„Are ceva bun și online-ul ăsta” – observații pe marginea Festivalului Național de Teatru, ediția 2020

Publicat în Dilema Veche nr. 869 din 3 - 9 decembrie 2020
„Are ceva bun și online ul ăsta” – observații pe marginea Festivalului Național de Teatru, ediția 2020 jpeg

Această convingere a fost formulată direct de Amalia Dumitrescu și, cum o împărtășesc, despre ea țin să vorbesc… concis. Desolidarizîndu-mă de procurorii și inchizitorii care intentează procesul „ecranelor” în numele unor argumente valabile, eu îmi propun să le formulez pe acelea ale „apărării”, convins că, după experiența „teatrului altfel” propus de FNT, dezbaterea merită să aibă loc. Evident că punctele de vedere diferă, căci creatorii de teatru au nevoie de parteneri, de comunitate, în timp ce un martor ca mine resimte absența lor mai puțin dramatic și solitudinea nu îl penalizează în mod egal. Ea îi permite să rămînă aproape de teatru văzîndu-l din birou. 

„Online-ul ăsta“ permite regăsirea „timpului pierdut” – nu pierdut prin petreceri dezinvolte, ci dispărut ca fiind propriu spectacolelor, prestațiilor efectuate în prezent. Dar nu e vorba doar de a răsfoi nostalgic un album de fotografii, ci de a ne confrunta, faustian vorbind, cu „clipa fericită”, prezentă și reînviată. Și astfel, tinerețea actorilor nu se ofilește și moare, ei rămîn vii pentru totdeauna. Doar online profităm de ceea ce Wim Wenders considera ca fiind propriu filmului, care poate „alătura imaginea actorului tînăr și a celui vîrstnic”. Coexistența vizibilă a duratelor. Și cum să nu-mi asum emoția de a-l fi recunoscut, în dezordine, pe Marcel Iureș la debut, suplu și dezinvolt, în Visul unei nopți de vară pus în scenă de Liviu Ciulei, pentru a-l descoperi apoi, vital și pasional, în Noaptea furtunoasă a lui Mihai Măniuțiu și a-l vedea, cu păr cărunt, în Moromeții? Sau pe Ion Caramitru, incandescent recitator și Prospero filozof? Plăcerea constă în revelația concretă a acestui caleidoscop al vîrstelor pe care martorul de odinioară îl poate ordona el însuși. O viață de actor redescoperită din bucăți de viață pe scenă.

„Online-ul ăsta“ permite „privirea de aproape”. Putem descoperi astfel acele detalii care ne scapă și care, de departe, sînt doar bănuite, dar cu adevărat apreciate nu sînt decît acum, grație proximității. De cîte ori n-am văzut Faust-ul lui Silviu Purcărete și Helmut Stürmer, însă numai camera mi-a permis să sesizez varietatea și intensitatea desenelor ce acoperă pereții decorului. O adevărată expoziție ascunsă, un voiaj în lumea detaliilor de o bogăție fără seamăn. Și cum – uimit, sedus – să nu-mi repet fraza celebră potrivit căreia „Dumnezeu se găsește în detalii“? Detalii ce-și revelează prezența și seduc.

„Online-ul ăsta“ mi-a oferit ocazia de a purta cele mai împlinite discuții cu artiștii invitați, atît la FNT, cît și la Festivalul de la Sibiu. Partenerii mei de dialog, regizori reputați, înainte constant implicați în proiecte, în deplasări peste meridiane și continente, îmi răspundeau din apartamentul lor personal. Nici precipitate, nici direct publice, schimburile noastre beneficiau de concentrarea și disponibilitatea unor interlocutori mai liberi ca oricînd. Nici regizorii nu-și părăseau casa, nici eu pentru a-i întîlni. Împreună, timp de o oră, confirmam convingerea lui Pascal conform căreia „nefericirea omului provine din faptul că nu acceptă să rămînă în camera lui”. Singurătăți împărtășite, singurătăți propice.

p15 foto istvan biro jpg jpeg

„Online-ul ăsta“, în cadrul Festivalului Național de Teatru, a convins și prin refuzul de a cenzura cutia Pandorei în care, secret, coabitează spectacole mai vechi și recente, actori de altădată, legendari și astfel regăsiți, mulți dintre ei fiind dispăruți. Sînt împreună, apar, dispar, asemeni unor fantome de care putem profita sau ne putem îndoi, pentru a prelua titlul unei cărți de Monique Borie: Fantoma sau teatrul care se îndoiește. Online, fantomele revin.

„Online-ul ăsta“ îmi acorda libertatea des revendicată de Barthes sau Cioran, aceea pe care adesea o apreciau, de a „răsfoi” o carte. Spectacolul, în condițiile obișnuite, impune o direcție temporară autoritară căreia eu, din sală, mă supun. O asum și nu mă pot delecta cu plăcerea de acum de a „răsfoi” spectacolul. Înregistrat, el îmi permite să avansez, să revin în căutarea unei priviri sau a unui gest, să-l explorez cu o libertate de care nu dispun în sală. Și astfel îl degust uneori altfel, ca un „cititor prin extracții fragmentare”, postura exersată de Barthes.

„Online-ul ăsta“, cînd e corect realizat și nu deteriorează spectacolul, se definește printr-o natură dublă, aceea de prezență/absență. Reprezentația e prezentă și absentă, e teatru proiectat, dar nu doar pe ecranul televizoarelor, ci și pe ecranul memoriei astfel reînviate. El e persistența unor momente trăite, inseparabile de spectacolul restituit astăzi, căci cum să nu-mi amintesc, văzînd Unchiul Vanea al lui Andrei Șerban, de impactul violent resimțit la Cluj, sau pe cel al lui Kordonsky la București, de entuziasmul lui Valeriu Moisescu și de resemnarea ironică a lui Mălăele? Mă revăd pe mine atunci, asemeni naratorului „proustian”, și „memoria afectivă” reînvie ca o coadă de păun.

„Online-ul ăsta“ ne permite să vedem mari specatcole de altădată asemeni vestigiilor rănite și de aceea intens iubite ale antichității. Fiecare e invitat să se implice, să-și mobilizeze imaginarul pentru a le completa, așa cum o face cînd o privește pe Venus din Milo, incompletă, dar de neuitat. „De aceea îmi e atît de aproape”, o afirma Camus.

„Online-ul ăsta“ mi-a confirmat ceea ce am spus odată: „Biblioteca mea sînt spectacolele pe care le-am văzut”. Ele însă mi-au apărut ca o bibliotecă neefemeră a teatrului și de aceea dispariția mea nu mai confirmă celebrul adagiu african: „Cînd un bătrîn moare, arde o bibliotecă”.

Aceste gînduri mi-au fost inspirate de online-ul ediției aniversare a Festivalului Național de Teatru care mi-a permis acest voiaj retrospectiv pe care n-am vrut să-l asimilez unei experiențe dezamăgitoare. Am regretat „prezența”, dar m-am delectat cu „legenda”, am regretat sala și vecinul de scaun, dar m-am mulțumit cu refugiul camerei și m-am consolat cu singurătatea.

Iată argumentele apărării care, evident, nu le exclud pe cele ale acuzării. Ele au însă meritul de a elimina opoziția maniheistă dintre două postúri ireductibil adverse. Alegeri sînt posibile, modulări de asemenea, și astfel am sentimentul că se degajează o alternativă ignorată înaintea acestei experiențe ce nu a fost doar traumatizantă, cum au calificat-o unii, ci și consolatoare. Nu o capitulare, ci o rezistență, nu o resemnare, ci o confruntare.  

George Banu este eseist şi critic de teatru. Cea mai recentă carte publicată: Une lumière dans la ville, le lustre (Paris, Ed. Arléa).

Credit foto: T. Predescu (Unchiul Vanea, de A.P. Cehov, regia Yuri Kordonsky) - sus, I. Biro (Trei Surori, de A.P. Cehov, regia Gábor Tompa) - jos

Coperta Muzeul jpg
Carte nouă la Charmides: „Muzeul convorbirilor întrerupte” de Anda Docea
Vă prezentăm un fragment din „Muzeul convorbirilor întrerupte” de Anda Docea, volum de versuri publicat de curînd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei românce ucise în Marea Roşie a Egiptului
Periodic, rechinii atacă turiştii în Marea Roşie. Ultima victimă este o româncă de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio şansă în faţa Marelui Alb care la doar 600 de metri distanţă mai ucisese o turistă din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele şi care este baza de calcul pentru contribuţiile la pensii şi sănătate
Modificările Codului Fiscal prevăd, printre altele, şi modificări ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar şi a bazei de calcul pentru contribuţiile la sănătate şi pensii.
image
Factură de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, după accesarea unui link necunoscut
Este păţania unei familii din Sighetu Marmaţiei, după ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au început să curgă, ajungând la câte 500, zilnic. Factura uriaşă de peste 70.000 de lei va trebui achitată de către titularul abonamentului.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.