Cum interacţionăm cu operele de artă

Publicat în Dilema Veche nr. 596 din 16-22 iulie 2015
Cum interacţionăm cu operele de artă jpeg

ÔÇô despre social tagging ÔÇô

De la sutele de mii de pergamente ale Bibliotecii din Alexandria ┼či p├«n─â la milioanele de volume din Biblioteca Congresului din Washington, cea mai mare provocare pentru bibliotecari a r─âmas clasificarea ┼či catalogarea arhivelor. Sistemul de catalogare a c─âr┼úilor dintr-o bibliotec─â permite descrierea ┼či organizarea lor ├«n a┼ča fel ├«nc├«t cititorii s─â le poat─â g─âsi u┼čor. ├Än cazul unor resurse digitale, intangibile (fi┼čiere audio, video, documente electronice etc.), ideea este clasificarea ┼či etichetarea lor ├«n a┼ča fel ├«nc├«t acestea s─â fie diferite de altele similare ┼či, ├«n acela┼či timp, s─â poat─â fi u┼čor de g─âsit prin accesarea exclusiv virtual─â a suportului fizic (de cele mai multe ori, un server aflat ├«ntr-un

Sistemul de catalogare specific bibliotecilor poate fi imaginat sub forma unor metadate. Conform defini┼úiei date de National Information Standards Organization, metadatele, denumite ┼či informa┼úii despre informa┼úii sau date despre date, s├«nt un tip de informa┼úie structurat─â care descrie, localizeaz─â ┼či ajut─â la folosirea ┼či administrarea unei resurse. Ini┼úial, ad─âugarea de metadate era rezervat─â profesioni┼čtilor. De pild─â, ├«n cazul c─âr┼úilor, bibliotecarul trebuia s─â medieze ├«ntre inten┼úia autorului ┼či nevoile cititorilor, p─âstr├«nd totu┼či o pozi┼úie neutr─â. ├Än catalogul astfel rezultat, nevoile cititorilor r─âm├«neau ├«n plan secund. 

Dac─â lu─âm ca exemplu resursele digitale destinate ├«nv─â┼ú─ârii, constat─âm c─â ┼či acestea au fost indexate prin intermediul metadatelor. Spa┼úiile virtuale care g─âzduiesc asemenea resurse s├«nt baze de date online, denumite

(LORs) sau biblioteci digitale. Odat─â cu sporirea accesului publicului la acest tip de resurse, ad─âugarea de metadate nu mai este privilegiul unor ini┼úia┼úi, ci poate fi f─âcut─â de c─âtre oricine. De multe ori, cei care le folosesc nici m─âcar nu s├«nt con┼čtien┼úi c─â adaug─â ÔÇ×metadateÔÇť sau ce ├«nseamn─â termenul. Ei vor doar s─â eticheteze ad─âug├«nd cuvinte-cheie sau

-uri pentru a-┼či u┼čura modul de organizare a colec┼úiei personale de resurse digitale. 

Etichete colaborative 

Odat─â cu explozia

┼či a platformelor colaborative, generarea metadatelor s-a democratizat. Editorul/

-ul nu mai are control deplin asupra cuvintelor-cheie relevante pentru con┼úinutul f─âcut public, ci acestea s├«nt din ce ├«n ce mai mult rezultatul unei colabor─âri ├«ntre autori, utilizatori ┼či consumatorii con┼úinutului respectiv. Prin urmare,

(numit─â ┼či

, spre deosebire de taxonomie, ┼čtiin┼úa legilor legate de clasificare) este practica prin care utilizatorii obi┼čnui┼úi genereaz─â etichete ┼či cuvinte-cheie digitale pentru a clasifica con┼úinut online. Spre deosebire de normele pe care trebuie s─â le respecte un bibliotecar sau un arhivar, utilizatorii pot folosi, subiectiv, doar acele metadate care le s├«nt folositoare ┼či relevante. Rareori utilizatorii creeaz─â deliberat colec┼úii de metadate, acestea ap─âr├«nd atunci c├«nd exist─â un num─âr mai mare de indivizi care genereaz─â ┼či salveaz─â etichete pe o anumit─â platform─â. 

Printre cele mai cunoscute site-uri care s-au bazat de la ├«nceput pe contribu┼úia utilizatorilor ├«n generarea de etichete s├«nt Flickr (un serviciu de depozitare de fotografii ┼či con┼úinut video),

(un serviciu de stocare, indexare ┼či descoperire de site-uri favorite),

(un site care ofer─â muzic─â online ┼či posibilitatea de a eticheta arti┼čtii ┼či c├«ntecele) sau technorati (care p├«n─â ├«n mai 2014 a g─âzduit cel mai relevant index al blog-urilor ┼či un puternic motor de c─âutare prin etichetele generate de utilizatori). De obicei, imaginea/videoclipul/articolul postat prime┼čte un num─âr de etichete din partea mai multor utilizatori. Aceste etichete s├«nt administrate de un sistem inteligent care ofer─â sugestii c─âtre alte post─âri similare, asociate acelora┼či etichete sau colec┼úii de cuvinte-cheie. ├Än acest fel, oferta disponibil─â online poate fi explorat─â ├«n mai multe moduri ┼či prin fluxuri de navigare diferite. 

Flickr a fost ┼či primul site important care a publicat un a┼ča-numit

care eviden┼úiaz─â frecven┼úa apari┼úiei anumitor etichete, utiliz├«nd culori ┼či m─ârimi diferite pentru a marca importan┼úa fiec─ârui termen. Mai util─â este posibilitatea oferit─â de unele site-uri de a da click pe un tag din Cloud, ├«n scopul de a ob┼úine o list─â cu toate articolele asociate cu eticheta respectiv─â. Exist─â ┼či unele riscuri (manipulare a etichetelor, vandalism etc.) asociate cu democratizarea posibilit─â┼úii de a ad─âuga etichete, ├«ns─â acestea pot fi comb─âtute inclusiv prin implicarea ÔÇô de cele mai multe ori voluntar─â ÔÇô a celorlal┼úi utilizatori. 

Muzee 2.0 

├Än domeniul cultural, diverse institu┼úii de patrimoniu care gestioneaz─â colec┼úii au sesizat oportunitatea implic─ârii utilizatorilor ├«n sortarea ┼či accesibilizarea lor, precum ┼či posibilitatea de a se adresa unor noi categorii de public. ├Än momentul ├«n care muzeele au ├«nceput s─â-┼či pun─â la dispozi┼úie colec┼úiile prin intermediul galeriilor de imagini online, interfe┼úele site-urilor nu difereau prea mult de cele ale bazelor de date folosite de profesioni┼čti. Iar lipsa unui context mai larg poate face c─âutarea prin mii de imagini o experien┼ú─â deloc pl─âcut─â pentru vizitatori mai pu┼úin familiariza┼úi cu limbajul de specialitate. Altfel spus, accesul online nu a venit la pachet cu accesibilitatea. Etichetele care vin dinspre publicul larg pot tempera vocea autoritar─â a speciali┼čtilor ┼či genereaz─â un proces de ├«nglobare ├«n discursul muzeal a unor alte puncte de vedere. 

Mai multe muzee de art─â din SUA au creat un proiect colaborativ cu scopul de a cre┼čte implicarea publicului ┼či de reflecta ├«n modul de expunere a colec┼úiilor perspective c├«t mai diverse, apar┼úin├«nd unor categorii de indivizi care p├«n─â atunci nu fuseser─â angrena┼úi ├«n procesul de mediere a informa┼úiilor de specialitate. Denumit Steve Museum (prescurtarea de la Steve: The Art Museum Social Tagging Project), a fost una dintre primele ini┼úiative de acest gen ┼či a reunit angaja┼úi de la nume mari precum Metropolitan Museum of Art, Guggenheim, Muzeul de Art─â Modern─â din San Francisco sau muzeele de art─â din Indianapolis, Cleveland ┼či Denver. Vorbind despre beneficiile acestei practici pentru muzee, Jennifer Trant, coordonatoarea proiectului de cercetare, a concluzionat c─â, prin utilizarea etichet─ârii colaborative ├«n muzee online, apare posibilitatea unor reac┼úii ├«n lan┼ú. C├«nd un utilizator vede etichetele altuia, apoi le adaug─â ┼či le distribuie pe cele proprii, cre┼čte participarea publicului ┼či adaug─â valoare colec┼úiilor muzeului prin ob┼úinerea efectului de re┼úea.

Pornind de la rezultatele publicate de americani, dar ┼či de la alte eforturi ├«n aceea┼či direc┼úie f─âcute de muzee din Coreea de Sud sau Marea Britanie, mai multe institu┼úii rom├óne┼čti de cercetare-dezvoltare au ob┼úinut o finan┼úare oferit─â de UEFICSDI prin programul ÔÇ×Parteneriate ÔÇô Proiecte Colaborative de Cercetare Aplicativ─âÔÇť. Astfel, consor┼úiul format din Universitatea de Arte ÔÇ×George EnescuÔÇť, Institutul de Chimie Macromolecular─â ÔÇ×Petru PoniÔÇť, Complexul Muzeal Na┼úional ÔÇ×MoldovaÔÇť ┼či compania de IT ÔÇ×RomsoftÔÇť SRL (toate din Ia┼či) s-a angajat s─â dezvolte un proiect extrem de ambi┼úios, adaptat noilor forme de consum cultural, denumit SIMAP (ÔÇ×Sistem inovativ de mediere artistic─â interactiv─â destinat valorific─ârii patrimoniului de art─â al muzeelor din Rom├óniaÔÇť). 

Versiunea final─â a sistemului va trebui s─â colecteze rezultatele cercet─ârilor specifice desf─â┼čurate de echipele interdisciplinare de istorici de art─â, speciali┼čti ├«n ┼čtiin┼úele educa┼úiei, muzeografi, conservatori, restauratori ┼či chimi┼čti, ├«n func┼úie de nevoile fiec─ârui tip de utilizator ┼či s─â le expun─â ca metadate deschise publicului larg. SIMAP ├«┼či propune s─â foloseasc─â

-ul nu doar pentru a colecta de la public informa┼úii despre modul cum interac┼úioneaz─â el cu operele de art─â, practic─â deja comun─â de c├«┼úiva ani la nivelul muzeelor de top. Provocarea principal─â este crearea unui sistem care s─â disting─â ├«ntre mai multe categorii de public ├«n func┼úie de modul ├«n care utilizatorii aplic─â etichetele ┼či, ├«n plus, s─â ofere informa┼úii diferite acestora, adaptate nivelurilor de interes ┼či preg─âtire ale fiec─âruia. 

George Ple┼ču este doctorand ├«n istoria artei ┼či pred─â management cultural la Universitatea de Arte ÔÇ×George EnescuÔÇť din Ia┼či. 

Foto: G. Ple┼ču

Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experien╚Ťe livre╚Öti, ├«n vreme ce altele pot fi considerate prelucr─âri personale, fantasmatice, delirante ale acestor experien╚Ťe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.