Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“

Publicat în Dilema Veche nr. 979 din 12 ianuarie – 18 ianuarie 2023
Ființa retractată și refractată, spionată de conștiința sa, 1951
Ființa retractată și refractată, spionată de conștiința sa, 1951

La începutul anului 1950, Victor Brauner inițiază un nou ciclu de lucrări, cel al Retractaților, în care schiţarea unei mitografii personale reface parcursul traversat de pictor în căutarea unor prefaceri înnoitoare. „În Brauner – scrie Sarane Alexandrian, primul exeget al operei artistului –, același om trăiește și pictează, dorințele, decepțiile, conflictele sale intime trec tumultuos pe pînză, conferind tabloului o prezență halucinantă“ (Sarane Alexandrian, Victor Brauner lIlluminateur, Cahiers d’Art, 1954). Asemenea operelor unor creatori pentru care sondarea sinelui este o experiență constantă, precum Alberto Giacometti sau Antonin Artaud, în seria Retractaților se regăsește aceeași atmosferă tulburătoare. Considerat o „paranteză“ în creația artistului, ciclul de lucrări realizat între anii 1950 și 1952 surprinde prin figurile hieratice care evoluează într-un spațiu închis dominat de griuri. Retractarea este opusul dilatării, iar termenulretractat este preluat de artist dintr-o lucrare de morfopsihologie a lui L. Corman. 

Inițiată după excluderea lui Victor Brauner din grupul suprarealist, seria Retractaților amintește atît de aceea a Licantropilor, învăluiți într-o atmosferă „nebuloasă“, serie pictată în urma accidentului survenit în vara anului 1938, cît și de lucrările, dominate de brunuri, realizate în ceară în timpul exilului la Celliers-de-Rousset. Eviscerarea ochiului și războiul, urmate la sfîrșitul anului 1948 de despărțirea de André Breton și de grupul suprarealist, se numără printre evenimentele cele mai dureroase trăite de pictor. Prietenia lui Victor Brauner cu Roberto Matta, a cărui excludere din grupul suprarealist a avut ca urmare propria excludere, conduce la reprezentări picturale „asemănătoare“ în operele celor doi artiști. Construcția spațială din seria Retractaților amintește de compozițiile și de contururile oamenilor-roboți din pictura lui Roberto Matta, în timp ce „modeleul“ figurilor evocă siluetele filiforme și monocromia portretelor lui Alberto Giacometti. Lumea stranie a „retractaților“ este lumea necunoscută aflată în afara frontierelor realității, iar sondarea sinelui devine „retractare“. Pentru Brauner, „retractarea“ este un parcurs labirintic prin profunzimile sinelui, unde panica este suverană. Retractații sînt personificări ale interiorității, figuri terifiate și terifiante ale „eului ascuns“, „ființa secretă“ a cărei existență este evocată adeseori prin dedublare (Ființă retractată și refractată, spionată de conștiința sa, 1951; Uitarea morții, 1952). Pictorul adaugă un text explicativ tabloului intitulat Subiectivitate, realizat în 1952: „Fragmente ale unei clipe, sensibilitatea se află în irealitate, ființele, lucrurile, spațiile sînt într-o altă lume, ne-am rătăcit dincolo de frontierele realității. Spațiul irealității este acela al panicii“ (Victor Brauner, Musée National d’Art Moderne, Paris, 1972). Viziunea dezesperantă a retractării e însă compensată de faptul că panica, produsă de lumea exterioară, este creativă. „Ființele terifiate sînt creatoare, în timp ce altele sînt numai productive“, scrie Alain Jouffroy în articolul consacrat pictorului în anul 1951 (Alain Jouffroy, „Suprématie poétique de Victor Brauner“, Cahiers dArt, 1951). Tinerii scriitori Alain Jouffroy și Sarane Alexandrian, prieteni ai artistului, sînt martorii oculari ai confruntărilor pictorului cu încercările de a reprezenta omul în tot ce are mai ascuns sau singular. Pictura devine instrument de cercetare ontologică: „Ontologia fiind «ştiinţă a Fiinţei», estetica ontologică consta în a stabili felul în care pictura (şi în mod particular cea a lui Victor Brauner) ne permite să înţelegem Fiinţa. Heidegger, la care mă referisem, aplicase estetica ontologică unui poet, Hölderlin; eu urma să demonstrez că se poate face acelaşi lucru şi pentru un pictor“ (Sarane Alexandrian, „Une amitié surréaliste“, Mazotta, Milano, 1995). În textul publicat în catalogul expoziției de la Galleria Credito Valtelinese din Milano, Alexandrian menționează pregătirea timp de șase ani a monografiei dedicate artistului, a cărei versiune restrînsă avea să fie publicată sub titlul Victor Brauner l’Illuminateur în 1954. Al optulea capitol al unui „enorm material inițial“ era analiza apodictică a tuturor tablourilor din seria Retractaților, fără a fi omis nici unul.

Retractat explodînd, 1951
Retractat explodînd, 1951

Alain Jouffroy își amintește de discuțiile aproape zilnice care aveau loc în atelierul lui Victor Brauner din strada Lepic, cînd artistul, pictînd, explica conținutul ideatic al tablourilor sale. Prin „retractare“, retragerea conştiinţei interioare în sine reprezintă o „autoexpulzare“ a creatorului din lumedin zona conştiinţei exterioareFiința, pe care seria „retractaților“ o dezvăluie, trece prin nenumărate stări ale conștiinței pe care omul nu le cunoaște, iar revelarea lor necesită dezgolirea de sine. Fuga înspre zona nocturnă unde sălășluiește „subiectul subiectului“ înseamnă expulzarea lumii în afara cîmpului conștiinței, reprezentînd totodată o deschidere spre orizontul unui adevăr fără limite. Creativă, fuga este eliberarea din cotidian, de la care Brauner pleacă pentru a construi o lume proprie a fugiiRetractarea este „contracție“, iar în momentul în care ființa se retrage în locul cel mai îndepărtat cu putință, întreaga existență a individului se înfățișează ca o creație originală, scrie Jouffroy. Creaţia, vivificatoare, este comparabilă cu o „naştere chinuită“ sau cu o dezrădăcinare a obiectului operată de subiect. Bifurcat, spațiul interior nu este un habitat, ci expresia vidului, în care singura „scăpare“ este fuga în locul cel mai îndepărtat. Prin ea este exprimată contracţia în cel mai profund secret al fiinţei, într-un spaţiu pneumatic (Alain Jouffroy, „Victor Brauner, post scriptum infini“, Victor Brauner, Fall, 1996). Retractații sînt „emanatori“, consideră Alain Jouffroy, pentru că fiecare dintre ei „transmite“ sau „emană“ drama primordială a ființei:„Brauner este pictorul realității îndepărtate și care depășește limita suportabilului, pictorul celor mai ignorate și esențiale stări ale ființei, pictorul unei Ontologii poetice ai cărei termeni încă nu au fost găsiți și despre care avem, datorită lui, un presentiment disponibil și exacerbat“. În trei tablouri în care se succedă trei etape ale retractării psihofizice, Retractat absorbind, Retractat integrînd, Retractat explodînd, artistul reconstituie drama geniului creator. Lipsit de conştiinţă proprie, Retractatul explodînd este redus la stadiul de „catastrofă ameninţată“. Explozia este, într-un fel, o sinucidere în planul creației, permițîndu-i creatorului un nou început sau regăsirea sinelui. În urma exploziei, fiinţa secretă este pusă faţă în faţă cu propria sa conştiinţa împietrită. Deschisă „totalităţii“ fiinţei, prin care efectele conştiinţei exterioare sînt anihilate, creaţia devine „încarnare a imposibilului“, imagine a fiinţei secrete, aflată în dialog cu sine într-un moment de autocontemplare, scrie Alain Jouffroy în articolul publicat în anul 1951. Iar în 1959, în monografia consacrată artistului, el avea să scrie: „Victor Brauner a smuls omului actual unele dintre cele mai sfîşietoare secrete“.

Uitarea morții, 1952
Uitarea morții, 1952

În monografia consacrată pictorului, Didier Semin consideră că iconografia retractării ar putea avea ca sursă un principiu din mistica iudaică cunoscut sub numele de Zim-Zum: „Pentru a face loc creației sale, creatorul lumii se retractează repliindu-se la nesfîrșit asupra lui însuși, într-un divin și sublim gest de politețe“ (Didier Semin, Victor Brauner, Édition RMN/Filipacchi, 1990). Brauner poetizează mitul divinităţii care se „retrage în sine“, proiectîndu-l la scara fiinţei umane. Omul devine de fiecare dată un altul, emergenţă a unor noi „figuri“, mereu diferite, pentru a deveni metaforă a infinitului. Experienţa vieţii este percepută ca un continuum unde toate formele exterioare sînt revăzute pentru a ajunge la experienţa „căderii în abis“ la care ființa este condamnată spre a regăsi elementul anarhic al eliberării salePrin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).

Mihaela Petrov este istoric de artă. A încheiat studiile doctorale cu teza „Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934‑1965. Caiete și carnete, Donația Jacqueline Victor Brauner, Centrul Georges Pompidou, Paris“, UNArte, 2011. Cărți publicate: Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934-1965 (2012); Victor Brauner, pictopoet. Desene și acuarele (2013); Victor Brauner, vizionar al timpurilor moderne (2014); Victor Brauner, 1903-1966 (2016).

news Cimpeanu Cruciada împotriva lui Stefan cel Mare Cismigiu jpg
Dezbatere – Cruciadă împotriva lui Ștefan cel Mare: Codrii Cosminului 1497 de Liviu Cîmpeanu
Joi, 9 februarie, de la ora 19.00, Editura Humanitas vă invită la Librăria Humanitas de la Cișmigiu la o dezbatere cu istoricii Liviu Cîmpeanu
Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.