10 pași pentru Iași

- redobîndirea statutului de capitală culturală a României -

Modul în care o regiune își valorizează patrimoniul, multiculturalitatea, artiștii, creatorii și diversele comunități reflectă valorile și prioritățile acelei societăți. La nivel global, statele utilizează cultura ca soft power, iar orașele folosesc diplomația culturală pentru a deveni mai atractive pentru turiști, investitori și forță de muncă calificată. Industriile creative își cresc, de la an la an, influența asupra economiei naționale (vezi Cătălin Dărășteanu, Analiza economică a sectoarelor culturale și creative din România în perioada 2015-2018, 2020). Studiile leagă calitatea vieții de participarea la activități culturale, iar magnetismul orașelor depinde din ce în ce mai mult de posibilitățile de petrecere a timpului liber.

La Iași, cultura este susținută discursiv și decorativ, fără un plan concret, coerent și sustenabil care să contribuie efectiv la dezvoltarea unui context favorabil. Viziunea autorităților locale este una paseistă, dominată de un discurs defetist. În opinia lor, Iașul, fostă capitală culturală (neoficială), al doilea oraș ca număr de obiective de patrimoniu național, cu cea mai veche universitate din țară, a fost constant marginalizat după cedarea capitalei către București. Astfel, vinovați pentru starea actuală sînt mereu alții, ceilalți.

Orgoliile mari sînt rareori dublate de fapte și activități pe măsură. În ultimii treizeci de ani, puține evenimente și acțiuni culturale au avut un impact măcar regional, dacă nu național. Intelectualii - incapabili să se coalizeze sau să susțină în comun, necondiționat, proiecte majore - par resemnați cu viziunea provincială a edililor. Tăcerea majorității oamenilor de cultură sau chiar justificările găsite tăierii teilor, precum și eșecul de a coagula o echipă care să califice Iașul în finala pentru desemnarea reprezentantului României din cadrul acțiunii Capitala Europeană a Culturii sînt doar cîteva din reperele ultimilor ani.

Pentru a nu fi acuzați de subiectivism, să ne uităm la cifre. Conform celui mai recent clasament al orașelor analizate în funcție de indicele general de vitalitate culturală, Iașul a coborît de pe locul 11 (din topul anterior) pe un rușinos loc 16 (Vitalitatea culturală a orașelor din România, ediția 2018, lansat în iulie 2019). Indicatorii luați în calcul au fost: infrastructură culturală, cheltuieli bugetare pentru cultură, resurse umane specializate, participare culturală, industrii creative, așezăminte culturale.

Iașul stă cel mai prost la Cheltuieli bugetare pentru cultură (locul 31), indicator care trage puternic în jos scorul total. Aici responsabilii sînt ușor de identificat: Primăria și Consiliul Județean, care au un procent infim de alocare din bugetul total a fondurilor către cultură, în comparație cu alte orașe.

La Infrastructură culturală, Iașul ocupă locul 9, deși are o infrastructură destul de diversă și numeroasă, cifrele raportate la populația orașului nu permit o clasare fruntașă. Din clasamentul citat mai sus: „În anul 2016, municipiul Iași are cel mai mare număr de biblioteci dintre cele 46 de orașe, și anume 101. Raportat la populație, obținem aproximativ 2,78 biblioteci pentru fiecare 10000 de locuitori, de unde rezultă un scor z de -0,43. Aplicînd același calcul pentru municipiul Suceava, oraș cu 42 de biblioteci și 116666 de locuitori în 2016, obținem 3,6 biblioteci la 10000 de locuitori și un scor z de 1,29. Așadar, gradul în care infrastructura oferă acoperirea nevoilor culturale este important și trebuie mereu pus în perspectivă cu mărimea populației deservite.”

Indicatorul unde putem îmbunătăți lucrurile într-un timp scurt este cel de Participare culturală (locul 18), cel mai bine clasat indicator al Iașului (locul 6) fiind reprezentat de Resursele umane specializate.

La capitolul Industrii creative, Iașul ocupă locul opt, avînd o creștere constantă de la an la an în perioada 2012-2016. Această dimensiune a reprezentat unul dintre punctele forte ale Iașiului chiar și conform vechii metodologii de calcul, care conținea un număr mai mic de sectoare și CAEN-uri. Acești doi indicatori arată potențialul de dezvoltare a unui program cultural și creativ coerent, care să pună în valoare aceste resurse și tendințe deja existente.

Monitorului Orașelor Culturale și Creative (MOCC), un instrument creat de Comisia Europeană pentru a evalua și monitoriza performanțele orașelor, măsoară orașele din trei perspective: dinamismul cultural, economia creativă și mediul propice. Situat în categoria L, a orașelor între 250-500000 locuitori, Iașul a scăzut în 2019 la 16,1 (față de 16,9 în 2017), situîndu-se după Cluj (cel mai bine plasat oraș din România) și după Timișoara.

În raportul de evaluare a candidaturii orașului Iași la titlul de CEaC, unul dintre cele mai puternice argumente ale juriului, prin care își apăra decizia de a nu susține calificarea pe lista scurtă, a fost lipsa de deschidere față de arta contemporană, inovare, avangardă. Există o discrepanță mare între ce se vehiculează drept arta contemporană în spațiul public ieșean și discursul la nivel european și mondial. Fără conectarea la trendurile globale și educarea publicului către noile forme de artă, publicul ieșean - și așa destul de conservator - se depărtează din ce în ce mai mult de arta actuală și devine mai greu de stimulat către consumarea și promovarea ei.

Iașul nu are nici o instituție publică axată exclusiv pe promovarea artei contemporane: Muzeul de Artă din cadrul Palatului Culturii, redeschis în urmă cu doi ani, nu are nici resursele umane necesare, nici pe cele financiare pentru a putea deveni centrul de „iradiere“ de care are nevoie comunitatea locală. Universitatea Națională de Arte „George Enescu“ este, la rîndul ei, scindată între diverse curente de opinii și preferințe/practici artistice, astfel încît doar o parte dintre studenți și absolvenți ajung să fie familiarizați cu – iar un număr și mai mic să practice – arta contemporană.

Spațiile expoziționale sînt limitate, fiind în general împărțite de artiștii care, deși contemporani cu noi, au o practică inspirată din arta modernă, actuală la începutul secolului trecut, și de cei care încearcă să se conecteze la discursul, temele și abordările globale ale prezentului, care nu se mulțumesc cu un statut provincial. Valoarea primei categorii de artiști este stabilită doar în spațiul cultural românesc, printr-o serie de instituții mai mult sau mai puțin învechite, dar unde reprezentanții acestor practici încă posedă poziții de putere. Cei din a doua categorie aspiră la o validare internațională, realizată prin invitarea de către instituții și evenimente de artă de amploare: muzee de artă, bienale și alte expoziții internaționale importante, tîrguri și galerii de artă contemporană.

Strategia adoptată pe repede-înainte de Consiliul Local în 2015, pentru a putea corespunde criteriilor impuse de juriul candidaturii pentru Capitală Europeană a Culturii, a primit implicit o notă proastă prin necalificarea Iașului în turul al doilea al competiției, și este extrem de confuză în ceea ce privește arta contemporană, pe care o confundă de multe ori cu arta produsă de artiști încă în viață.

Iași – Capitala Culturală a României

Viziune. Iașul este un oraș vibrant, care demonstrează în fiecare zi că se apropie de titlul neoficial de capitală culturală a României, prin transformarea culturii și creativității în principalii vectori de promovare, regenerare urbană și progres: cultura ieșeană este conectată regional și deschisă către întreaga lume; excelența culturală trecută, prezentă și viitoare este fundamentală pentru dezvoltarea și bunăstarea comunității; puterea transformatoare a culturii este accesibilă tuturor.

Misiune. Iașul va avea o cultură vie, care inspiră comunitatea, și a cărei creativitate îi va antrena și ghida dezvoltarea, păstrîndu-i autenticitatea, în scopul construirii și promovării unui oraș atractiv și incluziv, în care merită să trăiești.

Cei 10 pași necesari sînt reprezentați de 10 direcții strategice, care pot fi efectuați în următorii opt ani (2020 - 2027), după cum urmează:

1) Dezvoltarea infrastructurii culturale

Proiect major: crearea unui muzeu de artă și tehnologie, în urma unui concurs internațional de arhitectură. Buget: 50 mil. Euro (Bugetul național, local + POR). Termen: 5 ani. Centrat pe arta contemporană est-europeană - mai ușor și ieftin de achiziționat decît cea occidentală - și tehnologie - principala sursa de venit pentru orașul Iași în următorii ani. Ar reprezenta un element major de diferențiere a Iașului cultural în raport cu orașele concurente. Expoziții bazate pe influența noilor tehnologii asupra artei și culturii contemporane, centre de inovație și rezidență, pedagogie muzeală inspirată din ultimele tendințe în domeniu.

Alte proiecte:

Încheierea lucrărilor la Baia turcească și transformarea într-un centru de artă contemporană de impact regional (Sud-Estul Europei), prin bugetarea unei structuri de personal care să permită atragerea prin concurs a unor personalități relevante la nivel național în zona managementului cultural/ artelor vizuale.

Reconsolidarea și reamenajarea sălii de concerte a Filarmonicii Moldova.

Identificarea sau construirea unui sediu adecvat pentru Biblioteca Județeană „Gh. Asachi”, a cărei activitatea se desfășoară în condiții improprii.

Reabilitarea și folosirea Centrului Expozițional Moldova (care a costat peste 9 milioane de euro) pentru activități culturale și educaționale de anvergură.

2) Dezvoltarea și sustenabilitatea sectorului cultural independent

Constituirea unui fond pentru acoperirea cofinanțării tuturor organizațiilor ieșene care aplică la fonduri europene sau naționale, în scopul creșterii atragerii de fonduri în sectorul cultural independent ieșean și sporirii capacității organizaționale a acestora.

Alocarea a cel puțin 2% din bugetul orașului Iași pentru finanțarea și consolidarea sectorului cultural independent.

Crearea unui birou cu profesioniști care să ofere gratuit consultanță persoanelor fizice sau juridice care vor să aplice la finanțări naționale și internaționale.

3) Promovarea artei contemporane, sub toate formele ei de manifestare

Finanțarea cu precădere a proiectelor de producție de artă contemporană.

Stimularea colaborărilor inter, multi și transdisciplinare, prin folosirea creativității și proprietății intelectuale, pentru generarea de produse și servicii inovatoare.

Stimularea instituțiilor aflate în subordinea administrației locale să își actualizeze programarea culturală prin mutarea accentului către arta contemporană în toate formele ei de manifestare.

4) Reconectarea scenelor artistice ieșene la trendurile globale

Proiect major: resuscitarea Bienalei Periferic, prima bienală internațională de artă contemporană din România post-comunistă. Buget: 200.000 euro/ ediție. Termen: 12 luni.

Încurajarea schimburilor internaționale prin reconfigurarea priorităților de finanțare.

Demararea unui program de rezidențe creative în care artiștii găzduiți să fie implicați în schimburi de idei de practici artistice cu reprezentanți ai scenei locale, precum și cu elevi și studenți din domeniile industriilor creative.

Crearea unui festival internațional de Street Art, avînd în fiecare an o altă temă și o altă zonă focus pentru artiști.

Sprijinirea și continua dezvoltare a FILIT, cel mai important festival de literatură din Europa de Sud-Est, în egală măsură de către Primăria Iași și Consiliul Județean Iași, inclusiv prin garantarea unui buget multianual care să permită contractarea din timp a unor nume importante pentru literatura mondială.

Aducerea în fiecare an a cel puțin unei orchestre de talie mondială în concert la Iași, în parteneriat cu Filarmonica Moldova.

Parteneriat cu Festivalul „George Enescu” pentru susținerea unui număr mai mare de concerte la Iași.

Sprijinirea Teatrului Național și Operei Române din Iași în aducerea, anual, a cel puțin unui spectacol de teatru, respectiv operă sau balet, de succes la nivel mondial.

Fonduri de achiziție pentru revistele cele mai importante din lume în domeniile de interes (arte performative, arte vizuale, design, arhitectură, literatură).

Co-finanțarea unor abonamente la principalele baze de date științifice pentru științele umaniste și arte.

5) Încurajarea producției culturale de calitate

Depolitizarea instituțiilor culturale aflate în subordinea Primăriei și Consiliului Județean și angajarea de manageri culturali prin concursuri naționale transparente.

Crearea unui corp de experți locali și naționali care să fie consultați înainte de luarea oricărei decizii cu privire la strategii culturale.

Derularea de concursuri naționale și internaționale, în funcție de importanța spațiului vizat și dimensiunea finanțării, pentru orice nouă lucrare de artă în spațiul public.

Garantarea neamestecului administrației locale în deciziile referitoare la calitatea producției culturale și externalizarea evaluării către un grup de experți independenți, neafiliați politic.

6) Creșterea accesului la cultură și dezvoltarea de noi audiențe

Proiect major: ComunitART - regîndirea evenimentelor din jurul Sărbătorilor Iașului și integrarea aspectelor laice și religioase într-un festival la care să poată participa întreaga comunitate locală, cît și cei care vizitează orașul în acele zile. Proiectul propune un traseu aflat pe o linie ideala între teza religioasă (pelerinajul la Catedrala Metropolitană), anti-teza laică (o întîlnire în forma artei participative, între pelerini, publicul larg local și organizațiile implicate activ în comunitate, inclusiv o zonă de instalații new-media care să îmbine arta și tehnologia) și sinteza, sub semnul inovației artistice, cu o scena dedicată pentru teatru, muzică, performance și dans contemporan de inspirație religioasă. Buget: 200.000 euro/ anual (identic cu sumele cheltuite în 2019 de Primărie, dar posibil prin renunțarea la unele manifestări de slabă calitate și la focul de artificii).

Alte soluții:

Crearea de colaborări cu grădinițele și școlile pentru a duce copiii și tinerii în spații culturale de la vîrste cît mai mici, inclusiv prin transformarea muzeelor/ bibliotecilor în spații sociale.

Educație prin artă de la o vîrsta fragedă, realizată prin programe de tip after-school atît de profesori plătiți de la bugetul local, cît și prin voluntariatul unor artiști, oameni de cultură și manageri culturali.

Dezvoltarea abordării de oraș policentric, asumată odată cu programul Iași - capitală a tineretului 2019, prin derularea unui procent de minimum 25% din programele culturale finanțate de la bugetul local în cartiere cu deficit de infrastructură culturală.

Finanțarea prioritară a unor proiecte pentru persoane cu dizabilități.

7) Utilizarea culturii ca factor de coeziune socială și regenerare urbană

Consolidarea identității culturale și asumarea caracterului divers, multicultural al Iașului, inclusiv prin programe de redescoperire a istoriei orașului.

Mărirea și multiplicarea spațiilor publice care să poată găzdui activități culturale, inclusiv prin înlesnirea accesului inițiativelor private, ale sectorului independent, la organizarea de evenimente în spațiul public.

Biblioteci cu program prelungit și spații cu funcțiuni conexe studiului (zone de luat masa, recreere, socializare, lucru în echipă etc.)

Finanțarea prioritară de la bugetul local a instituțiilor culturale de stat pentru derularea unor proiecte interactive și activ-participative, centrate pe public.

Identificarea de spații neutilizate, aflate sau nu în stare de degradare, și introducerea lor în circuitul cultural prin sprijinirea unor artiști/ ONG-uri/ start-up-uri creative să-și desfășoare activitatea sau să pună bazele unor hub-uri creative.

Sprijinirea prioritară prin granturi a unor proiecte culturale interdisciplinare care să pună accentul pe coeziune socială și/ sau regenerare urbană.

8) Atragerea și retenția artiștilor și industriilor creative

Construirea, alături de UNAGE Iași, a unui campus/ hub creativ pentru atragerea studenților din celelalte județe ale Moldovei, Republica Moldova, nordul Bucovinei și alte regiuni ale României;

Acordarea de facilități fiscale (de competența autorităților locale) pentru start-up-urile creative formate din absolvenți ai universităților ieșene.

Acordarea de facilități fiscale pentru formarea de clustere axate pe inovație și generarea de proprietate intelectuală.

Acordarea de facilități prin subvenționarea chiriei pentru start-up-uri care oferă servicii culturale pe care instituțiile statului nu reușesc să le acopere sau sînt deficitare: spații independente pentru arte performative, studiouri de înregistrări, galerii de artă contemporană, librării, studiouri ale unor designeri locali etc.

Spații accesibile pentru designeri, artiști, arhitecți, ingineri, inventatori, freelanceri și antreprenori: makerspace, spații de co-working, spații pentru evenimente, spații individuale de lucru.

9) Integrarea industriilor culturale și creative în rețele naționale și internaționale și atragerea de finanțări europene

Aderarea la Culture Next, o rețea de orașe europene care pun cultura la baza strategiilor lor de dezvoltare locală.

Acordarea de asistență instituțiilor culturale publice pentru accesarea și atragerea de finanțări europene și naționale.

Un program de mentorat pentru agenți culturali și instituții de cultură despre conectarea și promovarea la nivel internațional.

Sprijinirea organizării unor conferințe academice de nivel cel puțin european pe teme precum managementul cultural, managementul artistic, dezvoltarea industriilor creative, influența noilor tehnologii asupra rolului culturii etc.

Crearea de produse culturale care să se adreseze unui public internațional.

10) Crearea unui organism independent de monitorizare a implementării strategiei culturale

Fără crearea unui organism independent de monitorizare a modului în care strategia este implementată există riscul care mare parte din măsurile propuse și adoptate de administrația locală să rămînă doar la stadiul de promisiuni/ bune intenții. Acest organism trebuie investit cu prerogativele necesare și susținut financiar în primii trei ani de la înființare, pînă la căpătarea unei independențe financiare graduale prin aplicarea la diverse proiecte cu finanțare nerambursabilă.

Exemplu: Centrului Cultural Clujean, un ONG delegat de toate părțile interesate din Cluj (organizații și instituții culturale locale, universități, cluburi de afaceri, asociații ale societății civile, administrația locală și regională etc.) să acționeze ca reprezentant al intereselor lor, este implicat în dezvoltarea și monitorizarea tuturor strategiilor asumate de oraș și județ.

P.S. Departe de a fi exhaustive, aceste idei se doresc a fi un manifest care să schițeze principalele direcții de urmat în vederea îndeplinirii obiectivului asumat în titlu. Rezultate din implicarea activă în viața culturală a cetății și, mai important, din discuțiile cu alți actori și participanți, sper ca ele să devină punctul de plecare pentru o cît mai largă dezbatere, atît de necesară în peisajul actual, ale cărei concluzii să fie asumate de toate părțile interesate de revitalizarea Iașului prin cultură.

George Pleșu este manager cultural, director al galeriei de artă contemporană Borderline Art Space din Iași.

Desen de Dan Perjovschi