Cum interacţionăm cu operele de artă

Publicat în Dilema Veche nr. 596 din 16-22 iulie 2015
Cum interacţionăm cu operele de artă jpeg

– despre social tagging –

De la sutele de mii de pergamente ale Bibliotecii din Alexandria şi pînă la milioanele de volume din Biblioteca Congresului din Washington, cea mai mare provocare pentru bibliotecari a rămas clasificarea şi catalogarea arhivelor. Sistemul de catalogare a cărţilor dintr-o bibliotecă permite descrierea şi organizarea lor în aşa fel încît cititorii să le poată găsi uşor. În cazul unor resurse digitale, intangibile (fişiere audio, video, documente electronice etc.), ideea este clasificarea şi etichetarea lor în aşa fel încît acestea să fie diferite de altele similare şi, în acelaşi timp, să poată fi uşor de găsit prin accesarea exclusiv virtuală a suportului fizic (de cele mai multe ori, un server aflat într-un

Sistemul de catalogare specific bibliotecilor poate fi imaginat sub forma unor metadate. Conform definiţiei date de National Information Standards Organization, metadatele, denumite şi informaţii despre informaţii sau date despre date, sînt un tip de informaţie structurată care descrie, localizează şi ajută la folosirea şi administrarea unei resurse. Iniţial, adăugarea de metadate era rezervată profesioniştilor. De pildă, în cazul cărţilor, bibliotecarul trebuia să medieze între intenţia autorului şi nevoile cititorilor, păstrînd totuşi o poziţie neutră. În catalogul astfel rezultat, nevoile cititorilor rămîneau în plan secund. 

Dacă luăm ca exemplu resursele digitale destinate învăţării, constatăm că şi acestea au fost indexate prin intermediul metadatelor. Spaţiile virtuale care găzduiesc asemenea resurse sînt baze de date online, denumite

(LORs) sau biblioteci digitale. Odată cu sporirea accesului publicului la acest tip de resurse, adăugarea de metadate nu mai este privilegiul unor iniţiaţi, ci poate fi făcută de către oricine. De multe ori, cei care le folosesc nici măcar nu sînt conştienţi că adaugă „metadate“ sau ce înseamnă termenul. Ei vor doar să eticheteze adăugînd cuvinte-cheie sau

-uri pentru a-şi uşura modul de organizare a colecţiei personale de resurse digitale. 

Etichete colaborative 

Odată cu explozia

şi a platformelor colaborative, generarea metadatelor s-a democratizat. Editorul/

-ul nu mai are control deplin asupra cuvintelor-cheie relevante pentru conţinutul făcut public, ci acestea sînt din ce în ce mai mult rezultatul unei colaborări între autori, utilizatori şi consumatorii conţinutului respectiv. Prin urmare,

(numită şi

, spre deosebire de taxonomie, ştiinţa legilor legate de clasificare) este practica prin care utilizatorii obişnuiţi generează etichete şi cuvinte-cheie digitale pentru a clasifica conţinut online. Spre deosebire de normele pe care trebuie să le respecte un bibliotecar sau un arhivar, utilizatorii pot folosi, subiectiv, doar acele metadate care le sînt folositoare şi relevante. Rareori utilizatorii creează deliberat colecţii de metadate, acestea apărînd atunci cînd există un număr mai mare de indivizi care generează şi salvează etichete pe o anumită platformă. 

Printre cele mai cunoscute site-uri care s-au bazat de la început pe contribuţia utilizatorilor în generarea de etichete sînt Flickr (un serviciu de depozitare de fotografii şi conţinut video),

(un serviciu de stocare, indexare şi descoperire de site-uri favorite),

(un site care oferă muzică online şi posibilitatea de a eticheta artiştii şi cîntecele) sau technorati (care pînă în mai 2014 a găzduit cel mai relevant index al blog-urilor şi un puternic motor de căutare prin etichetele generate de utilizatori). De obicei, imaginea/videoclipul/articolul postat primeşte un număr de etichete din partea mai multor utilizatori. Aceste etichete sînt administrate de un sistem inteligent care oferă sugestii către alte postări similare, asociate aceloraşi etichete sau colecţii de cuvinte-cheie. În acest fel, oferta disponibilă online poate fi explorată în mai multe moduri şi prin fluxuri de navigare diferite. 

Flickr a fost şi primul site important care a publicat un aşa-numit

care evidenţiază frecvenţa apariţiei anumitor etichete, utilizînd culori şi mărimi diferite pentru a marca importanţa fiecărui termen. Mai utilă este posibilitatea oferită de unele site-uri de a da click pe un tag din Cloud, în scopul de a obţine o listă cu toate articolele asociate cu eticheta respectivă. Există şi unele riscuri (manipulare a etichetelor, vandalism etc.) asociate cu democratizarea posibilităţii de a adăuga etichete, însă acestea pot fi combătute inclusiv prin implicarea – de cele mai multe ori voluntară – a celorlalţi utilizatori. 

Muzee 2.0 

În domeniul cultural, diverse instituţii de patrimoniu care gestionează colecţii au sesizat oportunitatea implicării utilizatorilor în sortarea şi accesibilizarea lor, precum şi posibilitatea de a se adresa unor noi categorii de public. În momentul în care muzeele au început să-şi pună la dispoziţie colecţiile prin intermediul galeriilor de imagini online, interfeţele site-urilor nu difereau prea mult de cele ale bazelor de date folosite de profesionişti. Iar lipsa unui context mai larg poate face căutarea prin mii de imagini o experienţă deloc plăcută pentru vizitatori mai puţin familiarizaţi cu limbajul de specialitate. Altfel spus, accesul online nu a venit la pachet cu accesibilitatea. Etichetele care vin dinspre publicul larg pot tempera vocea autoritară a specialiştilor şi generează un proces de înglobare în discursul muzeal a unor alte puncte de vedere. 

Mai multe muzee de artă din SUA au creat un proiect colaborativ cu scopul de a creşte implicarea publicului şi de reflecta în modul de expunere a colecţiilor perspective cît mai diverse, aparţinînd unor categorii de indivizi care pînă atunci nu fuseseră angrenaţi în procesul de mediere a informaţiilor de specialitate. Denumit Steve Museum (prescurtarea de la Steve: The Art Museum Social Tagging Project), a fost una dintre primele iniţiative de acest gen şi a reunit angajaţi de la nume mari precum Metropolitan Museum of Art, Guggenheim, Muzeul de Artă Modernă din San Francisco sau muzeele de artă din Indianapolis, Cleveland şi Denver. Vorbind despre beneficiile acestei practici pentru muzee, Jennifer Trant, coordonatoarea proiectului de cercetare, a concluzionat că, prin utilizarea etichetării colaborative în muzee online, apare posibilitatea unor reacţii în lanţ. Cînd un utilizator vede etichetele altuia, apoi le adaugă şi le distribuie pe cele proprii, creşte participarea publicului şi adaugă valoare colecţiilor muzeului prin obţinerea efectului de reţea.

Pornind de la rezultatele publicate de americani, dar şi de la alte eforturi în aceeaşi direcţie făcute de muzee din Coreea de Sud sau Marea Britanie, mai multe instituţii româneşti de cercetare-dezvoltare au obţinut o finanţare oferită de UEFICSDI prin programul „Parteneriate – Proiecte Colaborative de Cercetare Aplicativă“. Astfel, consorţiul format din Universitatea de Arte „George Enescu“, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“, Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ şi compania de IT „Romsoft“ SRL (toate din Iaşi) s-a angajat să dezvolte un proiect extrem de ambiţios, adaptat noilor forme de consum cultural, denumit SIMAP („Sistem inovativ de mediere artistică interactivă destinat valorificării patrimoniului de artă al muzeelor din România“). 

Versiunea finală a sistemului va trebui să colecteze rezultatele cercetărilor specifice desfăşurate de echipele interdisciplinare de istorici de artă, specialişti în ştiinţele educaţiei, muzeografi, conservatori, restauratori şi chimişti, în funcţie de nevoile fiecărui tip de utilizator şi să le expună ca metadate deschise publicului larg. SIMAP îşi propune să folosească

-ul nu doar pentru a colecta de la public informaţii despre modul cum interacţionează el cu operele de artă, practică deja comună de cîţiva ani la nivelul muzeelor de top. Provocarea principală este crearea unui sistem care să distingă între mai multe categorii de public în funcţie de modul în care utilizatorii aplică etichetele şi, în plus, să ofere informaţii diferite acestora, adaptate nivelurilor de interes şi pregătire ale fiecăruia. 

George Pleşu este doctorand în istoria artei şi predă management cultural la Universitatea de Arte „George Enescu“ din Iaşi. 

Foto: G. Pleşu

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Un oraș din România se află în topul celor mai ieftine orașe din Europa de vizitat în 2024. Pe ce poziție s-a clasat
De la Lisabona până în capitala Lituaniei, în urma unei analize făcută de specialiștii englezi, a reieșit o listă cu cele mai accesibile orașe europene pentru turism de weekend, printre care se află și unul din România.
image
Păţania de groază a unor nemți. Au rămas suspendaţi cu autorulota deasupra unei prăpăstii. „Dacă făceau asta românii în Germania...“
Salvamontiştii din Neamţ, care acţionează în zona masivului Ceahlău, au dat detalii despre o misiune care i-a avut în prim-plan pe membrii unei familii germane.
image
Turist speriat de prețurile din centrul unui mare oraș din România: „E prea mult“
Restaurantele, terasele și barurile reprezintă, fără îndoială, puncte importante de atracție pentru foarte mulți turiști. Cu toate acestea, mulți dintre ei se lovesc de prețurile piperate din marile orașe ale României.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.