O tendință și un personaj

Publicat în Dilema Veche nr. 874 din 7 - 13 ianuarie 2021
O tendință și un personaj jpeg

S-a observat încă din martie că piața de carte a fost printre primele afectate de criza pandemică. Și nu doar piața de carte, ci piața tipăriturilor în general, pentru că în declin au intrat, tot începînd de atunci, și revistele. Motivul a fost clar: oamenii au fost îndemnați sau obligați să stea în case, așa încît librăriile și chioșcurile de presă, cînd nu au fost închise, au avut mai puțini clienți decît în alți ani.

Dar nu aș absolutiza această observație. Cărțile și revistele au o inerție a lor pe care nu sînt sigur că, în 2020, pandemia a reușit s-o devieze. Sigur, sînt și date certe: vînzările au scăzut, accesul în arhive s-a suspendat, tîrgurile de carte fizice s-au amînat. Dar editurile au scos noi cărți și revistele au continuat să apară, măcar online; „viața a mers mai departe” și în acest domeniu. Cred că dacă e să căutăm un impact mai serios al pandemiei asupra pieței de carte, ar trebui să ne uităm mai degrabă la 2021 decît la 2020. Și asta pentru că abia la anul vom vedea dacă, sub șocul sau impresia puternică a pandemiei, autorii au abandonat temporar scrisul, lăsînd de izbeliște ceea ce ar fi trebuit să fie recolta anului 2021 – ceea ce, de altfel, mi se pare puțin probabil.

Și mai e un factor de luat în seamă cînd evaluăm scrisul: cititul. Dacă pandemia ar fi stimulat cititul, cu toate neajunsurile ivite, piața cărții nu s-ar fi micșorat, ci dimpotrivă, s-ar fi extins. Dar se pare că cititul și-a văzut de ritmul lui și pe pandemie. La chioșcul de presă din centrul comercial unde îmi fac cumpărăturile vin cîte două exemplare din revistele Viața Românească și Convorbiri literare. Cîte un număr (de 3, respectiv 9 lei bucata) iau eu; celelalte două rămase se duc lună de lună la retur, indiferent dacă e stare de urgență, de relaxare, de alertare, de sărbătoare sau mai știu eu ce stare de an pandemic. Atît se citește, nici un rînd mai mult, nici unul mai puțin.

Așa încît acum, la bilanț de 2020, o să spun că, de fapt, schița de analiză pe care o propun nu e atît pentru un an pandemic, cît pentru starea inerțială a anului discutat. Și așa cum 2021 va fi influențat de 2020, așa și 2020 este influențat de 2019 și de anii precedenți. Mai la concret, ceea ce am observat în ultimul timp a fost cheful de memorialistică ce i-a cuprins pe unii dintre scriitorii și intelectualii noștri ajunși la o anumită vîrstă. În anul reper 2020 am recenzat trei astfel de volume, toate începute însă în 2019 sau poate și mai devreme. Este vorba de Ioan T. Morar, Fake news în Epoca de Aur: amintiri și povestiri despre cenzura comunistă, Editura Polirom, Iași; Stelian Tănase, Sînt un copil al Războiului Rece, Editura Corint, București; Alex. Ștefănescu, Eu și comunismul, Editura Curtea Veche, București. Pot adăuga aici și Ana Blandiana, Soră lume, Editura Humanitas, București, pe care intenționez să îl prezint în curînd. Și dacă mi se scuză indiscreția, aș menționa și o aluzie a directorului fondator al revistei de față, Andrei Pleșu, pe care la sfîrșitul anului trecut l-am auzit vorbind despre un proiect memorialistic personal aflat în lucru. Aș spune deci că 2020 – și nu numai el, ci și următorii – stă și, respectiv, vor sta sub semnul „amintirilor”, care, avînd în vedere specificul nostru istoric, se ancorează, vrînd-nevrînd, în perioada comunistă. Este un gen diferit de ceea ce practică autorii de jurnale personale profesioniști, cum ar fi Mircea Cărtărescu sau Cristian Bădiliță; memorialistica celor ce au prins comunismul în toată splendoarea lui este o justificare, dar și o evaluare binevenită a unei epoci aparte.

Celălalt aspect al anului 2020 pe care îl semnalez se înscrie iar pe făgașul unui anume tip de inerție. Lumea pare să nu se mai sature de monografiile lui Stalin, personajul politic străin cu cele mai multe biografii traduse în românește după 1990. În anul de referință au apărut alte două, consistente, una semnată de Simon Sebag Montefiore (Stalin. Curtea țarului roșu, Polirom, 2020) și cealaltă de Sheila Fitzpatrick (În echipa lui Stalin. Anii periculoși din politica sovietică, Meteor Press, 2020). Ca obiect al curiozității și cercetării, Stalin e concurat doar de un alt dictator de același calibru, Hitler. Nu mai intru în detalii privind originea acestei fascinații, care nu e deloc doar românească. Dar ca să pun în context locul celor doi dictatori pe piața românească de carte o să rezum o cercetare rapidă pe care am făcut-o pe site-ul Cartepedia: căutările după Hitler întorc peste 350 de rezultate, cele după Stalin peste 300, Ceaușescu are 174, iar Churchill 106. Potențialul lui Stalin nu e însă nici pe departe epuizat; încă nu am auzit  la noi de traducerea monumentalei sale biografii începute de Stephen Kotkin și ajunse la volumul doi. O completare pe care o vom vedea, sper, în 2021.

Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități.

Foto: I. Iamandi

957 16 sus Pdac Romila jpg
Oameni și poze
Autoarea abordează voci narative surprinzătoare, de la intelectuali și corporatiști la gospodine cu blog de gătit, de la soții ratate bovaric la scriitori călătorind bezmetici pe șosele între lansări de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la înaintașii lui (Chaplin, bunăoară) și a înțeles că hazul ar putea să ne ducă ceva mai aproape de adevărul negru, învăluindu-ne ca o protecție și-apoi abandonîndu-ne în ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradiție din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) plusează cu programe mai spectaculoase și expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre și imagini – interviu cu artistul vizual Ana TOMA
„Recitesc cartea de cîte ori e nevoie pînă se conturează o imagine mentală care să surprindă atmosfera volumului în ansamblu.”
956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.