Victor Brauner – Regatul mamelor

2 martie 2023
Vorba, 1948
Vorba, 1948

„Eu cred că sărbătoarea mamelor este cu adevărat o sărbătoare antică, o zi în care mamele au toate drepturile și pot face ce vor. Vedem în acea zi alaiul tuturor mamelor, cîntînd, dansînd, căutînd numai plăcerea. O zi de bucurie supremă (...), acea zi în care ele se eliberează de orice constrîngere..., scria Victor Brauner într-un carnet al anului 1964 (Arhiva Bibliotecii Kandinsky, Centrul Georges Pompidou, Paris).

Tabloul cu patru picioare, 1965
Tabloul cu patru picioare, 1965

Întoarcerea – sau parcursul à rebours – la vechile mitologii, revelatoare ale unui tezaur colectiv, este asociată explorării căilor ezoterice, preocupările artistului îndreptîndu-se către mit, magie, științele oculte, fantastic și primitivism. Figura Marii Mame, metaforă a descoperirii secretelor ascunse în Natură, este prezentă în creația lui Victor Brauner încă de la începutul anilor 1930, cînd pictorul se află pentru a doua oară la Paris. Un meteorit inscripționat cu însemne magice amintește de mitul gnostic al Sofiei care coboară din cerul îndepărtat al pleromei pentru a da naștere lumii de jos (Piatra filozofală, 1930). În Rădăcini înstelate (Racines étoilées, 1930), un personaj feminin coboară din cerul întunecat aducînd pe pămînt primii germeni ai vegetației. Un an mai tîrziu, un tablou în ulei înfățișează o lume embrionară din care se desprind contururile unei forme care îmbină regnurile vegetal și uman (Fără titlu, 1931). Personajul feminin din tabloul Mitotomie (1942) este prefigurarea principiului dătător de viață, amintind de Isis, zeița vegetației din mitologia Egiptului antic. În 1943, Mama prevăzătoare (La Mère prévoyante), al cărei bust este interpretarea unei măști africane, în timp ce obrazul (lunar/solar) este asociat cu două mari capete de animale, trimite la ritualurile de inițiere din culturile arhaice sau „primitive“. Înzestrată cu atribute „magice“, figura feminină din tabloul Jacqueline în marea călătorie (Jacqueline au grand voyage, 1946) este „marea inițiatoare“. Pictată în maniera „primitivilor“, a „naivilor“ sau a copiilor, figura Scamatoarei (La Bateleuse) este ornată cu semnul infinitului. Peștele și Luna, simboluri ale fertilității, sînt introduse în compoziția plină de umor a tabloului realizat în anul 1947. Într-un alt tablou intitulat Mama poetului (La Mère du poète, 1948), „trupul mamei”, încadrat într-un pătrat (Hortus conclusus), este o grădină înflorită. În Vorba (1948), „mama“, reprezentată printr-un hibrid asociat cu două animale, este prefigurarea originilor limbajului. Seria de tablouri inițiată în 1947 sub denumirea Mamalie sau Mamalogie reflectă dorinţa de regresiune în „sînul matern“, de reîntoarcere la Natură şi de realizare simbolică a Eului. În scrierile din „caiete și carnete“, prin Mamalie sau Mamalogie artistul înțelege încercarea de a reconstitui în pictură o lume ideală, în care „starea de bine a vieții prenatale“ se confundă cu descoperirea subiectivității interioare: „Primul eu descoperă atunci Mamalia, împărăție neexplorată a psiho-medierii, a stării de bine prenatale, reconstituită într-o lume ideală“ (Arhiva Bibliotecii Kandinsky, Centrul Georges Pompidou, Paris). În Telepîntec (Téléventre, 1948) este prefigurată apariția celor două principii, masculin și feminin. Prevăzut cu două orificii, „pîntecul“ ia forma vasului-matrice (vas mirabile) prin care este anulată opoziția dintre contrarii. În 1949, reprezentările unei „mame ancestrale“ trimit la costumul și atributele șamanilor. Eliberată de atribute sentimentale, „mama“ apare ca un personaj mitic, o figură ancestrală, zeitatea „ultimă“, universală. Formînd un complex totemic, cele trei tablouri intitulate Acolo (Là-bas) sînt prefigurarea în pictură a unui habitat care oferă locuirea imaginară într-un spațiu mitic eliberat de timp și „locul” unde ființa se poate împlini, scrie Sarane Alexandrian în articolul publicat în revista Cahiers d’Art în anul 1949 (Sarane Alexandrian, „La symbolique de Brauner“). Relația dintre om și natură este una simbiotică, așa cum „primitivul“ vede în „lume“ propria sa imagine, suport al unei memorii rituale. Amintind picturile pe piele de bizon amerindiene, Preludiu la o civilizație (Prélude à une civilisation, 1954) oglindește apropierea viziunii artistului de cea a „primitivilor“. „Figurile“ (oameni și animale), încastrate în trupul unui patruped, sînt semnele incizate în ceară ale unei scrieri în care nostalgia unei „lumi a începuturilor“ se confundă cu viziunea panteistă a unei lumii viitoare. Pornind de la analogie, cunoașterea naturii presupune „identificarea“ cu lumea vegetală, animală, minerală sau cu astrele. Tabloul Germinație (1955) amintește de ritualurile de fertilitate din culturile agrare în care muzica și dansul au rolul de a „conjura“ fenomenele naturii. În folclorul românesc, măștile și dansul Paparudelor invocă ploaia și, odată cu ea, fertilitatea pămîntului. Dansul și incantația „cîntată“ contribuie la restabilirea echilibrului cosmic. Prin îndeplinirea anumitor ritualuri, cîntul pune în mișcare construcția „partiturii“ armoniei universale. În Explozia tăcerii (Explosion du silence, 1956), pămîntul-mamă, asociat cu elementele primordiale aer, apă și foc, este personificat printr-un „portret simbolic“. Tabloul face parte dintr-o serie de lucrări în care elementele, obiectele înconjurătoare și evenimentele reale și imaginare sînt prefigurate fiecare printr-un „portret de substituție“ și numite de artist „unelte spirituale“. „Subiectul tabloului este totemic“, „tabloul e magic, el stabilește raporturi incantatorii și directe cu marile reverii primitive…“,scrie Victor Brauner (Communication sans préjugé, 1961). În 1962, pictorul inițiază seria de tablouri în care figura unei „mame ancestrale“ este subiectul compozițiilor care îmbină fascinația „obiectelor primitive“ și stilizările caracteristice picturii brauneriene de la începutul anilor 1960 (Formă mamă clocitoare; Revolta arhetipuluiDescoperirea lumii pierdute, 1962). „Forma-mamă“ este matrix sau „matricea“ compozițiilor care trimit la legende și mituri din diferite arii culturale. Elementele naturii, personificate, amintesc de viziunea creatorilor „primitivi“ prin care obiectele, „animate“, reprezintă ființe fabuloase sau personaje mitice. Ornată cu o mască rituală sugerînd un șarpe înaripat, Forma Mamă autofecundîndu-se (Forme Mère sautofécondant, 1962) trimite la țesătura circulară a pînzei de păianjen. Femeia-păianjen este urzitoarea, păstrătoare a secretelor Destinului și cea care răsucește firul Sorții, prezentă la fiecare naștere. Evocînd aparențele înșelătoare, pînza păianjenului amintește de „vălul iluziilor“ al Mayei, eroina mitului vedic reprezentînd „aspectul dinamic al substanței universale“. Tabloul intitulat Baza și vîrful (1964) este însoțit de un scurt text: Sînt deopotrivă arborele vieții și axa lumii. Din baza mea fecundatoare, din substanța mea mitriacă se dezvoltă fructul devenirii. Sînt cele trei timpuri: întregul prezent, misterul trecutului, enigma viitorului.

Jacqueline în marea călătorie, 1946
Jacqueline în marea călătorie, 1946

În ultimul ciclu de lucrări realizat de artist în 1965, Mitologii și Sărbătoarea Mamelor (Mythologies et La Fête des Mères), expus la Galeria Alexandre Iolas din Paris în ianuarie 1966, lucrările sînt tablouri-obiect încastrate în rame din lemn decupat într-o formă evocatoare pentru a reprezenta patru „mame ancestrale“ și episoade autobiografice reale și imaginare. O lucrare intermediară, Tabloul cu patru picioare (Le Tableau à quatre pattes), reia contururile statuetelorarhaice simbolizînd fertilitatea și originea a tot ceea ce există. Lucrarea este noua reprezentare a „Marii Mame“ în al cărei pîntec sînt închise elementele primordiale. Personificate, ele sînt angrenate într-o „mișcare circulară“ pentru a trimite la succesiunea anotimpurilor, a vîrstelor omului și a „umorilor“ sau temperamentelor. Ultimul tablou pictat de Victor Brauner, neterminat, o explozie de culoare, poartă titlul Mama universală. Seria lucrărilor din expoziția de la Galeria Iolas, ultima din timpul vieții artistului, oglindește întregul parcurs al creației brauneriene în care mitologia personală și cea universală, realul și imaginarul, vechiul și noul, primitivismul, arta populară, ezoterismul, filozofia și psihologia sînt alăturate într-o nouă și originală viziune despre lume.

Mihaela Petrov este istoric de artă. A încheiat studiile doctorale cu teza „Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934‑1965. Caiete și carnete, Donația Jacqueline Victor Brauner, Centrul Georges Pompidou, Paris“, UNArte, 2011. Cărți publicate: Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934-1965 (2012); Victor Brauner, pictopoet. Desene și acuarele (2013); Victor Brauner, vizionar al timpurilor moderne (2014); Victor Brauner, 1903-1966 (2016).

Catre mine afiș spectacol jpg
Spectacolul „Către mine” de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” închide ediția a șasea a atelierelor de scris pentru adolescenți organizate de Control N
Asociația Culturală Control N și elevii Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” (Trupa As) vă invită la spectacolul de teatru „Către mine“.
featured image (5) jpg
Povestea ascunsă a Palatului Versailles: De la o cabană de vînătoare la un obiectiv turistic impresionant
Pornind de la o cabană de vînătoare, Palatul Versailles s-a transformat în unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Franța.
poster Dry Cleaning 31 05 jpg
Curățătoria punk
Post-punkerii britanici Dry Cleaning (left-field art rockers sau spoken-word punkers, cum au fost ei descriși de presa muzicală) vor concerta în premieră la București, miercuri, 31 mai, după ora 20:00, la Control Club.
998 16 coperta 1 jpeg
Nebănuite sînt căile prozatorului – de la experimentul burlesc la policier –
Dacă şi-a propus să angajeze energii cinegetic-detectivistice, atunci Femeia de marţipan e un roman detectivistic ratat, în opinia mea.
p 17 jpg
Pîntecul lumii
Cu un ochi la spiritualitate și celălalt la cinema
998 17 audio cover jpg
Levant la Gărîna
Ibrahim Maalouf, cîndva un promițător talent în jazz, e pe cale să devină un superstar world music după nominalizarea Grammy
comunicat institutul cervantes omagiu mircea cartarescu jpg
Mircea Cărtărescu, omagiat la Institutul Cervantes din București
Cu prilejul decernării Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, ediția 2022, în cadrul celei de-a 36-a ediții a celui mai mare tîrg de limbă spaniolă.
Apa lacului nu e niciodata dulce jpg
Apa lacului nu e niciodată dulce - fragment
Acel împreună mă înghite ca o închisoare, e un noi în care nimeni nu m-a întrebat dacă vreau să locuiesc.
2nd NEW draft poster FINAL med jpg
Ultimele zile de înscrieri la New Draft, rezidența în care îți scrii propriul scenariu de lungmetraj și lucrezi cu producătorii Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana
”Prezența producătorilor Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana este cadoul nostru de mijloc de drum pentru participanți.
997 16 Bilete de sinucigas jpg
Groaznica sinucidere din strada Micsandrelor
Aș fi preferat ca Bilete de sinucigaș să fi avut pur și simplu paginile albe
p 17 2 jpg
Puncte de vedere
Între David Cronenberg și Michael Mann, acest thriller turcesc sună prea adevărat
997 17 Breazu jpg
După 29 de ani
Fuse, noul album al duo-ului britanic, merită o inimioară roșie – „What is left to lose? / Nothing left to lose”.
997 21 Iamandi jpg
Evadările de la Auschwitz
Jonathan Freedland sugerează că Rudolf Vrba și Alfréd Wetzler au fost primii evrei care au reușit să evadeze de la Auschwitz.
Book cover jpg
copertă Murmur jpg
Dincolo de bine și de rău
Bun, în tot cazul, ușor melancolic, ușor retro, noul roman al lui Mircea Pricăjan e o meditație la sensurile încurcate ale istoriei.
996 17 Eroine jpg
Cîteva ipostaze feminine în teatrul recent
O mutație subtilă s-a produs în teatrul românesc în ultima vreme: perspectiva feminină este integrată tot mai des în spectacole și recunoscută subliminal ca parte din standardul scenic.
p 23 2 jpg
Daniel Spoerri – Noul Realism, EAT ART și „tablourile-capcană“
În acest an, între 19 și 28 mai, are loc la Romaero Băneasa un nou tîrg internațional de artă contemporană, MoBU.
GR Headshot   Credit Andrew Macpherson jpg
Actorul Geoffrey Rush vine la TIFF.22
Strălucire va avea o proiecție specială la TIFF, în prezența actorului.
Mostenitorii 13mai landscape 1080 jpg
“Moștenitorii României muzicale”: recital-eveniment susținut de pianistul George Todică, laureat al Concursului internațional “George Enescu”
George Todică va interpreta un program cu opusuri celebre semnate de Enescu, Ravel, Rahmaninov și Chopin.
995 16 coperta1 jpg
Kituri de supraviețuire
Toate cele trei poete înțeleg poezia ca pe o formă subtilă de diversiune.
p 17 2 jpg
Post-traumă
În definitiv, totul e filmabil.
995 17 Biro coperta1 jpg
Live în Control
Mai interesant decît limbajul sărac al versurilor, care ar fi familiare unui psihoterapeut de liceu.
995 21 Iamandi jpg
Ordinea închisorilor
În cele mai multe situații, acești intelectuali au făcut mai întîi o închisoare fascistă și apoi una comunistă.
Vizual general Conferințele Despre lumea în care trăim jpg

Adevarul.ro

image
Preotul care a jignit iubitorii de animale primește replica unui călugăr: „Ele nu l-au izgonit pe Iisus“
Mesajele publicate de preotul Matei Vulcănescu despre iubitorii de animale au stârnit controverse. Un călugăr de la Schitul Straja din Hunedoara arată de ce animalele trebuie iubite și nu disprețuite.
image
Fetiță lăsată de părinți în apă fierbinte, moartă în chinuri. Soții criminali au contestat arestarea
Doi soți din Călărași au fost trimiși în judecată pentru omor calificat, pentru că și-au lăsat fiica de 2 ani și 10 luni să moară în chinuri. În rechizitoriul procurorilor se menționează că fetița s-a aflat în agonie timp de mai multe ore.
image
Cum sunt relațiile în care femeia e mai în vârstă decât bărbatul
Într-o lume încărcată de prejudecăţi, rolul bărbatului într-o relație de cuplu este văzut ca fiind acela de a oferi protecție și stabilitate familiei și partenerei.

HIstoria.ro

image
De ce se urau de moarte Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Duşmănia lor apare într-un document de la Vatican!
Vlad Ţepeş, domn al Munteniei în trei rânduri, şi Ştefan cel Mare, voievodul care a condus Moldova timp de aproape jumătate de secol, au avut relaţii sinuoase, în funcţie de conjunctura politică a vremii şi de interesele administrative.
image
Château La Coste, în Provence: ce descoperire!
Ce e, până la urmă, Château La Coste? Un spaţiu magic, construit în jurul unei îndeletniciri cu tradiţie: facerea vinului.
image
Crucificarea lui Hristos i-a apărut în vis lui Salvador Dalí
Dalí a precizat că a avut un vis în care i-a fost dezvăluită importanța înfățișării lui Hristos astfel.