George PLEŞU

Dar m-am bucurat și ca bibliofil, și ca iubitor de artă, să citesc că cea mai vîndută carte de Librăria „La Două Bufnițe” este catalogul expoziției lui Victor Brauner.

Cînd am auzit prima dată „Vara pe oliță”, eram în primul an de facultate și ascultam trupe de rock alternativ de afară.

Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.

„Refuz să accept acțiuni grobiene neoliberale de comasare a instituțiilor de cultură doar pentru a crea o imagine de reformist.”

Conexiunile virtuale încep să devină mai importante decît viețile trăite în spațiile fizice.

Farsa nevoii de imagine cu orice preț se transformă în tragedie într-un oraș care nu s-a împăcat încă cu cea mai rușinoasă pată din istoria sa.

Sînt mai puțin de doi lucrători culturali înscriși pentru fiecare ONG și societate comercială.

La Iași, cultura este susținută discursiv și decorativ, fără un plan concret, coerent și sustenabil care să contribuie efectiv la dezvoltarea unui context favorabil.

În România, muzeul e văzut ca o instituție prăfuită, inerțială, inadaptată vremurilor, neprietenoasă și plictisitoare.

Monumentul de pe bulevardul Independenței (stradă care a luat numele statuii, înainte numindu-se, pe rînd, Gheorghe Dimitrov, I.C. Brătianu sau Ulița Tîrgului de Sus) este monument de for public (categoria III), reprezentativ pentru patrimoniu

Promovarea artei contemporane ar trebui să fie, dacă ne luăm după recomandările juriului de experți care au evaluat dosarul de candidatură al Iașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii, una dintre principalele preocupări ale Primăriei.

Prima mea acţiune a fost în afara sistemului și s-a intitulat „Ce e arta şi la ce ne ajută ea?“. A fost o acţiune pentru care am invitat mai mulţi artişti. Era o întrebare pe care mi-o adresam în primul rînd mie, dar în același timp şi publicului, şi artiştilor.

Într-un articol recent din The Guardian, Paul Mason remarca explozia producţiei colaborative de bunuri şi servicii, precum şi apariţia unor organizaţii care nu mai ţin cont de legile pieţei. Exemplul dat de el a fost Wikipedia, cel mai extins produs informaţional din lume, care a falimentat afacerile cu enciclopedii.

De la sutele de mii de pergamente ale Bibliotecii din Alexandria şi pînă la milioanele de volume din Biblioteca Congresului din Washington, cea mai mare provocare pentru bibliotecari a rămas clasificarea şi catalogarea arhivelor.

În prezent, social media reprezintă cel mai puternic instrument DIY, prin care oricine îşi poate crea o reţea şi disemina mesajul. Un termen apărut prin 1995 şi devenit între timp peiorativ, slacktivism-ul desemnează activităţile care au impact doar la scară mică, fiind mai mult modalităţi de a te simţi bine cu tine însuţi.