județului Caraș-Severin este un oraș de graniță. Desparte și împarte. E cel mai vechi oraș industrial din România. De 250 de ani aici arde un foc nestins. Oamenii se înflăcărează cu gîndul la natura siderurgică a orașului. Raportul cu metalul îi definește structural. Alcătuită arhitectural și social în jurul istoriei industriale ce o caraterizează, Reșița este un oraș compus, extins, tentacular, misterios, metalurgic, extractiv. Este alcătuit din două „felii” distincte, partea istorică, „Reșița de sus”, în care s-au inaugurat furnalele la 1771, și „Reșița de Jos”, cunoscută și sub numele de „dormitor”, articulată în perioada comunistă, conturată după preluarea de către stat, în 1948, a activității siderurgice.

În Reșița, artistul parcurge distanța dintre alteritate și vecinătate. Gorzo jonglează priceput cu cele două identități concrete ale orașului industrial, folosind în aceeași măsură moștenirea pseudo-stahanovistă, prin explorarea unor spații și personaje ce țin de estetica realismului socialist, cît și rămășițele unei „boeme siderurgice” de descendență Belle Époque. Artistul simte, inspiră, atacă, schimbă. Pentru el, blocurile comuniste, furnalele, magazinul universal inspiră în aceeași măsură ca muzeul, necropola medievală, sinagoga maură și neoclasică de început de secol XX, ce are cupolă de metal și încălzire în pardoseală.

În acest sens, cel mai recent proiect al lui Gorzo în țară poate fi descoperit în două puncte strategice ale orașului cărășean: la Muzeul Banatului și la Magazinul Universal, denumit, în continuare, și „Agazin”. Dar de ce și cum de îl găsim noi astăzi pe Gorzo cel de la Ieud și New York tocmai la... Reșița? Pentru că Gorzo vrea asta. Pentru că el își asumă asta. Și pentru că el a știut cum să deschidă munții ca să îndeplinească asta: prin lucrările ce compun proiectul „Picturi cu vîrf și îndesat”.

Prin lucrările artistului am redescoperit un oraș postindustrial orientat către arta contemporană.

9e3c0a86 8159 4da1 96e6 e608fb7f78ae jpg jpeg

Multitudine & consistență

Calitatea retrospectivă a expunerii este subliniată de alegerea lucrărilor din etape diferite, de multitudinea și consistența lor. La muzeu sînt prezentate picturi și sculpturi „clasice”, din perioada 2006-2011, expuse la muzee și galerii, precum și creații recente, expuse aici în premieră. Lucrările pe pînză care au fost expuse la MNAC și la Muzeul Brukenthal din Sibiu în 2007 în expoziția „Indian Lava & Ritz Mood Guru Present Salve Fiat Romuli Nepos” (curatoare Liviana Dan), care l-au consacrat pe artist, acele picturi cu personaje maramureșene lucrate (supra)realist pe diverse suporturi, sînt însoțite de simboluri și aluzii la funcțiile sociale sau sexuale ascunse sub masca zîmbetelor arhetipale. În curtea muzeului ne întîmpină instalația performativă „Gheorghe”, care este formată din resturile casei de lemn în care artistul și-a petrecut copilăria și pe care acesta a transformat-o, cu o energie sisifică, într-o formă călătoare. Lucrarea a mai fost prezentată și la Muzeul Național de Artă Contemporană din București, iar la Reșița „Gheorghe” este asamblat în spațiul deschis al muzeului, în fața scărilor care urcă spre deschidere, ca un fel de anticameră conceptuală a ceea ce urmează să se desfășoare.

Cele două spații de amplasare a lucrărilor sînt la fel de diferite ca și „cele două Reșițe” în care ele sînt amplasate și, cu toate acestea, ele funcționează și coexistă în formula reciprocității naturale, asemenea unei mame ce poartă în corpul ei, pentru o perioadă excepțională, două inimi.

e661ee74 0b27 400a 9c5f 3f61851305a3 jpg jpeg

Lucrarea de la „Agazin” este compusă în centrul istoric al orașului, ca un punct central în epicentrul vechiului Corso, între furnale, sinagogă și case cu tavane înalte. Îmbrățișarea muntelui cu păduri face ca tot peisajul să se concentricizeze, asemenea unei mandale bio-industriale.

Prin puterea desenului, Gorzo transformă carcasa vechiului Magazin Universal într-un obiect imens. El lucrează cu două materiale esențiale: cărbunele și lumina. Cărbunii groși i-a obținut după rețetă proprie pusă în operă la serele orașului, după cum povestește, prin selectarea unor bețe de tei și carbonizarea lor în mediu nisipos fierbinte, timp de o noapte. Am apreciat această găselniță tehnică aplicată la posibilitățile locului. De asemenea, și pînzele pe care a desenat poartă o poveste aparte, fiind special cusute din două bucăți pentru geamurile „Agazinului”, la dimeniuni mai mari decît cele cerute pe piața textilă.

Expoziția-obiect structurată ca un dialog între arhitectura „Agazinului” și forța desenului este o lucrare în sine, compusă dintr-un număr impresionant de desene ale autorului, ce îmbracă toată structura de sticlă a clădirii care în timpul comunismului era cheia iluziei muncitorești către o viață îndestulată și fericită. Acum aflată în posesia unui proprietar nou, clădirea a fost pusă la dispoziție ca scenă pentru arta contemporană. Ceea ce desenează Gorzo și expune pe sticla „Agazinului” nu are nimic formal, nimic butaforizat, nimic coafat.

ae4ca35c 96a6 497f ad05 6e2a206ced34 jpg jpeg

Artistul produce desene mari, pe care le dorește proaspete și expresive, asemenea unor schițe, așa cum chiar el îmi povestește. Personajele și gesturile expresive care stau la baza alcătuirii capetelor conțin acea energie sălbatică, primitivă, dezlănțuită, amenințătoare și brutală care îi e caracteristică și lui Picasso în a doua jumătate a vieții. Capetele lui Gorzo sînt agonale. Vindicative. Neîmblînzite. Răscolitoare.

Prin venirea retrospectivei lui Gorzo la Reșița, sentimentul artificialului, stranietății și supra-realității în spațiu și timp nu e estompat, ci se transformă într-un laitmotiv poetic contemporan, o resursă bizară și fertilă, care devine de neuitat, de neatins, de nedefinit. O forță a descentralizării și recompunerii pulsează prin venele artei lui. Și tocmai pentru că e o energie ce te provoacă și nu te consumă, vrei să te întorci și să te reîntorci în acel spațiu, care devine, prin asocierea cu arta, un nou centru al unui spațiu ce pînă atunci era doar un alt in the middle of nowhere.

Andreea Foanene este artistă, teoreticiană de artă și curatoare. Ultima expoziție organizată: Balkan Arts Festival / Passages, FolkLife & Ethnological Museum of Macedonia & Thrace, Salonic, 2021.

AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordează voci narative surprinzătoare, de la intelectuali și corporatiști la gospodine cu blog de gătit, de la soții ratate bovaric la scriitori călătorind bezmetici pe șosele între lansări de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la înaintașii lui (Chaplin, bunăoară) și a înțeles că hazul ar putea să ne ducă ceva mai aproape de adevărul negru, învăluindu-ne ca o protecție și-apoi abandonîndu-ne în ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradiție din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) plusează cu programe mai spectaculoase și expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre și imagini – interviu cu artistul vizual Ana TOMA
„Recitesc cartea de cîte ori e nevoie pînă se conturează o imagine mentală care să surprindă atmosfera volumului în ansamblu.”
956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.