Eutanasie
Mara-Daria Cojocaru va fi prezentă în cadrul Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM) a cărei a XII-a ediție, intitulată „Literatura. Arie protejată”, va avea loc între 25-28 octombrie. Lista complete a invitaților și programul festivalului pot fi consultate la https://filtm.ro.
Te întreb cât e ceasul
Zici 12:43
Moartea e programată la ora unu
De-acum înainte s-ar putea număra suflările
Încerc să mă număr și eu printre ele
Să preiau ritmul, melodia
Din sufletul ei care ne-a dat așa de mult
Vreau să fiu infinită cu ea
Și nimeni să nu sufere-atât după mine
Între toate zilele și suflările numărate
Încap tot atâtea și încă o dată
Pe-atâtea și încă o dată
Sunt ca iubirea noastră: nelimitate
Împărțim amintirea primei priviri
La ultima și ies
Mii, milioane, un bilion, nu, un
Noniliard, untrigintilion, nu
Un ducentiliard, ah
Pur și simplu o puzderie de imagini, urmare
A-ncâlcelilor noastre
Tu la picioarele noastre
Noi la ale tale, mult mai mici decât înainte
Și roz
Glasul tău, surprinzător de răgușit
Și sforăitul tău
Când începi să auzi
Pântecul tău, moale ca un cuib de pasăre
Cântatul tău, la început de tot
Felul tău de-a te arunca pe burtă
Și de-a acoperi
Ce poate fi acoperit
Cu micul tău corp. Acum ți-l acoperim noi
Lipsa ta de-nțelegere pentru seriozitate și reguli
Așteptările tale clare de la viață
Pe care ți le-ndeplinim. Toate tresăririle
Ființei tale dăruite ce ne-mplinește pe noi
Așa trebuie să trăiești
Așa o gură trebuie să ai
Așa un nas
Cum stai la soare și ești soarele nostru
Cum ți se face dor de noi
După doar trei minute. Cum ni se face
Capul tău, acest mugur adorabil
Labele tale neobosite
Hărțile comorilor din blana ta
Expresia ta când chițăie jucăria
Cum numai jocul tău o face să chițăie
Înghiți fără să mesteci
Sari fără să șovăi
Înoți, înoți
Înoți, geamandura roz, labele-nsângerate
Când ai învățat comportamentul social, să te joci
Cu alt câine (doar cu unul)
Epuizarea de care te-ai scuturat
Când n-ai mai fost singur
Nimeni nu mai plânge singur de azi înainte
E o regulă
Nu se poate nu există
A fost a ta
Cum ne-ai învățat să fim atenți
La felul cum vorbesc corpurile, cum crește iarba
Cum se rup bețele
Unde se ascund veverițele
Că se poate înota iarna
Și că valurile pot fi nu doar călărite, ci și
Gonite. Gândurile mele
Ce să zic
Toate astea ar putea să continue la nesfârșit
Lângă orice suflare numărată
Încap atâtea și-atâtea imagini, ceea ce e numai rațional
Dar zilele date ție de la natură sunt numărate acum
Să mai respirăm o dată. Am fost, suntem și vom fi
Una și respirăm
A trecut o oră
Moartea a venit cu mare-ntârziere, stă cu noi
În cameră și scotocește prin geantă
Noi respirăm
Ca-n basm o dată, de două ori
Și înc-o dată
Acum doctorița are dificultăți
În a stabili
Foarte precis, între toate zvâcnirile mușchilor tăi
Momentul morții
Mi-amintesc teoria
Despre infinit și continuum
Faptul că moartea continuă la infinit
Și totuși nimic nu contează
E ceva ce n-am înțeles niciodată
traducere din germană de Andrei Anastasescu
Mara-Daria Cojocaru (n.1980) este scriitoare și profesoară de filozofie. A studiat științele politice, dreptul și filozofia, absolvind cu o lucrare de filozofie politică. Locuiește la Londra și este preocupată de teme politice și de etica animalelor. A publicat volumele de poezie: Näherungsweise, 2000, Anstelle einer Unterwerfung, 2016, Alle Register, 2020 și Buch der Bestimmungen, 2021. În 2017, i s-a acordat Bayerischen Kunstförderpreis fur Literatur. În 2021 a primit Alfred Gruber Preis din cadrul Premiului literar al orașului Meran (Lyrikpreis Meran) și Lyrikpreis des Mondseelandes (Bavaria).
