O carte a eșecurilor

Publicat în Dilema Veche nr. 872 din 23 decembrie 2020 - 6 ianuarie 2021
O carte a eșecurilor jpeg

● Olga Ștefan, Civilizații, Editura Paralela 45, 2020.

Civilizații de Olga Ștefan este un volum consistent, eteroclit, care ascunde multe frumuseți, bijuterii poetice, într-un univers marcat de negativitate (prezența bolii, a gîndurilor sinucigașe, a pierderii speranței, a risipirii). Un exemplu din poemul de deschidere al cărții: „cînd se uita la bijuterii; înainte de cancer: / iată părul ei lung / pe care și-l înfășura / în jurul gîtului. te-au deconectat? / e iarnă / în ciuda frumuseții duse / la termen” („fata furioasă în stație”). Există o anumită furie estompată în versurile Olgăi Ștefan. Ea reface parcă istoria unei vieți trăite cu intensitate, dar elementele componente, evenimentele ca atare sînt amestecate. Desface și recompune un puzzle. Cu fiecare loc în care coboară pe scara memoriei i se relevă realități noi care par să nu fi făcut parte nicodată din ființa ei. Din acest motiv, pare să se mire de banalitățile din jurul ei. Nu e vorba doar de memoria simplă, ci de hipermnezie. Sertărașele ei se deschid la diferiți stimului dintre cei mai variați.

Un vers foarte bun este „sînt un șaman în corpurile pe care nu le mai pot locui”. Prin corpurile de nelocuit înțeleg vîrstele în succesiunea lor. Nu ne mai putem întoarce în noi decît prin amintiri, așa cum am sugerat mai sus. Și totuși șamanul, în starea sa de extaz, are puterea de a aduce toate corpurile unei ființe într-unul singur: „cu acuitate de animal vitregit / miros viitorul corpului căruia nu-i pasă / de agendele mele, de recompense / și exasperări, doar amețit de sex uneori, / își amintește precis nava-mamă, / frumusețea și succesul sistemelor vegetative / ignoranța / eșecul organelor de simț” („Civilizații [Nunta]”). Erotismul este vag sugerat și, tocmai de aceea, pare mai intens în ciuda „eșecului organelor de simț”.

Există multe paradoxuri în poezia Olgăi Ștefan, fără ca poeta să mizeze pe asta. Ea creează avalanșe de cuvinte, care înglobează aluviuni de tot felul: „am profesat cu măiestrie / arta pasiv-agresivă / a capcanei. Sînt oricum mai mulți decît noi, / pe uscat și prin aer. / nici unii nu vor încheia cicluri complete de viață / dar vom asculta, în sala regatului, / marea / moaștele din războiul rece / cuvîntul deșănțat / despre supraviețuire / după o viață de plimbări / în piețe cu marfă puțină, / convinși că nimic nu le poate sfîșia irelevanța” („Civilizații [Primii]”).

Foarte intense sînt cele trei poeme intitulate „Sanatorii construite-n pantă”. Exemple de poezie în forță, de depășire a limitelor, de disperare controlată: „lumea lor a deschis cantine, dar n-a ocolit foamea. pentru asceză se / cere distanță și tu, creatură din complexe, n-o poți estima. / lumea lor a fost curată și creierele spălate și pielea frecată pînă la / sînge. o mașină udă trotuarele rămase mici/ ambițiile care au creat / evenimente din anemice ambuteiaje / o batistă cu spirt oprește cu stîngăcie / disperarea. / hemoragia” („sanatorii construite-n pantă 3”).

Olga Ștefan vorbește despre moarte într-o manieră aproape insolită. Moartea are atîtea fațete, atîtea reprezentări. Ea nu vine doar din boală, ci și din imaginație, din proiecție. Ea parcă aruncă anateme asupra oamenilor și lucrurilor, impunînd chiar o nouă etică ușor ambiguă. Din alte puncte de vedere, Civilizații este și o carte a eșecului. Există multe trimiteri la această stare de fapt. Uneori chiar și moartea e un eșec de proporții. Trebuie să știi să mori pentru ca asta să însemne ceva. Să înțelegi foarte bine treptele existenței și ale dezamăgirii: „eu știu că adevărul nu-mi folosește. / eu știu că lumea e din carton și nu-mi folosește. / această intensitate inaccesibilă celorlalți / la care trăiesc ca un animal agresiv / ținut sub observație într-o camera de sticlă, / și ce strig ajunge la ei a bit off, fără elocință; / slaba mea rezistență la tratamentul agresiv cu ridicol, / colții pe care-i înfig în polistiren: sînt în van. / suferința e proiectată (vezi: engineerd) / să fie un accident, nu un privilegiu. / bălăriile, mărăcinișul, flamurile tandre ale decăderii / romantizează o vreme domeniul, apoi îl distrug. / toți cîinii care te-au păzit vreodată, / piele și os, mîrîie plutonul de execuție” („fail”).

Ultimul poem al cărții e, cum era de așteptat, un corolar al tuturor celorlalte texte. Aici tema ratării e enunțată chiar din titlu. Dar nu e vorba doar de un eșec personal, ci de unul „al relaționării”. Falia ce se deschide între identitate și non-identitate se extinde din ce în ce mai mult. Iar această non-identitate nu e decît identitatea în oglindă. TU este întotdeauna EU. O existență în care frumusețea (chiar senzualitatea) se izbește de indiferența generală naște fiori demonici îndreptați împotriva propriei ființe. Această carte bine realizată este despre eșecul relaționării sinelui cu sine.

Şerban Axinte este scriitor şi critic literar. Cea mai recentă carte publicată: My murderer’s chant and other poems (2006-2016), traducere de Ioana Miron, Editura Vinea, 2017.

AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordează voci narative surprinzătoare, de la intelectuali și corporatiști la gospodine cu blog de gătit, de la soții ratate bovaric la scriitori călătorind bezmetici pe șosele între lansări de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la înaintașii lui (Chaplin, bunăoară) și a înțeles că hazul ar putea să ne ducă ceva mai aproape de adevărul negru, învăluindu-ne ca o protecție și-apoi abandonîndu-ne în ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradiție din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) plusează cu programe mai spectaculoase și expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre și imagini – interviu cu artistul vizual Ana TOMA
„Recitesc cartea de cîte ori e nevoie pînă se conturează o imagine mentală care să surprindă atmosfera volumului în ansamblu.”
956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Doliu în sportul românesc: Baschetbalista Alessia Maria Raiciu s-a stins în ziua în care a împlinit 18 ani
O veste cutremurătoare a apărut, astăzi, pe pagina de Facebook a Federaţiei Române de Baschet, în legătură cu o jucătoare extrem de promiţătoare.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Afacerile bănoase cu o păstrăvărie şi o firmă de taximetrie, făcute de un poliţist în timpul serviciului
Fost adjunct al Poliţiei Mioveni, comisarul Marius Aioanei a făcut, timp de patru ani, numeroase afaceri bănoase în timpul serviciului, deşi acest lucru este interzis de lege. Poliţistul promova constant pe Facebook două firme deţinute de către familia sa, o păstrăvărie şi o firmă de taximetrie

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.