Sectorul cultural din România – o cartografie în chip de argument
Pandemia a fost un prilej bun pentru ca INCFC (Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală) să realizeze o cartografiere a sectorului cultural. Folosindu-se și de promisiunea unor posibile ajutoare de stat, condiționate de înscrierea în Registrul Sectorului Cultural, dar despre care nu se știe încă nimic concret, INCFC a întocmit trei formulare distincte: unul pentru persoane fizice (lucrători culturali), unul pentru ONG-uri și altul pentru societăți comerciale.
Chiar și așa, cifrele sînt departe de a oglindi situația reală, însă oferă cîteva perspective interesante asupra situației sectorului cultural la zi. Astfel, în perioada 10 mai – 9 decembrie 2020, s-au înscris 6.606 persoane fizice, 1.179 de organizații neguvernamentale și 3.135 de societăți comerciale. La o primă observație, aceste rezultate singure relevă un fapt îngrijorător: sînt mai puțin de doi lucrători culturali înscriși pentru fiecare ONG și societate comercială (o medie de 1,5 persoane fizice la fiecare persoană juridică înregistrată).
Jumătate dintre lucrătorii culturali sînt din București și Ilfov (3.038, respectiv 363), restul fiind distribuiți în restul țării. În topul județelor sînt Cluj (298), Iași (228), Timișoara (193), iar cele mai puține înscrieri s-au înregistrat în Ialomița (12), Sălaj (20), Bistrița-Năsăud (21). Doar 4% din persoanele fizice înscrise nu au măcar studii liceale, 2 din 3 au studii universitare, 1 din 4 sînt absolvenți de master, iar 6% din ei au doctorat. Doar 8% din ei activează în sectorul cultural de mai puțin de doi ani, în timp ce mai mult de jumătate au o vechime de peste 11 ani.
Alegerea domeniilor de activitate care puteau fi selectate a fost cel puțin discutabilă. Apar astfel, în cazul artelor vizuale, pictura (selectată de 9% din lucrători), sculptura (3%) și fotografia (7%) ca domenii separate. Dacă aș fi un artist video, aș fi forțat să aleg probabil film (13%) sau audio-vizual (16%), iar dacă aș lucra cu arta noilor media aș alege opțiunea „Altele”, unde s-au regăsit 11% din respondenți. La fel, designul nu se află printre variante, cu toate că absolvenții de design grafic, de exemplu, lucrează în mai toate organizațiile, dar mai ales în cele care se ocupă cu editarea cărților, revistelor și ziarelor. Doar 4% au ales cartea ca domeniu, majoritatea (58%) bifînd muzica, urmată de teatru (19%). Educația culturală (12%) și patrimoniul (2%) completează lista gîndită de autorii chestionarului.
Aproape jumătate (46%) din cele 6.606 persoane au obținut venituri din drepturi de autor în ultimul an, iar 20% sînt angajați cu carte de muncă într-o instituție publică. Doar 2% din ele sînt angajate cu carte de muncă într-un ONG, iar 11% (deci peste 700) nu au obținut venituri în tot anul! Dintre PFA-urile înscrise, peste jumătate au cod CAEN principal activități de interpretare și suport interpretare artistică. Un procent infim (3%, adică 193 de persoane) sînt manageri sau antreprenori.
În ceea ce privește ONG-urile, criteriul luat în calcul a fost obținerea cel puțin a unei finanțări din fonduri nerambursabile în perioada 2005-2020, de la Ministerul Culturii, AFCN, UMP, CNC etc. Din cele 1.179 de ONG-uri înscrise, doar 3 din 4 sînt active, cele mai multe fiind din București (273), urmate de Cluj (65), Timiș (30), Sibiu (18), Covasna (16), Mureș (15) și, surprinzător pentru locul ocupat de cel mai populat județ al țării, Iași (14). Doar 18% activează în mediul rural, majoritatea în Transilvania. Peste două treimi dintre ONG-uri au fost înființate în ultimii zece ani.
Financiar, situația este cu adevărat dezastruoasă: 3 din 4 ONG-uri nu au nici un angajat cu carte de muncă. Doar 296 ONG-uri au accesat 2 surse de finanțare și doar 8 dintre ele mai mult de 5 surse. 84% din ONG-uri n-au avut nici un venit în 2019!
În cazul celor 3.135 de societăți comerciale, după București vine județul Cluj, care depășește Ilfov, Timiș și Iași. Mai mult de jumătate dintre ele sînt înființate în ultimii șase ani, lista domeniilor de activitate bifate fiind deschisă de Muzică (1.399, adică 45%), Audio-vizual (22%) și Film (19%).
Acestea sînt momentan primele rezultate date publicității, INCFC urmînd să ofere pe parcursul anului un raport complet. Ca observație generală, atît pentru persoanele fizice, cît și pentru cele juridice, Bucureștiul și județul Ilfov reprezintă peste jumătate din sectorul cultural, iar Transilvania și Banatul domină autoritar restul țării. Din păcate, Moldova contează cultural doar prin Iași, iar restul Munteniei și Dobrogea punctează firav prin inițiativele din județele Constanța și Dolj.
Text apărut în suplimentul „Cultura acum” (distribuit gratuit în luna ianuarie 2020, împreună cu revistele Dilema veche, 22 și Suplimentul de cultură), ca parte din proiectul „Starea culturii române în 2021” inițiat de Asociația Culturală AltIași (coordonatori de proiect: George Pleșu și Marius Chivu), finanțat de Ministerul Culturii și co-finanțat de Goethe-Institut prin Centrul Cultural German din Iași și Institutul Francez din România. Prin acest proiect, Asociația Culturală AltIași urmărește prezentarea unor perspective inter- și multiculturale asupra stării culturii naționale în anul 2021, printr-o serie de contribuții – text, imagine și video – aparținînd unor personalități reprezentative pentru spațiul cultural românesc și pentru minoritățile conlocuitoare, contribuții disponibile pe platforma www.culturacum.ro.
George Pleșu este președintele Asociației Culturale AltIași.
Foto: wikimedia commons
