Singur─ât─â╚Ťi paralele

Publicat în Dilema Veche nr. 875 din 14 - 20 ianuarie 2021
Singur─ât─â╚Ťi paralele jpeg

ÔŚĆ Rizi / Zile (Taiwan, 2020), de Tsai Ming-liang.

2020 fiind ce a fost, ╚Ťeava care ne iriga cinefilia cu filme noi s-a cam ├«nfundat, ╚Öi poate tocmai de aceea merit─â s─â cernem gr├«ul de neghin─â ╚Öi s─â vedem cu ce r─âm├«nem dup─â acest an atipic, chiar dac─â vorbim despre produc╚Ťii ├«nc─â greu de v─âzut. Impresia mea, altfel spus, e c─â mai bine ne asum─âm c─â vorbim despre lucruri nu ├«ntotdeauna accesibile imediat, dar demne de re╚Ťinut atunci c├«nd tragem linie, dec├«t despre propuneri care se bulucesc chiar acum pe micile noastre ecrane, doar-doar se vor strecura mai repede prin mintea noastr─â, f─âr─â s─â lase vreo urm─â. Dintre filmele lansate anul trecut pe care am reu╚Öit s─â le v─âd, Rizi al maestrului taiwanez Tsai Ming-liang simt c─â m─â va acompania o vreme. S-ar putea ca ceea ce face Tsai ÔÇô unul dintre primii oameni care, acum vreo trei decenii, ne-au ar─âtat c─â nu-i nevoie s─â burdu╚Öim cadrele unui film cu tot felul de ac╚Ťiuni ╚Öi triggers ale aten╚Ťiei pentru a duce o poveste p├«n─â la finish ÔÇô s─â fi devenit deja un loc comun al pie╚Ťei de festivaluri; dar delicate╚Ťea rafinat─â pe care a ajuns s-o pun─â ├«n slujba artei sale pare ├«n continuare inimitabil─â.

Cu Rizi, lucrurile stau ├«n aparen╚Ť─â c├«t se poate de simplu: doi b─ârba╚Ťi apar╚Ťin├«nd unor medii sociale diferite ÔÇô unul, mai ├«n v├«rst─â, locuie╚Öte undeva la ╚Ťar─â, ├«ntr-o cas─â frumoas─â ╚Öi lini╚Ötit─â; cel─âlalt, mai t├«n─âr, e un imigrant ilegal din Laos, care doarme pe o saltea a╚Öezat─â direct pe gresie, ├«ntr-o c─âm─âru╚Ť─â ├«ntunecoas─â ÔÇô au parte de o ├«nt├«lnire succint─â ├«n mijlocul unui Bangkok prins ├«n agita╚Ťia de zi cu zi, care se preocup─â prea pu╚Ťin de aceste dou─â drame individuale. ├Änt├«lnirea nu promite mare transfer sufletesc de la unul la cel─âlalt: primul sufer─â de dureri ├«n zona umerilor ÔÇô amintind de personajul n─âuc din R├«ul (1997) ÔÇô ╚Öi decide ├«ntr-o sear─â s─â cheme ├«n camera sa de hotel un soi de gigolo ÔÇô tipul mai t├«n─âr, amintind de Nu vreau s─â dorm singur (2006) ÔÇô, pentru o sesiune de masaj. E momentul ├«n care Tsai, cu sobrietatea ╚Öi discre╚Ťia care ├«i s├«nt caracteristice, picur─â ├«n fine o ╚Ť├«r─â de c─âldur─â ├«ntre ace╚Öti doi oameni pe care orice altceva ├«i separ─â: sesiunea de masaj, tratat─â ├«n cadre lungi, respectuoase cu durata real─â a ac╚Ťiunii, ├«nv─âluie totul ├«ntr-un flux invizibil de tandre╚Ťe, grij─â, bl├«nde╚Ťe. Iar c├«nd t├«n─ârul prime╚Öte cadou de la clientul s─âu o cutiu╚Ť─â muzical─â ÔÇô e partitura din Limelight, filmul de b─âtr├«ne╚Ťe al lui Chaplin, ├«n care execut─â o reveren╚Ť─â ╚Öi iese din scen─â ÔÇô, la manetu╚Ťa c─âreia ├«nv├«rte iar ╚Öi iar ╚Öi iar, ├«n lini╚Öte deplin─â, ╚Ötim c─â probabil ne afl─âm ├«n compania celei mai emo╚Ťionante secven╚Ťe a anului. Ca ╚Öi cum personajele lui Tsai n-ar fi doar ni╚Öte pl─âsmuiri ale min╚Ťii, ci dou─â corpuri cere╚Öti care se atrag o clip─â, apoi ├«╚Öi reiau traiectoriile separate, ├«n noapte.

Tot filmul ruleaz─â cu acest pas de o lentoare extrem─â. ├Än primul s─âu cadru, bogatul (Lee Kang-sheng, alter ego-ul cineastului) prive╚Öte pe geam minute ├«n ╚Öir, f─âr─â s─â arboreze vreo expresie special─â, ├«n timp ce afar─â m─âtur─â o vijelie, iar frunzele ├«nnebunite ale copacilor se suprapun peste chipul s─âu placid. ├Äntr-o alt─â secven╚Ť─â ÔÇô alc─âtuit─â din trei cadre foarte lungi ÔÇô, t├«n─ârul (jucat de debutantul Anong Houngheuangsy) preg─âte╚Öte o sup─â ├«ntr-un ceaun pe c─ârbuni: ├«l vedem cum a╚Ť├«╚Ť─â focul, cum spal─â frunzele de salat─â crea╚Ť─â ╚Öi pe╚Ötele, cum m─ârun╚Ťe╚Öte c├«teva legume, intr├«nd ╚Öi ie╚Öind din cadrul fix f─âr─â grab─â. Cu Tsai, tot mai pu╚Ťin dispus s─â fac─â concesii progresiei narative f─âr─â opreli╚Öti (a ╚Öi amenin╚Ťat c─â se las─â de film acum ceva ani), ╚Ötim c─â trebuie s─â dispunem de tot timpul, altfel nu merit─â. E ╚Öi un risc de manierism ├«n toat─â aceast─â poveste, pe care o cunosc prea bine to╚Ťi cinea╚Ötii care descoper─â o formul─â de succes, apoi sf├«r╚Öesc prin a se complace ├«n ea. Dar aici cred c─â e ceva mai mult de at├«t: ca un sentiment de abandon total ├«n fa╚Ťa unei metropole prea mari pentru ca existen╚Ťele luate la bucat─â s─â mai conteze ÔÇô privi╚Ťi cadrele fabuloase, filmate din m├«n─â, ├«n care Lee Kang-sheng se av├«nt─â ├«n ora╚Ö, croindu-╚Öi cu greu loc printre oameni, zgomotele sup─âr─âtoare ale furnicarului lu├«nd cu asalt imaginea ├«ntr-un mod aproape tangibil ÔÇô, contracarat ├«ns─â, tot mai ap─âsat, de simpla posibilitate a unui contact uman, fie el ╚Öi pur conjunctural. Tsai nu cade ├«n teorii ieftine de self-help, ci doar ne aminte╚Öte c├«t de u╚Öor poate fi s─â faci lumin─â ├«n via╚Ťa celuilalt.

├Ämi place mult cadrul ├«n care Lee Kang-sheng se odihne╚Öte pe un fotoliu din camera de hotel, cu g├«tul imobilizat. Totul e ├«n nemi╚Öcare, de pe fereastr─â n─âv─âle╚Öte o lumin─â de apus, ├«n tonuri de ambr─â ╚Öi cobalt. Iar pe acoperi╚Öul unui zg├«rie-nori din apropiere vedem silueta abia ghicibil─â a unui elicopter, care se preg─âte╚Öte s─â aterizeze. ├Än tot acest joc subtil ├«ntre afar─â ╚Öi ├«n─âuntru st─â me╚Öte╚Öugul spartan al lui Tsai, rezumabil ├«n trei r├«nduri, simplu ca bun─â ziua, ╚Öi totu╚Öi at├«t de gr─âitor. C├«nd am v─âzut Vive lÔÇÖamour, filmul s─âu din 1994 care l-a f─âcut cunoscut ├«n lumea cinefil─â, am ├«n╚Ťeles c─â tr─âim cu to╚Ťii vremuri ├«n care ne orbesc firmele luminoase de pe blocuri, ne asurzesc ambuteiajele ╚Öi ne n─âuce╚Öte Internetul, cu iluzia lui de conexiune permanent─â. ╚śi mai ales c─â, veritabil Antonioni al Extremului-Orient, Tsai a prins toate astea un pic ├«naintea noastr─â. Iar filmele lui rezum─â poate cel mai bine condi╚Ťia noastr─â melancolic─â, singuratic─â, mereu ├«n expectativ─â, de oameni de la sf├«r╚Öitul istoriei.

Rizi a avut premiera la Festivalul de la Berlin ╚Öi s-a putut urm─âri pe ARTE Fran╚Ťa.

Victor Morozov este critic de film.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.