Victor Brauner – Invenții, apariții și minuni

Publicat în Dilema Veche nr. 877 din 28 ianuarie - 3 februarie 2021
Victor Brauner – Invenții, apariții și minuni jpeg

„Cetitor, deparazitează-ţi creierul!“ este sloganul publicat în AVIO-grama tipărită în paginile revistei 75HP, ai cărei inițiatori sînt Victor Brauner și Ilarie Voronca în anul 1924. Atrăgînd atenția asupra ambiţiei autorilor de a schimba tot ceea ce ţinea de vechea ordine, pe aceeași pagină era scris: „INVENTEAZĂ, INVENTEAZĂ…“ Distanțarea față de valorile tradiţionale marchează şi începutul sau instaurarea unor noi manifestări neconvenţionale. Revista 75HP anunță prima expoziție personală a pictorului Victor Brauner la Maison d’Art, unde sînt expuse o serie de construcții sau pictopoezii. Pictopoezia, creația pictorului Victor Brauner și a poetului Ilarie Voronca, primeşte înţelesul de „invenţie“ în cadrul programului novator al grupării care se considera cea mai radicală pe teritoriul românesc. În textul semnat Alex Cernat, autorul declară că „invenția D-lor Victor Brauner și Ilarie Voronca PICTOPEZIA apare ca răspunsul unei necesități imediate. PICTOPEZIA e sinteza artei noi și ar putea fi ea singură justificarea grupărei 75HP“.

„Artistul este înainte de toate inventator“, scrie Voronca în paginile revistei, aducînd un elogiu creațiilor tînărului pictor. Pictura lui Victor Brauner este „chezăşia unei conştiinţe suprasenzaţionale“, o conştiinţă a artistului modern care face parte din „rasa marilor inventatori“. Invenția este pusă pe primul plan al creației avangardiste, iar Victor Brauner anunță „inventarea“ unui surprinzător obiect, Pictofonul, care nu a fost însă niciodată realizat.

Ani mai tîrziu, în romanul Spuma zilelor (L´Écume des Jours, 1947), Boris Vian imaginează un pianocktail care produce atît „muzică colorată“, cît și cocktailuri care au gustul melodiilor interpretate. În 1954, artistul elvețian Jean Tinguely inventează un mecanism care, pus în mișcare, desenează compoziții abstracte pe un suport alăturat. Seria de obiecte poartă numele de Méta-matics sau mașini de desenat. Șapte reliefuri colorate sînt asociate unui complex mecanism format din roți și curele, fier și instrumente muzicale pentru a produce o stranie melodie carnavalescă în anul 1978. Relieful pictat și sunetele muzicale sînt asociate mișcărilor necontrolate ale unui motor într-o serie de lucrări de dimensiuni importante (Reliefs Méta-mécaniques, 1979-1985). Proiectele și realizările aici enumerate sînt cîteva exemple care amintesc de numele unui celebru inventator din Antichitate, Heron din Alexandria.

p23 jean tinguely mcta matic nr 8 jpg jpeg

                                                  Foto: Jean Tinguely, Méta-matic nr. 8

În 1939, Victor Brauner pictează o pînză intitulată Heron din Alexandria (Héron d’ Alexandrie). Un bust feminin, înconjurat de o materie transparentă care sugerează „apariția“ unei forme omenești, este proiectat pe fundalul unui peisaj întunecat. Principiul după care artistul se ghidează constă în alăturarea unor elemente disparate prin care „noul“ ia fiinţă, corespondent al unui model al fanteziei şi componentă a creaţiei suprarealiste. Imaginea și titlul corespund aceluiași model. Tabloul face parte din seria Licantropilor care domină creația brauneriană între anii 1939 și 1942. Efialți, succube și incubi, himere și fantome populează lumea spectrală în care întunericul este „luminos“ și lumina este „neagră“ sau „întunecoasă“. Întruchipare a visului sau a viziunii, figura sugerată printr-un abur luminos este „apariția“ venită dintr-o altă lume. Somnambula, una dintre figurile centrale din seria Licantropilor, este purtătoarea mesajelor unui alt timp și deținătoarea miturilor, pe care le anunță.  Un caz de somnambulism este cel al lui Hélène Smith, medium celebru, al cărei portret este desenat de artist pentru cărțile jocului de Tarot suprarealist. Invocarea unor personalității marcante din istorie, literatură sau artă se numără printre experimentele prin care pasionații de spiritism credeau că pot intra în legătură cu spiritele celor adormiți. Titlul tabloului Heron din Alexandria, pictat de Brauner în 1939, este „invocarea poetică“ a uneia dintre figurile emblematice pentru cei interesați de magie și ezoterism. Matematician și constructor de automate, Heron, cunoscut mai tîrziu ca Mecanicus, este unul dintre numele de seamă ale Școlii din Alexandria. El este inventatorul unor mecanisme automate considerate printre „minunile“ lumii antice. Inventarea unui mecanism prin care porțile templelor se deschideau automat, cea a unui recipient din care apa curgea în urma introducerii în vas a unei monede, păsări din piatră sau metal cîntătoare, o orgă automată și un întreg spectacol de teatru datorat unui complicat mecanism automat se numără printre „minunile“ create de marele inventator.

Invocarea „spiritelor“ din tabloul lui Victor Brauner trimite la un text publicat de  Benjamin Péret în revista Minotaure în anul 1933. În articolul „În paradisul fantomelor” („Au Paradis des Fantômes”), Péret imaginează un dialog cu vestitul inventator din Antichitate: „Prin puterile mele, porți s-au deschis de la sine, am făcut să ciripească păsări de piatră și să bea apă statui de metal, așadar am executat mecanic niște operațiuni a căror realizare aparent supranaturală stătea pînă atunci doar în puterea vrăjitorilor. E adevărat că, printr-o îndreptățită compensație, ceea ce era împlinirea unor ambiții magice trebuia să slujească la preamărirea vrăjitorilor legendari: «zeii tuturor Olimpurilor»“. Pentru suprarealiști, invențiile lui Heron din Alexandria sînt asociate cu „miracolele“ și magia. La începutul anilor 1940, văzută prin prisma legendelor și a miturilor, tema miraculosului în creația poetică și plastică suprarealistă devine una dintre cheile care servesc la descifrarea circumstanțelor prin care au loc mutațiile în cadrul mișcării. „Ceea ce mi se pare că a crescut în ochii noștri în ultimii ani și ar putea constitui un punct de plecare este miraculosul sub toate formele lui. Există oare un loc pentru miraculosul modern? (…) vorbesc despre o formă de miraculos care să exprime și să transfigureze epoca noastră“ (André Breton, 1942).

Pierre Mabille publică în 1940 volumul Le Miroir du merveilleux și, în 1946,  Le Merveilleux, cu un desen în frontispiciu semnat de Victor Brauner. Procedeele analogiei (principiu de bază al ştiinţelor ermetice), folosite în creația suprarealistă, urmăresc creşterea efectului produs de miraculos. Pusă sub semnul „invenției“, creația suprarealistă este reînnoită prin introducerea de noi elemente și prin deschiderea către manifestări exterioare provenite din sursele cele mai diferite.

În lipsa pînzelor și a materialelor de pictură, în anii exilului la Celliers-de-Rousset (1942-1945), Victor Brauner inventează o nouă tehnică, „desenul cu lumînarea“, și experimentează „pictura în ceară“: „Ceara a avut un rol admirabil în toate căutările ermetice, magice, talismano-pantaculare, ea era «legătura» ce unea materiile cele mai divergente, era casa corespondențelor prin intermediul materiei; la mine, ea redevine o «legătură» căreia eu îi dau un sens cu totul nou…“, scrie el în 1945.

Inspirat din tratatele ezoterice, procedeul – pe care Brauner îl numește „nunta chimică și optică“ – amintește de teoria „armoniei universale“ în care împărțirea numerelor în pare și impare este asemănătoare cu „formula“ prin care artistul explică noua tehnică picturală. În schema desenului cu lumînarea, uniunea contrariilor este simbolizată prin „mariajul“ dintre alb și negru. Descoperirea picturii în ceară conduce către renunțarea la sugerarea perspectivală a spațiului. „Iluzia spațială a făcut loc realității atotputernice a simbolului. Odată cu spațiul, semnul a absorbit lumea“, scrie Alain Jouffroy în monografia dedicată artistului. (Alain Jouffroy, Brauner, Fall, 1959)

Mihaela Petrov este istoric de artă. A încheiat studiile doctorale cu teza „Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934‑1965. Caiete și carnete, Donația Jacqueline Victor Brauner, Centrul Georges Pompidou, Paris“, UNArte, 2011. Cărți publicate: Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934-1965 (2012); Victor Brauner, pictopoet. Desene și acuarele (2013); Victor Brauner, vizionar al timpurilor moderne (2014); Victor Brauner, 1903-1966 (2016).

Foto (sus): Victor Brauner, Heron din Alexandria

956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.
Cover 1624 x 924 jpg
Filme ucrainene pentru publicul tînăr, la Cinema Muzeul Țăranului
În fiecare joi din luna iulie, de la ora 18:30, în cadrul proiectului „Open Museums Open Hearts”, publicul tînăr este așteptat să descopere două filme în limba ucraineană (cu traducere în limba română) la Cinema Muzeul Țăranului. Intrarea este gratuită.
952 15 1 jpeg
Tăcerea capodoperei și foșnetul vieții
Teribila absență a emoției, am înțeles, își avea sursa în faptul că aceste monumente exemplare le port în mine, că ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-junglă
Mozaicul referențial al cărții lui Alexandru N. Stermin poate părea deconcertant, dacă n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea că sîntem efectiv „căzuți din junglă” și că dinamica biologică și socială a junglei poate da seama de ceea ce am fost și de ceea ce am devenit, în prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
Cîntă, zeiță, mînia ce-aprinse pe Venus Actrița
„Fur” este un spectacol despre relația de putere dintre bărbați și femei în mediul artistic și are la bază un roman, „Venus im Pelz” (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.