Guatemala de sub pămînt

Publicat în Dilema Veche nr. 872 din 23 decembrie 2020 - 6 ianuarie 2021
Guatemala de sub pămînt jpeg

ÔŚĆ Nuestras madres / Mamele noastre (Guatemala-Belgia-Fran╚Ťa, 2019), de C├ęsar D├şaz.

Dac─â harta cinema-ului era la ├«nceput o plan╚Ö─â ├«ntunecat─â, cu doar c├«teva zone c├«t de c├«t reliefate ÔÇô Statele Unite ╚Öi cele mai bogate ╚Ť─âri europene ÔÇô, e clar c─â, din anii ╩╝60, cinefilia ╚Öi-a f─âcut un scop ├«n sine din a pune c├«t mai multe stegule╚Ťe pe acest teren p├«n─â atunci nebalizat ÔÇô de a descoperi, adic─â, ╚Ť─âri ╚Öi autori de departe, ├«n care cinema-ul exist─â, iar noi n-am ╚Ötiut nimic despre asta. A╚Öa au ajuns ├«n aten╚Ťie ╚Ť─âri precum Polonia sau Japonia (prin oameni ca Jerzy Skolimowski sau Nagisa Oshima), mai apoi, c├«teva decenii mai t├«rziu, Filipine (Lino Brocka), Taiwan (Edward Yang ╚Öi Hou Hsiao-hsien) sau Iran (Abbas Kiarostami, Mohsen Makhmalbaf) ╚Öi tot a╚Öa. Dar existau p├«n─â recent ÔÇô ╚Öi ├«nc─â mai exist─â ÔÇô, ├«n ciuda acestor eforturi care presupun ca cineva de la cap─âtul lumii s─â trimit─â ve╚Öti despre cultura lui, iar cineva din centrele de putere europene s─â semneze confirmarea de primire, ÔÇ×╚Ť─âri f─âr─â imaginiÔÇŁ (pentru a prelua o formul─â de la Serge Daney). Printre ele ╚Öi Guatemala. Din 2015, odat─â cu Ixcanul, filmul regizorului Jairo Bustamante, s-a rezolvat problema. Chiar monteurul acelui film, C├ęsar D├şaz, a c├«╚Ötigat anul trecut trofeul Cam├ęra dÔÇÖOr la Cannes (cel destinat cinea╚Ötilor debutan╚Ťi) cu Nuestras madres, un film care prelunge╚Öte v├«na etnografic─â a lui Bustamante, lumin├«nd un teritoriu necunoscut ╚Öi d├«ndu-i la iveal─â pove╚Ötile.

C├«nd apare un astfel de film care strig─â: ÔÇ×Privi╚Ťi adev─ârul despre aceast─â ╚Ťar─â!ÔÇŁ, judicios e s─â ne ├«ntreb─âm ├«nt├«i ╚Öi-nt├«i care s├«nt mecanismele ideologice pe care le pune ├«n mi╚Öcare. C─âci una e s─â te treze╚Öti deschiz─âtor de drumuri ╚Öi s─â-╚Ťi p─âstrezi inocen╚Ťa privirii, ╚Öi cu totul alta e s─â te ╚Ötii ├«nvestit cu o astfel de misiune. A ajunge primul ├«ntr-un loc e, ├«n fond, o binecuv├«ntare ├«n aceea╚Öi m─âsur─â ├«n care e ╚Öi o otrav─â. Fiindc─â de multe ori contractul despre care vorbeam mai sus, cel ├«ncheiat ├«ntre un film venit dintr-o ╚Ťar─â mic─â ╚Öi ╚Öubrezit─â de Istorie ╚Öi un mare festival de film occidental, nu e nici pe departe at├«t de metaforic ╚Öi de onest ÔÇô ci include, ca s─â folosim o expresie la mod─â, interese mari la mijloc. S─â nu ne mire, deci, c─â Nuestras madres, o co-produc╚Ťie cu Europa, nu e filmul care putea (╚Öi trebuia) s─â fie ÔÇô ci doar o varia╚Ťiune palid─â, derulat─â pe fundal guatemalez ╚Öi ├«nnobilat─â cu o miz─â ÔÇ×politic─âÔÇŁ, ╚Öi care cedeaz─â mult prea u╚Öor ├«n fa╚Ťa mainstream-ului cinematografic. Sau, altfel spus, coletul trimis din cel─âlalt cap─ât al lumii o fi con╚Ťin├«nd el lucruri nemaiv─âzute, dar degeaba dac─â e ambalat ├«ntr-o form─â banal─â, care a ajuns s─â se toceasc─â la contactul cu prea mul╚Ťi spectatori. Iar cel mai ├«ngrijor─âtor e de fapt g├«ndul c─â, de n-ar fi fost astfel ambalat, nu s-ar fi g─âsit nimeni care s─â aib─â curiozitatea s─â ├«l deschid─â.

Ce vedem ├«n Nuestras madres? Vedem lupta neobosit─â a so╚Ťiilor victimelor r─âzboiului civil care r─âv─â╚Öea ╚Ťara ├«n anii ╩╝80, ├«n scopul identific─ârii osemintelor celor uci╚Öi cu s├«nge rece atunci. Pentru asta, regizorul C├ęsar D├şaz recurge la o solu╚Ťie ingenioas─â, opt├«nd pentru un personaj de antropolog care s─â ambreieze fic╚Ťiunea ├«n acela╚Öi timp ├«n care ├«i confer─â o poleial─â de document autentic. Dar descoperirile filmului se cam opresc aici, fiindc─â povestea e incapabil─â s─â inventeze o privire proasp─ât─â sau o reflec╚Ťie profund─â asupra memoriei. Film despre trauma colectiv─â, Nuestras madres se blocheaz─â ├«ntr-un gest consolator destul de mole╚Öit, ├«n care juste╚Ťea aprioric─â a premisei pare s─â ╚Ťin─â loc pentru orice chestionare de amploare a problemei. ├Än fond, e mare p─âcat c─â, manevr├«nd un con╚Ťinut fragil, care se cere dezgropat ÔÇô la propriu ÔÇô cu urgen╚Ť─â ╚Öi delicate╚Ťe, filmul adopt─â un scenariu facil (protagonistul, aprins la ideea c─â ╚Öi-ar putea identifica tat─âl, e acompaniat de un tovar─â╚Ö care e antiteza lui perfect─â: acolo unde omul nostru e intrepid ╚Öi motivat, cel─âlalt e pe modul ÔÇ×las─â-m─â s─â te lasÔÇŁ), care caut─â rotunjimi inexistente ├«n locul unor rupturi fire╚Öti ╚Öi niveleaz─â asperit─â╚Ťi care ar fi trebuit prezervate ├«n stare natural─â.

De unde rezult─â ╚Öi imposibilitatea filmului de a da na╚Ötere unei mizanscene mai texturate, care s─â studieze gesturi unice ╚Öi s─â descrie fluxuri invizibile prezente ├«n orice amintire ├«ndurerat─â, ├«n orice tragedie care nu se dizolv─â. La asta se adaug─â ╚Öi durata prea scurt─â a pove╚Ötii (75 de minute), care nu face dec├«t s─â ├«ngroa╚Öe impresia de not─â fals─â de la un cap─ât la altul, ca ╚Öi cum toate personajele n-ar fi dec├«t ni╚Öte lozinci prestabilite, gata s─â faciliteze ob╚Ťinerea unor fonduri europene de produc╚Ťie. Ca multe, prea multe filme de autor de azi, care se dau politice de╚Öi structura lor e flasc─â ╚Öi cel mult aluziv─â, Nuestras madres nu doar c─â d─â cactusul militantismului pe o floricic─â parfumat─â gata s─â seduc─â spectatorii neaten╚Ťi, ci pierde ╚Öi arta de detaliu a cinema-ului adev─ârat. Exist─â destule exemple recente de filme care, abord├«nd tematici similare ÔÇô c├«te ╚Ť─âri din America Central─â ╚Öi de Sud, at├«tea dictaturi s├«ngeroase ÔÇô, o fac cu mijloacele rarefiate ale cinema-ului: Los Silencios (2018) de Beatriz Seigner sau mai ales documentarele chilianului Patricio Guzm├ín despre dictatura lui Pinochet: El bot├│n de n├ícar (2015) ╚Öi Nostalgia de la luz (2010), care opereaz─â ni╚Öte conexiuni fabuloase bricol├«nd modest cu ÔÇ×ceea ce se vedeÔÇŁ ÔÇô iar a╚Öa ceva nu e la ├«ndem├«na oricui. Pentru asta e nevoie de me╚Öte╚Öugul unui mare cineast.

Nuestras madres este disponibil pe HBO Go.

Victor Morozov este critic de film.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.