Victor Brauner – Pe urmele lui Duchamp. Tablourile de călătorie și „cutia-geamantan“

Publicat în Dilema Veche nr. 929 din 27 ianuarie – 2 februarie 2022
Victor Brauner – Pe urmele lui Duchamp  Tablourile de călătorie și „cutia geamantan“ jpeg

Victor Brauner expune în 1935, la Sala Mozart din București, lucrări realizate în timpul sejurului petrecut la Paris între anii 1930 și 1934. În catalogul expoziției, compus din foi volante, titlurile tablourilor sînt înlocuite prin șaisprezece texte, poeme în proză și scurte texte cu valoare explicativă, adevărate extensii literare ale tablourilor prezentate publicului bucureștean. Procedeul prin care Brauner asociază tablourilor texte literare amintește de proiectul prin care Marcel Duchamp intenționa să constituie un catalog cu note lămuritoare pentru fiecare detaliu al lucrării sale La Mariée mise à nu par ses célibataires, même (Cristian-Robert Velescu, Victor Brauner d’après Duchamp. Sau drumul pictorului către un suprarealism „bine temperat“, Editura Institutului Cultural Român, 2007).

În 1937, cu intenția de a se întoarce la Paris, Brauner pictează o serie de tablouri de mici dimensiuni, lucrări destinate să fie transportate într-o valiză. Tabloul intitulat Sur le motif, realizat în 1937, reia tema „ochiului“, una dintre temele constante pe parcursul anilor 1930, de astă dată ochii fiind înlocuiți prin mari pensule. Moda (La Mode), Expeditorul (L’Envoyeur), Oraș care visează (Ville qui rêve), Antiteza (Antithèse) amintesc de pictura lui Giorgio de Chirico. Numite „tablouri de călătorie“, ele sînt dominate de atmosfera de vis, adesea neliniștitoare, proprie imageriei suprarealiste. Realizate pe un suport din lemn, tablourile nu măsoară decît 13 x 17 cm. Ideea nu e străină de „cutiile“ (Boîtes en valise) lui Marcel Duchamp care conțineau reproducerile lucrărilor sale, în miniatură.

În 1918, autorul Marelui Geam (Le Grand Verre – La Mariée mise à nu par ses célibataires, même) creează o serie de lucrări pe care le intitulează Sculpturi de călătorie, decupate din cauciucul unor căști de baie, diferit colorate. „Sculpturile“ puteau fi cu ușurință desfășurate în spațiu sau pliate și transportate. Între anii 1915 și 1923, Duchamp adună notele, schițele, desenele și tablourile pregătitoare pentru realizarea Marelui Geam, lucrare a cărei geneză și al cărei înțeles urmau să fie revelate într-o „carte“. Este vorba despre o primă „cutie“ (1914), urmată de Cutia verde (Boîte verte, 1934) care conține nouăzeci și trei de itemuri, editată în trei sute douăzeci de exemplare în ediție Rrose Sélavy. Cutia verde (33,2 x 28 x 2,5 cm) conține reproduceri ale lucrărilor, tablouri, obiecte și desene, note și comentarii, planuri, crochiuri, scheme, fotografii și, pentru fiecare exemplar, reproducerea unui original colorată de mînă de artist. Duchamp confecționează un dispozitiv inedit prin care relaționează lucrările între ele. Realizînd Cutia verde, artistul declară că „tot ceea ce făcuse mai important putea să încapă într-o mică valiză“. Cuvîntul „valiză“ (valise) nu este ales întîmplător, fiind mai degrabă o anagramă a numelui Sélavy, „dublul“ feminin inventat de artist (Marcel Duchamp – Abécé-daire, Flammarion, 2018). În decursul anilor, Marcel Duchamp realizează mai multe „cutii-valiză“, care aveau să fie comparate cu un muzeu de dimensiuni reduse, un „muzeu portabil“ în miniatură. Ideea nu este străină de reclama făcută de firma Louis Vuitton care reproduce, în anul 1926, un „cufăr-bibliotecă“ (Malle-Bibliothèque) sau geamantan „ideal“. Pentru ediția Enciclopediei Britanice, firma franceză va realiza comanda „bibliotecilor portabile“ pentru o mie de livrări.

929 21 malle bibliotheque louis vuitton jpg jpeg

În 1945, întors la Paris din exilul la Celliers-de-Rousset, Victor Brauner îi adresează o scrisoare lui André Breton, aflat la New York, în care îşi manifestă dorinţa de a relansa suprarealismul în Franţa. Breton îi răspunde: „Dragul meu Victor, ştii cît de mult cred în tine: nu există nimeni care să-mi pară mai îndreptăţit decît tine pentru a vorbi în numele meu la Paris. De aceea, aş vrea mult să-ţi pot încredinţa misiunea de a duce la bun sfîrşit ideea, teoretic excelentă, pe care Hérold şi cu tine aţi avut-o, de a strînge într-o culegere textele şi documentele suprarealiste cele mai importante din aceşti ultimi ani“ (Victor Brauner. Écrits et correspondance 1938-1948, Édition Centre Pompidou, 2005). Ani mai tîrziu, Brauner revine la ideea prezentării textelor şi documentelor suprarealiste schițînd cîteva proiecte pentru o expoziție, un loc sacru al suprarealismului.

Printre documentele păstrate în Fondul Victor Brauner la Arhiva Bibliotecii Kandinsky de la Centrul Pompidou din Paris se numără și schițele proiectelor datate ulterior între anii 1948 și1950:  „Conceperea expoziției ca «loc sacru al suprarealismului». Ambianță ermetică a selecției afective în marea linie poetică, prin mituri și istorie. – Construcție fantastică cu mijloace și materiale aflate la îndemîna oricui“, notează artistul în schița unui prim proiect. Umorul și jocul nu lipsesc din schițele proiectului în care pictorul reia ideea dispozitivului expozițional realizat de Marcel Duchamp în „cutiile“ sale. Brauner imaginează o expoziție suprarealistă internațională, care ar avea loc în același timp – și întru totul identică – în toate capitalele lumii. Ea ar putea fi restrînsă la dimensiunile unei spațioase cutii, cufăr sau geamantan, care să conțină întregul material expozițional. În descrierea „cutiei“, numită „Monstrul suprarealist“, Brauner precizează: „Trebuie imaginată o formă (un animal sau o făptură inventată) cu un caracter frapant, din punct de vedere simbolic și al formei (ex. monstru din Lochness, cal troian, Frankenstein, Vampirul, Diavolul, Marele Vrăjitor etc.)“.

Materialul, restrîns la extrem în cutia de transport, trebuie calculat în așa fel încît să poată fi desfășurat pe larg pentru a deveni un abundent etalaj de expoziție, specifică artistul. O astfel de cutie ar putea fi construită de oricine conform unui plan detaliat, cu numerotări și indicații precise. Ea va conține tot utilajul necesar construcției, de felul jocului pentru copii „Mécano“. Întregul proiect este o reducție, însă poate fi dezvoltat la infinit. Această construcție va deveni o expoziție suprarealistă, notează pictorul.

Artistul recomandă un studiu al diferitelor modalități de reproducere, pe care-l consideră necesar pentru a ieși din cadrul procedeelor obișnuite și pentru a face documentele interesante. În privința „documentelor“, Brauner propune reproducerea lor printr-un procedeu fotografic. Ele ar urma să fie expuse astfel, în tirajul și în dimensiunea dorită. Spații poetice, documente, sculpturi și obiecte ar trebui să fie ușor montabile într-o formă de mare anvergură și adaptabile între ele. „În afara ideii de reproducere perfecționată, este o idee a colectivului social mai puternică decît oricare alta deoarece fiecare (oricine) poate fi posesor, deci o evoluție incontestabilă față de exemplarul unic destinat egoismului mortal al colecției închise.“

Brauner enumeră și „avantajele spectaculoase“ pe care publicitatea le-ar putea aduce unei astfel de expoziții: „Expoziția suprarealistă internațională are loc în același moment în întreaga lume. Într-o zi x (a se căuta o zi magică importantă), «Monstrul suprarealist» apare în toate capitalele lumii“.

Umorul și ironia nu lipsesc din proiectul schițat pe o foaie de caiet. El amintește de ideea celebrului gastronom Auguste Escoffier de a servi în aceeași zi și la aceeași oră meniul unui dineu pe care el îl transmite în anul 1914 restaurantelor (în număr de zece mii) din 140 de orașe ale lumii. Liga Gurmanzilor, fondată de legendarul Escoffier, organizează în continuare astfel de dineuri. Amator al gustărilor fine și al restaurantelor elegante pe care le frecventează la începutul anilor 1960, Victor Brauner cunoștea probabil cu mulți ani înainte legenda meniului multiplicat „la infinit“ și realizat într-un moment dinainte stabilit. Inspirat, sau nu, din realizarea celebrului „meniu“, proiectul schițat de artist anunță noi posibilități de difuzare a operelor de artă care urmau să fie proprii generațiilor viitoare.

Mihaela Petrov este istoric de artă. A încheiat studiile doctorale cu teza „Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934‑1965. Caiete și carnete, Donația Jacqueline Victor Brauner, Centrul Georges Pompidou, Paris“, UNArte, 2011. Cărți publicate: Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934-1965 (2012); Victor Brauner, pictopoet. Desene și acuarele (2013); Victor Brauner, vizionar al timpurilor moderne (2014); Victor Brauner, 1903-1966 (2016).

Ilustrație: Marcel Duchamp - Cutia verde (sus), Louis Vuitton - Malle-bibliothèque (jos)

Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.