Victor Brauner – Despre fantastic. În teatru, film și balet

Publicat în Dilema Veche nr. 934 din 3 – 9 martie 2022
Victor Brauner – Despre fantastic  În teatru, film și balet jpeg

În 1941, refugiat la Marsilia, Victor Brauner schițează în „caiete și carnete“ o serie de proiecte avînd ca temă „fantasticul“ în artă. Printre primele texte se numără cele intitulate Despre fantastic I – În pictură și II – În teatru (Du fantastique I – En peinture; II – Au théâtre) care aveau să fie publicate în anul 1943 în revista VVV, organul de presă suprarealist la New York. Textele ajung la redacția revistei prin intermediul lui Marcel Duchamp care părăsește Marsilia pe 15 mai 1942, îmbarcîndu-se pe nava SS Serpa Pinto cu destinația New York.

Primul text, „Despre fantastic I – În pictură“, redactat sub formă de manifest într-un carnet, cuprinde 41 de puncte: „Prin aceste 41 de puncte ale picturii mele explic, într-o manieră poetică, nu doar pictura mea, dar și suprarealismul și întreaga stare actuală a afectivismului omului, arta“. Diferitele variante ale textului dezvăluie principiile conform cărora Brauner își definește pictura. „Îmi veți iubi pictura... pentru că ea este nocturnă, feerică, lirică, magică, alchimică, seducătoare, subtil erotică, fantomatică, profetică, inepuizabilă, subconștientă, irațională, delirantă, obsedantă, primitivă, mitică...“, precizează artistul în text. Ea urmărește să conducă la un „adevăr liric incontestabil“, la o nouă realitate, o realitate poetică.

Printre sugestiile propuse pentru un spectacol de teatru se numără „apariția“ și „dispariția“ personajelor și obiectelor, „transparența“ și „invizibilitatea“, poeme scrise și litere-obiect. „Asamblaje dintre cele mai heterodoxe în care se întîlnesc litere, obiecte și personaje, căutări tehnice noi pentru găsirea legilor concrete ale unei lumi de fantome, de spectre și întregul cortegiu al personajelor fantastice“ (Carnet havanne à spirale, Arhiva Bibliotecii Kandinsky, Centrul Georges Pompidou, Paris).

În textul publicat în revista VVV, „Despre fantastic II – În teatru“, spectacolul imaginat de artist „va trebui să arate ca și cum ar fi privit printr-un binoclu înainte de limpezirea obiectului în ceață“. Scena ar trebui să fie de un negru mat și opac, iar personajele – hibrizi care îmbină umanul, animalierul și vegetalul. Aparținînd lumii fantasticului, ele ar urma să apară și să dispară, să meargă prin aer, așa cum se întîmplă uneori în vise, înnoindu-se prin metamorforzare. Pentru a oglindi „dualismul“ real/ireal sau trecerea de la conștient la inconștient și invers, ar urma să apară un personaj din lumea reală sau obiecte, bucăți eteroclite de materiale care s-ar mișca în aer. Actorii, purtători fiecare ai cîte unui element, ar trebui să compună și să descompună obiecte imaginare. Strigăte, voci stranii, deformate, voci celeste sau subterane, amplificate sau șoptite, ar contribui la crearea atmosferei de mister a întregului spectacol. Mișcările „personajelor-fantomă“ ar urmări ritmul unor zgomote speciale inspirate de țipetele animalelor, bătaia din aripi a păsărilor, scrîșnetul dinților, rîcîitul ghearelor sau foșnetul frunzelor, pentru a sugera „sunetele“ elementelor primare. Însoțite de proiecția umbrelor unor animale fantastice, a obiectelor „vorbitoare“ și a celor „mișcătoare“, textele, sub forma unor „litere plutind în aer“, supradimensionate, ar urma să fie proiectate în felul în care apar și dispar reclamele luminoase. Textul publicat în revista newyorkeză corespunde perioadei „amurgurilor“ sau a „licantropilor“ din pictura anilor 1939-1942, în care personaje hibride (himere, fantome, efialți, succube și incubi), proiectate pe fundalul „nebulos“ (flou) al tablourilor, „apar“ și „dispar“ în „ceață“ (brouillard).

În carnetul datat între 28 iunie și 26 octombrie 1941, pictorul propune, sub titlul Studio-Poem / Laborator al studiului liric al cinematografiei, gruparea artiștilor din diferite domenii ale creației pentru a găsi împreună „formula lirică“ proprie cinematografiei. „Gruparea celor mai diverse elemente pentru căutarea unor soluții noi în cinema. Cercetările vor fi întreprinse pe o bază non-comercială și exclusiv artistică. Astfel, poeți, scriitori, actori, muzicieni, regizori etc. vor colabora pentru atingerea unui scop comun, acela de a găsi o formulă lirică asemănătoare cu a poeziei“ (Carnet havanne à spirale, Arhiva Bibliotecii Kandinsky, Centrul Georges Pompidou, Paris). Textul amintește de anii de debut ai artistului, cînd poezia și pictura, alăturate arhitecturii, muzicii și dansului, ar fi urmat să devină, împreună, o artă „integrală“ (Ilarie Voronca, „Suprarealism și integralism“, Integral, nr. 1, martie 1925).

Într-o scrisoare adresată lui Sylvain Itkine, scenarist, regizor și actor pe care Brauner îl cunoaște la Marsilia, pictorul imaginează „un film alcătuit numai din fraze scrise, dar texte moderne, în care literele apar, se grupează, dispar, iar frazele «vii» și cuvintele «în mișcare» compun jocuri extraordinare! Să creezi litere amestecate cu obiecte, cu animale, cu ființe omenești, litere și cuvinte libere în spațiu și în timp. Iată noul poem-film… (Victor Brauner. Écrits et correspondances 1938-1948, Centre Georges Pompidou, Paris, 2005).

Cinematografia, ale cărei posibilități în domeniul poeticului sînt nelimitate, ar putea înlesni realizarea unor filme-poem prin care „miraculosul“ (le merveilleux) ar fi văzut dintr-un unghi complet necunoscut, scrie artistul. Tema „iubirii“, într-un proiect de film-poem schițat în scrisoarea către Sylvain Itkine, aduce în prim-plan pendularea între conștient și inconștient, între realitatea cotidiană și vis. Cuplul îndrăgostiților din schița de proiect se retrage pe „tărîmul visului“, departe de orașul unde „bebelușii“ sînt funcționari, polițiști sau vatmani, în timp ce școlarii sînt bătrîneii îmbrăcați în uniforme de liceu. Întoarcerea cuplului la viața cotidiană înseamnă „moartea iubirii“.

În urma realizării sculpturii Conglomeros (1945), Carnetul roșu din anul 1946 conține proiectul unui film fantastic și pe cel al baletului Conglomerilor sau Nașterea lui Conglomeros (Carnet rouge à spirale, Arhiva Bibliotecii Kandinsky, Centrul Georges Pompidou, Paris). La sfîrșitul anilor 1940, un proiect de balet, consemnat pe cîteva foi manuscrise, este conturat în jurul temei centrale, „realizarea simbolică“, a seriei de tablouri purtînd denumirea de Onomatomanie, temă inspirată din manualul de terapie cu același titlu publicat la Berna în 1947 sub semnătura psihanalistei Marguerite Sèchehaye. Într-un prim act (Prenatalitate), scena reprezintă „nostalgia voluptuoasă“ a unei epoci de aur (un timp lipsit de angoase), sugerată prin mișcările orizontale unduitoare ale unui număr de nouă dansatori. Fiecare ar urma să poarte un „fir al Ariadnei“ (cordon ombilical). Costumele ar putea fi realizate dintr-un material transparent, în timp ce decorul, întunecat și atrăgător, ar înfățișa interiorul unei caverne, labirint, creier sau pîntecul matern. Într-un al doilea act, Venirea pe lume (Arriver au monde), scena reprezintă „ejectarea violentă în terifianta îndoială prin contactul cu un necunoscut dinainte dat în care se face simțită o ruptură esențială de lumea trecutei bunăstări și începe o dramă spasmică, erotică și turbulentă“. Mișcările nevrotice și frenetice, spasmodice și convulsive ale dansatorilor ar urma să se încheie prin acceptarea unei poziții uniforme de adaptare la lumea înconjurătoare, explică artistul. În cel de-al treilea act, Creșterea dorinței (Montée du désir), grupuri de cîte trei și patru dansatori mascați, îmbrăcați în costume obișnuite, dar fosforescente, se ciocnesc violent pentru a mima îmbrățișarea amoroasă. „Îndrăgostitul“ descoperă eul-secret printr-o introspecție erotică vertiginoasă. Decorul, inspirat din cele mai recente invenții (aparate zgomotoase), este o stilizare a orașului modern. Al patrulea act, Realizarea simbolică (La Réalisation symbolique), este sinteza sacră a dragostei eliberatoare și eliberată. Mișcările dansatorilor (personaje solar-lunare) ar urma să aibă un caracter ritual și voluptuos. Inspirată din zgomote organice, muzica va fi triumfală și grandioasă. Decorul, explică pictorul, reprezintă Edenul paradiziac, un loc sacru, minunat, unde omul, ferit de griji și de spaime, se simte fericit. El va recurge la o terapie simbolică ce-i va permite, în final, să descopere libertatea. În Prolog, Victor Brauner menționează: „Artistul este eroul în luptă cu angoasele fundamentale și care, învingîndu-le, îi dă omului un exemplu eliberator“ (Projets de ballets, 1948-1950, Arhiva Bibliotecii Kandinsky, Centrul Georges Pompidou, Paris).

Mihaela Petrov este istoric de artă. A încheiat studiile doctorale cu teza „Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934‑1965. Caiete și carnete, Donația Jacqueline Victor Brauner, Centrul Georges Pompidou, Paris“, UNArte, 2011. Cărți publicate: Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934-1965 (2012); Victor Brauner, pictopoet. Desene și acuarele (2013); Victor Brauner, vizionar al timpurilor moderne (2014); Victor Brauner, 1903-1966 (2016).

Ilustrație: Fără titlu, 1931

TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul corespondenței
O cu totul altă carte față de aceea, știută tuturor, din 1978, este actuala ediție, definitivă, a „Romanului epistolar” dintre I. Negoițescu și Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te supăra, frate
„Frère et sœur” rămîne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu trăiri rezonabile – însăși lipsa de măsură a pasiunilor sfîrșește prin a fi „rezonabilă”, necesară – și morală burgheză.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album în limba maternă ce le oferă mai mult spațiu de manevră pentru poezie.

Adevarul.ro

image
Românii au votat Destinaţia Turistică a anului 2022. Oraşul care a câştigat marele titlu
Capitala Moldovei a câştigat premiul publicului, românii fiind cei care au votat online, pe www.destinatiaanului.ro. Premiul Juriului a fost acordat Braşovului.
image
O tânără şi-a dorit o noapte de vis în compania unui „Don Juan”. Idila s-a transformat în coşmar
O tânără care credea că va trăi o noapte de vis alături de un aşa-zis „Don Juan” s-a trezit a doua zi ca dintr-un coşmar. Bărbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada închisă de ANPC din cauza mizeriei şi a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor din Municipiul Bucureşti a constatat un mod defectuos în desfăşurarea activităţii Patiseriei/cofetăriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.