De la reparaţii casnice la activism online

Publicat în Dilema Veche nr. 571 din 22-28 ianuarie 2015
De la reparaţii casnice la activism online jpeg

Cu toate că unii cercetători plasează începuturile conceptului do-it-yourself (DIY) undeva în preajma lui 1860 sau chiar mai devreme, înainte de existenţa suburbiilor, cînd oamenii trăiau la ferme, abia începutul secolului trecut a însemnat răspîndirea practicilor asociate lui. Mai precis, industrializarea a produs separarea spaţiilor de lucru şi de locuit, care a dus la împărţirea sferelor de competenţă între bărbaţi şi femei. Bărbatul priceput, îndemînatic, dibaci, numit la noi meşter sau gospodar, îşi revendică un nou spaţiu domestic prin preluarea unor sarcini care reveniseră pînă atunci profesioniştilor. În teorie se suprapunea unei sfere de activităţi din ce în ce mai extinse a femeii, dar în practică era suficient de diferit. În consecinţă, la sfîrşitul anilor ’50, conceptul do-it-yourself făcea referire la o parte a îndatoririlor soţilor din zonele de periferie ale oraşelor (Gelber, 1997).

Ulterior, termenul a ajuns să desemneze o gamă largă de activităţi care implică talente şi aptitudini diverse. Originar din Marea Britanie, poate fi aplicat diferitelor grupuri culturale aflate în opoziţie faţă de cultura dominantă în societate, numite contraculturi. Punk-ul, mişcarea anti-sistem din anii ’60-’70, festivalurile hippie şi mai tîrziu mişcarea new age, rave-ul, protestele contra construcţiilor de străzi şi, în general, mişcările anticapitaliste sînt manifestări ale ideilor curentului DIY. Obiectivele principale sînt schimbarea logicii în care sîntem doar consumatori pasivi şi dezvoltarea unei culturi proprii.

Anii ’90 au adus creşterea fulminantă de computere interconectate care s-au transformat în cea mai puternică reţea de informaţii: Internetul. Mişcarea do-it-yourself nu poate fi disociată de activismul online şi ceea ce literatura de specialitate numeşte „tactical media“, o categorie pentru acele lucrări de artă considerate alternative, protest sau contracultură. Acestea au apărut în momentul în care accesul la media s-a ieftinit şi a devenit popular pentru o parte a populaţiei. Spre deosebire de alte tehnologii de comunicare în masă, în acest caz utilizatorul nu este doar un cititor pasiv, ci şi un contributor activ. Media do-it-yourself înseamnă capacitatea consumatorului de a deveni producător. E-mail-ul, listele de corespondenţă electronică, grupurile de ştiri online, site-urile şi, mai tîrziu, forumurile şi social media au făcut posibilă crearea de sfere publice alternative şi comunităţi translocale.

Hakim Bey, anarhist american, cunoscut în principal pentru conceptul de Temporary Autonomous Zone (Zonă Autonomă Temporară), spunea că cea mai importantă trăsătură a Internetului era „orizontalitatea sau aspectul non-ierarhic“. Bey compară Zona Autonomă Temporară cu o plasă de păianjen, o mişcare de rezistenţă care nu duce la o confruntare directă cu Statul, ci spre o „operaţiune de guerrillă care eliberează o zonă (de pămînt, timp, imaginaţie) şi apoi se autodizolvă pentru a reapărea în altă parte/timp, înainte ca Statul să o înfrîngă“ (Bey, 1991).

Temporaritatea şi invizibilitatea sînt, astfel, cele mai importante caracteristici.

Gama de proiecte tactical media şi de activism este enormă şi variază de la manipularea afişelor pînă la hacktivism. Online, sînt folosite tehnologii ca wiki, blog, forum, RSS, XML şi licenţe precum software gratuit, GNU GPL, Creative Commons şi Copyleft. Mai ales ideea de software gratuit este văzută ca principala formă de rezistenţă, o adevărată declaraţie politică faţă de comercializarea Internetului.

Exemple de proiecte DIY au fost la început paginile web în care îţi arătai nemulţumirea faţă de o companie sau un produs. Deşi cu un design rudimentar, acestea provocau reacţii în presă. O versiune mai recentă a fost blog-ul, uşor de creat, publicat şi actualizat. A reprezentat o alternativă a ideii de „spune/dă mai departe“. Versiunile mai complexe au apelat la sisteme de management al conţinutului (CMS) şi wiki pentru a crea portaluri şi a administra comunităţi online. Importantă era folosirea unor facilităţi de partajare a ştirilor (syndication), pentru a trimite cititorilor conţinutul nou încărcat pe pagină.    

Evident că artiştii nu au fost indiferenţi la posibilităţile oferite de noile tehnologii. Povestea etoy.com este un caz faimos de hacktivism, pornit de la un grup de artişti elveţieni care şi-au făcut o pagină online în 1994. Doi ani mai tîrziu, au făcut un prim proiect, denumit „Digital Hijack“ (deturnare digitală), care a fost activ patru luni, între 31 martie şi 31 iulie. Artiştii au spamat principalele motoare de căutare ale timpului (vă mai aduceţi aminte de lycos, infoseek, altavista) prin ceea ce astăzi s-ar numi tehnici deştepte de SEO (Search Engine Optimization). Astfel, etoy.SOFTWARE-AGENTS, adică peste o mie de cuvinte-cheie – de la Porsche sau Startrek pînă la cenzură, sinucidere sau Rainer Werner Fassbinder (regizorul german cunoscut pentru filme precum Lola sau Veronika Voss) – au ajuns pe primele 10 locuri în rezultatele căutărilor, direcţionînd internauţii spre un site customizat, www.hijack.org.

Momentul lor de faimă mondială a venit în noiembrie 1999, cînd magazinul online de jucării etoys.com – după înregistrarea mărcii comerciale şi din cauza similarităţii celor două nume – a obţinut o hotărîre judecătorească temporară de la un judecător din California şi a închis site-ul etoy.com. În apărarea lor, artiştii au arătat că înregistraseră domeniul etoy.com, cu doi ani înaintea corporaţiei. Hacktivismul a jucat un rol important: ®TMark, activişti online şi hackeri au informat presa prin e-mail, au infestat paginile de ştiri online cu recomandări de vînzare a acţiunilor etoys.com şi au blocat serverele corporaţiei cu software care genera un protest de ocupare a locurilor (sit-in) virtual. Traficul fals generat de soft-uri precum FoodNet a compromis contorizatorul de accesări al paginii, un indicator important la acea vreme pentru investitori. După ce acţiunile au pierdut 70% din valoare, corporaţia a pierdut „războiul jucăriilor“ şi şi-a retras plîngerea (Ippolito, 2002, p.494).

Teii din Iaşi şi Monica Macovei

În prezent, social media reprezintă cel mai puternic instrument DIY, prin care oricine îşi poate crea o reţea şi disemina mesajul. Un termen apărut prin 1995 şi devenit între timp peiorativ, slacktivism-ul (care vine de la slacker activism, tradus la noi „activism fără tragere de inimă“) desemnează activităţile care au impact doar la scară mică, fiind mai mult modalităţi de a te simţi bine cu tine însuţi. Acestea variază de la purtarea mesajelor pe corp, haine sau maşini, iniţierea unor forme de boicot pe termen scurt (Ora Pămîntului, Buy Nothing Day etc.), semnarea unei petiţii online sau schimbarea pozei/status-ului pe reţelele sociale în semn de sprijin pentru o cauză, în locul organizării sau participării la un miting de protest. După cum au arătat şi evenimentele mai recente, e mai simplu să-ţi schimbi poza de profil sau fotografia de copertă cu Je suis Charlie decît să mergi la un marş de susţinere.

Un exemplu de slacktivism deturnat a fost iniţiativa din 2009 a unui psiholog danez de a crea o pagină care susţinea păstrarea unui monument istoric din Copenhaga, pe cale să fie demolat de autorităţi. Pagina a ajuns rapid la 27.500 de fani, doar pentru a afla, în final, că totul a fost doar un experiment care a ilustrat cît de uşor este să formezi grupuri cînd costurile de comunicare sînt reduse (Morozov, 2011, pp. 179-180).

Cu toate acestea, suporterii slacktivismului profită de avantajul principal reprezentat de viteza de diseminare a informaţiilor, prin care o campanie de conştientizare poate fi construită peste noapte, folosind site-uri gen Avaaz.org, petitionsonline.com sau petitieonline.com (varianta în română). La Iaşi, după ce Primăria a tăiat teii de pe principalul bulevard din oraş, o petiţie pentru replantarea lor are peste 7500 de semnături, dar la protestele organizate de societatea civilă nu s-au strîns mai mult de cîteva sute de participanţi.

Un caz care arată puterea slacktivismului este cunoscut sub numele de Kony 2012, care a dat naştere celui mai viral video din lume (pînă la acel moment). Povestea campaniei „Stop Kony“, care îşi propunea mediatizarea internaţională a criminalului de război ugandez Joseph Kony, a strîns mai mult de 100 de milioane de vizualizări, în primele şase zile (Carbone, 2012). Cei care au monitorizat cazul au afirmat că unul din doi americani auzise despre Kony, în zilele ce au urmat viralizării filmului.

Sărind dintr-una în alta, un exemplu românesc de strategie bazată pe DIY a fost campania online a Monicăi Macovei, care a dus mult mai departe începuturile timide ale lui Nicuşor Dan de la ultimele alegeri pentru Primăria Bucureştiului. Fiind percepută drept candidat antisistem şi ajutată de o activitate intensă pe pagina de Facebook, cu materiale vizuale şi mesaje noi, actualizate permanent şi foarte bine alese pentru publicul-ţintă, Monica Macovei a generat cea mai vie discuţie în social media (Comanescu, 2014). Mai mult, fanii ei au donat transparent o sumă fixă de bani, au realizat independent materiale de promovare şi au sugerat permanent, echipei candidatului, căi de îmbunătăţire a comunicării, ba chiar au tipărit şi au lipit singuri afişe şi au strîns tabele cu semnături de susţinere. A rezultat cea mai eficientă campanie, dacă împărţim numărul de voturi validate la sumele de bani investite.

George Pleşu este doctorand în Istoria artei şi predă Management cultural la Universitatea de Arte „George Enescu“ din Iaşi.

Foto: Dan Perjovschi

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Nave de război pe fundalul drapelului chinez FOTO SHUTTERSTOCK
China şi-a retras navele de război desfăşurate în jurul Taiwanului
Navele marinei şi ale pazei de coastă chineze care desfăşurau de câteva zile un vast exerciţiu naval în jurul Taiwanului s-au întors joi în porturile lor, au anunţat vineri autorităţile taiwaneze.
Politie Mexic FOTO Shutterstock jpg
Cel puţin cinci corpuri umane, tăiate în bucăţi, descoperite într-o camionetă, în Mexic
Cel puţin cinci cadavre umane tăiate în bucăţi au fost descoperite joi la bordul unei camionete în statul Guanajuato din centrul Mexicului unde se desfăşoară un război sângeros între carteluri, potrivit autorităţilor.
image png
CRBL recunoaște greșelile care au dus la ruperea căsniciei cu Elena: „Au fost prea multe, prea dese și prea nebune”
La câteva luni de la divorțul de Elena, CRBL recunoaște care au fost greșelile făcute de el care au condus la destrămarea relației. Cântărețul care în prezent se află implicat cu o tânără mult mai mică decât el mărturisește că în fostul mariaj a greșit atât el, cât și fosta soție.
Horatiu Potra soseste la sediul IGPR  Foto Inquam Photos Octav Ganea (10) jpg
Dosarul lui Horaţiu Potra: Tribunalul Prahova judecă vineri contestaţiile la măsura controlului judiciar
Tribunalul Prahova judecă, vineri, contestaţiile procurorilor şi ale inculpaţilor faţă de măsura controlului judiciar dispusă de Judecătoria Ploieşti cu privire la Horaţiu Potra şi Andrei Florin Lup, cercetat în aceeași cauză.
Ciorcila jpeg
netflix pixabay jpg
Serial de pe Netflix care a făcut furori în toată lumea. Și criticii au doar cuvinte de laudă la adresa lui
Un serial recent lansat pe Netflix a reușit să capteze atenția publicului global, devenind viral în scurt timp. „The Cage” este considerat de critici și spectatori drept unul dintre cele mai bune seriale ale platformei de streaming, datorită combinației sale de acțiune intensă
durere sold jpg
De ce simțim durerea diferit. Descoperă adevărul din spatele pragului durerii și cum îți influențează viața
Durerea este o experiență complexă, modelată nu doar de factorii fizici, ci și de psihologia și cultura noastră. De multe ori, auzim oameni spunând că au un „prag al durerii ridicat”, considerând-o dovadă de putere sau reziliență. Dar ce înseamnă, de fapt, acest „prag al durerii”
James Acuna fost ofiter CIA foto arhiva personala (1) jpg
Un fost ofițer CIA explică modul în care Rusia l-a ajutat pe Bashar al-Assad să fugă din Siria
Fost ofițer superior CIA timp de două decenii, James Acuna explică foarte clar modalitatea prin care Rusia l-a ajutat pe fostul președinte sirian Bashar al-Assad să fugă din Siria și să ajungă la Moscova.
luxemburg istock jpg
Țara care are o capitală cu același nume ca statul. Este una dintre cele mai faimoase și bogate din lume
Deși este o țară mică, acest loc este unul dintre cele mai faimoase și bogate din Europa. Însă, pe lângă frumusețea și opulența pe care o are, un alt detaliu poate să atragă atenția celor mai mulți dintre noi! Este una dintre puținele țări a căror capitală are același nume cu cel al statului!