Inima e un vînător singuratic

Publicat în Dilema Veche nr. 869 din 3 - 9 decembrie 2020
Inima e un vînător singuratic jpeg

ÔŚĆ Dronningen / Dama de cup─â (Danemarca-Suedia, 2019), de May el-Toukhy.

1) Filmul danez Dama de cup─â prezint─â rela╚Ťia n─âb─âd─âioas─â dintre un t├«n─âr de 15 ani (Gustav Lindh) ╚Öi noua familie ├«n care este integrat cu for╚Ťa, alc─âtuit─â din tat─âl lui natural (Magnus Krepper), femeia cu care s-a rec─âs─âtorit (Tryne Dirholm) ╚Öi dou─â feti╚Ťe gemene. ├Äntre t├«n─âr ╚Öi mama lui vitreg─â prinde s─â se ├«nfiripeze o rela╚Ťie fizic─â ÔÇô vedem semnele incipiente, cu femeia care ├«l prive╚Öte pe ascuns ╚Öi Gustav care se preteaz─â jocului dintr-un amestec de team─â ╚Öi fascina╚Ťie. Vedem scene ├«n care femeia reg─âse╚Öte o fantezie vitalist─â pe care o credea de mult pierdut─â ÔÇô ca atunci c├«nd, ajuns─â cu Gustav ╚Öi fiicele ei la r├«u, abandoneaz─â orice sarcin─â presant─â de moment ╚Öi intr─â ├«n ap─â, b─âl─âcindu-se voios ├«n compania b─âiatului; sau ca atunci c├«nd ├«ncepe s─â se balanseze de una singur─â, senzual ╚Öi disponibil, pe melodia Tainted Love, chiar ├«n mijlocul unor musafiri angaja╚Ťi ├«ntr-o discu╚Ťie serioas─â, care o observ─â cu coada ochiului.

Dar dac─â Dama de cup─â vorbe╚Öte en passant despre o rela╚Ťie vag-incestuoas─â, centrul s─âu de greutate se afl─â ├«n alt─â parte. Mai precis, ├«n investigarea urm─ârilor m├«loase ale acestui act, c─âci ÔÇô oarecum de la sine ├«n╚Ťeles ÔÇô leg─âturii propriu-zise i se pune cap─ât destul de repede, atunci c├«nd lucrurile amenin╚Ť─â s─â derapeze ur├«t. Dup─â ce ne-a momit cu o explorare a pasiunii (ÔÇ×Via╚Ťa e scurt─â ╚Öi dorin╚Ťa infinit─âÔÇŁ ar putea s─â fie un titlu alternativ) care s-a dovedit, ├«n cele din urm─â, destul de fad─â, filmul prinde zv├«c atunci c├«nd ajunge s─â dea la iveal─â raporturile dezechilibrate de putere dintre personaje. S├«nt secven╚Ťe ceva mai acerbe, pline de venin ╚Öi ur─â, ├«n care adul╚Ťii se v─âd chema╚Ťi ├«n fa╚Ťa camerei pentru a defula ├«n tot ce au ei mai abject ╚Öi mai crud. S├«nt, ├«n fond, secven╚Ťe ├«n care filmul, aidoma protagonistei sale, ├«╚Öi d─â ├«n fine fr├«u liber, promi╚Ť├«nd s─â ne poarte ├«ntr-o direc╚Ťie greu de intuit, care se poate sf├«r╚Öi cu orice: de la un happy end pe principiul ÔÇ×├«mp─âcare, ├«mp─âcare / f─âr─â nici o sup─ârareÔÇŁ, oric├«t de improbabil ar suna, p├«n─â la un slasher ├«n care ma╚Ťele tuturor se devars─â pe ecran.

2) Se ia un decor oarecare ÔÇô s─â zicem o vil─â de aristocra╚Ťi, pierdut─â undeva ├«ntr-un col╚Ť de natur─â, complet izolat─â de orice reper recognoscibil. Se iau ni╚Öte actori, de preferin╚Ť─â c├«t de c├«t cunoscu╚Ťi, ╚Öi li se dau pe m├«n─â ni╚Öte personaje oarecare ÔÇô s─â zicem, un cuplu de v├«rst─â mijlocie, retras dinspre via╚Ťa social─â cu hedonismele ei de-o sear─â ├«nspre o rutin─â domestic─â f─âr─â sc─âpare. Se ia o situa╚Ťie arhetipal─â, despuiat─â de complexit─â╚Ťi poten╚Ťiale, ╚Öi se ilustreaz─â prin imagini oarecare.

E o concep╚Ťie c├«t se poate de s─âr─âc─âcioas─â cu privire la cinema, mai ales din partea unui film care, pe alocuri, pare c─â-i face cu ochiul acelui maestru al suspansului care a fost Hitchcock. Privind Dama de cup─â am ajuns s─â m─â ├«ntreb mai multe lucruri: ├«nt├«i, de unde senza╚Ťia c─â lucrurile ar─âtate aici s├«nt parc─â scoase din debara, lustruite ├«n grab─â ╚Öi luminate cu proiectorul? De c├«te ori n-am mai v─âzut o rela╚Ťie ├«ntre doi oameni pe care ├«i separ─â pr─âpastia v├«rstei, ├«n care el e invariabil un bad boy care eman─â virilitate (├«n acest sens, ridicol de lin─â tranzi╚Ťia t├«n─ârului de la un copil-problem─â care-╚Öi jefuie╚Öte propria familie la un frate protector care le cite╚Öte surioarelor pove╚Öti ├«nainte de culcare), iar ea e invariabil o burghez─â bine instalat─â ├«ntr-o via╚Ť─â f─âr─â hurduc─âturi, care are nevoie s─â viseze pu╚Ťin cu ochii deschi╚Öi? ╚śi de ce, ├«n loc s─â ne arate libidoul nest─âp├«nit al unei femei trecute ÔÇô lucru ├«ntr-adev─âr ├«ndr─âzne╚Ť ÔÇô, doar ni-l flutur─â pe la nas, prefer├«nd calea tried and true a satirei ├«mpotriva conformismului burghez? C─âci, trebuie amintit, filmele mari n-au ales niciodat─â acea cale.

M-am ├«ntrebat, ├«n fine, mai ales ceva care e la mintea coco╚Öului ╚Öi care m─â izbe╚Öte adesea atunci c├«nd v─âd filme europene de azi: oare c├«nd am ajuns s─â prefer─âm genul ─âsta de art─â lucrat─â la band─â, ├«n care toate deciziile de scenariu ╚Öi de mizanscen─â au devenit normate ╚Öi acum trec bine-mersi dintr-un film ├«n altul, impasibile la g├«ndul c─â, de╚Öi nu s├«nt traversate de nici o idee, traverseaz─â prin loc interzis? C├«nd a murit Pasolini? C├«nd Syberberg a f─âcut celebrul Hitler, ein Film aus Deutschland? C├«nd am ├«nfiin╚Ťat ╚Öcoli ╚Öi programe de film ├«n toate col╚Ťurile lumii, apoi am ├«nlocuit aten╚Ťia pentru decizii de mizanscen─â ÔÇô un absolut nedetronabil ÔÇô exclusiv cu discu╚Ťii despre identitate ╚Öi gen? Sau c├«nd expresia ÔÇ×a face filmÔÇŁ a ajuns s─â ├«nsemne, de fapt, a te confrunta cu ÔÇ×comitete ╚Öi comi╚ŤiiÔÇŁ nesf├«r╚Öite, p├«n─â ce arta ajunge desfigurat─â de un organism decizional cu damf de corpora╚Ťie?

Privi╚Ťi imaginile filmului: o excursie ├«n natur─â, cu razele soarelui filtrate printre crengi, ╚Ťine loc ideii de fericire; o cas─â spa╚Ťioas─â ╚Öi rece ÔÇô ideii de vid existen╚Ťial. Aceste lucruri ne erau deja familiare ├«nc─â dinainte de-a penetra ├«n angrenajul pove╚Ötii, fiindc─â le-am mai v─âzut ├«n alte filme, foarte probabil regizate de Yorgos Lanthimos, acest specialist ├«n mituri universale transpuse ├«n decoruri de ÔÇ×europuddingÔÇŁ. Cinema-ul de art─â european f─âcut pe bani mul╚Ťi pare incapabil de a se mai smulge din aceast─â tran╚Ö─â de umanitate pe care a investigat-o, monoton ╚Öi iner╚Ťial, ad nauseam. E nevoie de o schimbare.

Dama de cup─â este disponibil pe TIFF Unlimited.

Victor Morozov este critic de film.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.