Cînd America descoperă Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 878 din 4 - 10 februarie 2021
Cînd America descoperă Europa jpeg

ÔŚĆ James O. Noyes, Rom├ónia, ╚Ťar─â de hotar ├«ntre cre╚Ötini ╚Öi turci: cu aventuri din c─âl─âtoria prin Europa R─âs─âritean─â ╚Öi Asia Apusean─â, traducere din limba englez─â ╚Öi note de Eugen Popa, ├«nso╚Ťit─â de ilustra╚Ťii, Editura Humanitas, 2016, 352 de pagini.

Osul de colonist curios nu piere, chiar dac─â tocmai a dat de un ditamai continent. A╚Öa ╚Öi cu James Oscar Noyes, ai c─ârui p─ârin╚Ťi nici nu s-au a╚Öezat bine ├«n Lumea Nou─â, c─â el a ╚Öi pornit mai departe. ╚śi cum America ├«i p─ârea probabil deja prea familiar─â, imediat dup─â ce a terminat medicina la Harvard s-a ├«ndreptat c─âtre exoticul Imperiu Otoman. Aici tot unul de-al lui, un occidental, Mazar Pa╚Öa, pe numele lui de britanic ╚Öi de botez Stephen Lakeman, comandant militar otoman la Bucure╚Öti ╚Öi ulterior discret fondator al liberalismului rom├ónesc, ├«i f─âcuse rost de o slujb─â ÔÇô ╚Öi anume de chirurg ├«n armata sultanului, chit c─â turcii, musulmani fiind, nu acceptau interven╚Ťiile chirurgicale, dup─â cum ├«nsu╚Öi doctorul nostru m─ârturise╚Öte.

Dar, oricum, profesia era pentru James Noyes mai mult o acoperire; de fapt, el f─âcea jurnalism, aparent ca hobby, ├«n fapt ca preocupare de baz─â. ├Än peregrinarea lui trimite relat─âri din Turcia, Palestina ╚Öi Egipt pentru publica╚Ťii americane precum New York Tribune ╚Öi Detroit Free Press, pentru ca obiceiul s─â nu ├«i dispar─â nici c├«nd s-a ├«ntors acas─â ╚Öi a ├«nceput R─âzboiul de Secesiune; atunci a devenit corespondent de front la Associated Press. De pe urma acestei nelini╚Öti ereditare, combinate cu o predispozi╚Ťie la observa╚Ťie ╚Öi ├«n╚Ťelegere, ultima bazat─â ╚Öi pe o educa╚Ťie de factur─â clasicist─â, a rezultat prima lucrare a unui american despre Rom├ónia, pe atunci aflat─â mai ales sub forma principatelor ├«nc─â neunite. Nu va fi ultima, desigur; am mai scris ├«n Dilema veche despre jurnale de ambasadori americani la Bucure╚Öti de la ├«nceputul secolului XX, W. Culbertson ╚Öi A. M. Owsley, care au prefa╚Ťat memoriile altor diploma╚Ťi americani, mai recen╚Ťi, precum David Funderburk ╚Öi Alfred Moses.

James Noyes descinde pe Dun─âre ├«n jos, prin Ungaria, Serbia, pe la Por╚Ťile de Fier ╚Öi Vidin p├«n─â la Rusciuc, actualul Ruse bulg─âresc, unde fu martor pentru prima oar─â la mobilizarea de r─âzboi. Se ├«nt├«mpla ├«n 1854, c├«nd ├«n Valahia abia se consumaser─â s├«ngeroasele preliminarii ruso-turce╚Öti ale R─âzboiului Crimeii, mai ales prin luptele de la Cetate ╚Öi Giurgevo ÔÇô Giurgiu de ast─âzi. Tot pe atunci, un alt t├«n─âr, de aceea╚Öi v├«rst─â cu James Noyes, p─âr─âsea Bucure╚Ötiul odat─â cu trupele ruse din care f─âcea parte, dup─â o prim─â ╚Öi ultim─â ╚Öedere, de c├«teva s─âpt─âm├«ni, ├«n ╚Ť─ârile rom├óne; ├«l chema Lev Tolstoi. Pe rus ├«ns─â ├«l preocupau altele, ci nu spectacolul principatelor rom├óne, ╚Öi n-a l─âsat ├«nsemn─âri de pe urma c─âl─âtoriei sale pe-aici.

Ne mul╚Ťumim cu m─ârturia lui James Noyes, care te duce cu g├«ndul la faptul c─â R─âzboiul Crimeii a constituit la r├«ndu-i un fel de preliminarii pentru Primul R─âzboi Mondial, prin num─ârul mare de etnii implicate ├«n virtutea faptului c─â lupta se purta ├«ntre dou─â imperii. Iat─â cum descria el doar partea otoman─â a beligeran╚Ťilor, tab─âra militar─â de l├«ng─â Rusciuc, aflat─â ├«n a╚Öteptarea trecerii Dun─ârii spre Bucure╚Öti: ÔÇ×Ca ╚Öi pe uli╚Ťele ├«nguste ale Rusciucului, n-am putut s─â nu m─â minunez de marea varietate de rase ╚Öi costume. Evrei, greci ╚Öi armeni se amestecau cu turci ├«n straie lungi ╚Öi cu bulgari cu c─âciuli de oaie ╚Öi ve╚Öminte barbare. Ici, o companie de ridicoli nizami preceda r├«nduri de egipteni, iar colo, escadroanele tuciurii ale beiului din Tunis veneau ├«n urma cetelor de arn─âu╚Ťi ╚Öi munteni din Asia. Privirea se oprea ba asupra unui ╚Öeic arab cu un grup alc─âtuit din r─âzboinici negricio╚Öi ╚Öi dervi╚Öi, (...) ba asupra unei c─âpetenii circaziene, s─âlbatice ╚Öi ne├«mbl├«nzite ca un ╚Öoim de pe st├«ncile sale natale. Ofi╚Ťeri francezi, englezi, unguri ╚Öi polonezi complicau ╚Öi ei acest tablou bizar al na╚Ťionalit─â╚ŤilorÔÇŁ.

Tot acest t─âv─âlug urma s─â traverseze teritoriile principatelor, trec├«nd peste un alt amalgam etnic, cel autohton. James Noyes remarc─â ├«n multe locuri ÔÇ×daco-romaneÔÇŁ prin care trece diversitatea popula╚Ťiei ├«nt├«lnite, printre al╚Ťii fiind vorba de greci, ru╚Öi, italieni, austrieci, turci ╚Öi ╚Ťigani ÔÇô despre ultimii autorul nostru scriind la un moment dat ╚Öi o lucrare dedicat─â. ├Äns─â ├«nt├«lnirea cu valahii majoritari este ╚Öocant─â, pentru el, dar probabil ╚Öi pentru majoritatea cititorilor de ast─âzi. Dup─â tocmirea surugiilor, care urmau s─â ├«l poarte de la Giurgiu la Bucure╚Öti, a pornit spre marginea ora╚Öului, spre ceea ce p─ârea ÔÇ×cump─âna unei f├«nt├«niÔÇŁ, dar care s-a dovedit apoi a fi ÔÇ×un fel de barier─âÔÇŁ. ÔÇ×Am ├«mpietrit de uimire. Dintr-o gaur─â s─âpat─â ├«n p─âm├«nt s-a ivit un om ╚Öi ne-a cerut pa╚Öapoartele. Privind ├«n jur, am observat dou─â-trei ridic─âturi conice ca ni╚Öte mu╚Öuroaie de furnici, care aveau c├«te o gaur─â larg─â ├«ntr-o parte. ┬źCe-i cu movilele astea?┬╗, am ├«ntrebat. ┬źS├«nt casele valahilor. ╚Ü─âranii le numesc colibe. O s─â le vede╚Ťi peste tot ├«n Principatele Dun─ârene┬╗, veni r─âspunsulÔÇŁ. ╚śi ├«ntr-adev─âr, pe tot parcursul c─âl─âtoriei sale prin ╚Ťar─â, le remarc─â f─âr─â ├«ntrerupere. Coliba devine un fel de emblem─â a c─âl─âtoriei lui James Noyes, de care se minuneaz─â de fiecare dat─â c├«nd o pomene╚Öte.

Americanul s-a documentat am─ânun╚Ťit la punerea ├«n ordinea de bun de tipar a ├«nsemn─ârilor sale; vreo duzin─â de c─âr╚Ťi despre principate i-au stat probabil pe birou c├«nd le-a scris, c├«╚Ťiva ani mai t├«rziu, ├«n tihna de-acas─â. Dar printre reproducerile bibliografice se g─âsesc ╚Öi impresiile personale. De pild─â, cele despre Bucure╚Öti, la care observ─â ├«n principal comunul trafic infernal, din motive diferite de cele de azi: str─âzile erau pline fie de praf, fie de noroi, ├«n func╚Ťie de data la care a plouat ultima oar─â. Remarc─â, precum al╚Ťi protestan╚Ťi americani ajun╚Öi ulterior aici, supersti╚Ťiile ╚Öi primitivismul cultului ÔÇ×grecescÔÇŁ, cum ├«l nume╚Öte el; sau s─âr─âcia alimentar─â a valahilor; lenevia b─ârba╚Ťilor ╚Öi h─ârnicia femeilor. Slujba╚Ö totu╚Öi otoman, James Noyes identific─â la valahi o aversiune generalizat─â la adresa ru╚Öilor, care ├«n ultima sut─â de ani ar fi jefuit ╚Ťara sistematic. Conceput─â ca o lucrare care s─â le arate americanilor t─âr├«muri ├«ndep─ârtate ╚Öi exotice, cartea lui James Noyes se ├«ntoarce s─â le arate rom├ónilor de ast─âzi cum au fost ei percepu╚Ťi odat─â, pe vremea colibelor valahe pe deasupra c─ârora treceau armatele imperiale.

Ionu╚Ť Iamandi este jurnalist la Radio Rom├ónia Actualit─â╚Ťi.

957 16 sus Pdac Romila jpg
Oameni și poze
Autoarea abordeaz─â voci narative surprinz─âtoare, de la intelectuali ╚Öi corporati╚Öti la gospodine cu blog de g─âtit, de la so╚Ťii ratate bovaric la scriitori c─âl─âtorind bezmetici pe ╚Öosele ├«ntre lans─âri de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la ├«nainta╚Öii lui (Chaplin, bun─âoar─â) ╚Öi a ├«n╚Ťeles c─â hazul ar putea s─â ne duc─â ceva mai aproape de adev─ârul negru, ├«nv─âluindu-ne ca o protec╚Ťie ╚Öi-apoi abandon├«ndu-ne ├«n ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradi╚Ťie din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) pluseaz─â cu programe mai spectaculoase ╚Öi expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre ╚Öi imagini ÔÇô interviu cu artistul vizual Ana TOMA
ÔÇ×Recitesc cartea de c├«te ori e nevoie p├«n─â se contureaz─â o imagine mental─â care s─â surprind─â atmosfera volumului ├«n ansamblu.ÔÇŁ
956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste ╚Öi al╚Ťi demoni
Alice Diop urm─âre╚Öte ├«n film patru b─ârba╚Ťi pe care ├«i ├«ntreab─â despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare ╚Öi o voce metal l─âtrat─â pentru o pozi╚Ťionare comercial─â c├«t de c├«t coerent─â m─âcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live ╚Öi pentru cei mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de identitatea chitaristico-matematic─â a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati, carte ap─ârut─â de cur├«nd la Editura Humanitas, ├«n Colec╚Ťia Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.