Victor Brauner – „Anatomia dorinței” și Erosul suprarealist

Publicat în Dilema Veche nr. 872 din 23 decembrie 2020 - 6 ianuarie 2021
Victor Brauner – „Anatomia dorinței” și Erosul suprarealist jpeg

Expoziția „Cruels objets du désir“, care a avut loc în acest an la Fundația Giacometti din Paris, a adus în prim-plan relația pe care suprarealismul o întreținea cu scrierile celebrului Marchiz de Sade. Expoziția evocă influențele scrierilor sadiene în creațiile plastice și literare suprarealiste în care „erotismul“ joacă rolul de fir conducător. Între anii 1929 și 1933, lucrările sculptorului Giacometti au ca punct de plecare „lupta“ dintre cele două sexe, reprezentată adeseori prin detalii anatomice interpretate simbolic sub formă animală sau vegetală. Unul dintre obiectele realizate de sculptor, prezentat în  Expoziția suprarealistă de la Galeria Pierre Colle în 1933, este Bila suspendată (La boule suspendue, 1930), al cărei „erotism“ face obiectul articolului publicat de Salvador Dalí în paginile revistei Le Surréalisme au service de la révolution: „O bilă de lemn marcată de o scobitură feminină e suspendată, cu ajutorul unei corzi subțiri de vioară, deasupra unui corn al lunii a cărui muchie atinge cavitatea“. Reabilitarea „divinului Marchiz“ face parte din temele suprarealiste tratate în creațiile lui Georges Bataille, André Masson, Paul Éluard, Man Ray, Louis Buñuel, Salvador Dalí. Într-unul dintre numerele revistei La Révolution surréaliste din anul 1926, Éluard îi consacră un articol, apoi volumul de poeme Les Mains libres în 1937 ilustrat de Man Ray, care realizează în același an un portret-omagiu adus Marchizului. Trăsăturile portretului se confundă cu construcția unui zid, pentru a aminti de încarcerarea lui Sade, timp îndelungat, în închisoarea Bastilia. Man Ray este și ilustratorul coperții volumului Les Cent vingt journées de Sodome, una dintre scrierile cele mai cunoscute ale Marchizului de Sade. Apollinaire, primul care atrage atenția asupra scrierilor sadiene, îl declară „omul cel mai liber“. Spiritul revoluționar al Marchizului, desființarea tabuurilor și „libertatea totală“ din scrierile sale devin tot atîtea componente ale creației suprarealiste.

În ajunul primei expoziții personale de la Paris, în anul 1934, la Galeria Pierre, Victor Brauner pictează tabloul Straniul caz al Domnului K., în care personajul ubuesc, infatuat și concupiscent, este înfățișat în ipostaze diferite; pe de o parte, ornat cu decorații și „onoruri“, pe de alta, într-o suită de caricaturi erotice menite să provoace dezgustul privitorilor. Ele amintesc de cele „o sută douăzeci de zile ale Sodomei“ și de mărturisirile Justinei din romanele Marchizului de Sade.

Din categoria reprezentărilor pe care Breton avea să le numească „obiecte cu funcționare simbolică“ fac parte creațiile suprarealiste asociate unor „obiecte găsite“ sau fetișurilor și măștilor, creații ale culturilor „primitive“ din Africa și Oceania. Printre „obiectele găsite“ se numără și „lingura-pantof“ (Cuiller-soulier) cioplită în lemn de un artizan anonim, în care Breton recunoaște un erotism voalat ce-i amintește de pantoful Cenușăresei. Plăcerea simțului gustativ cînd este savurat un „bon plat“ este evocată în obiectul realizat de Meret Oppenheim, Ma gouvernante, 1936, compus dintr-o pereche de pantofi albi legați cu sfoară și așezați pe o tavă argintie, pentru a simboliza apetitul erotic care trimite, în chip ironic, la antropofagie. Umorul și ironia domină seria de desene inițiată de Victor Brauner în anul 1934 care înfățișează un întreg repertoriu de obiecte erotice, „paste capilare“, „sutien bumerang“, „pedale sexuale“, „corset cu mînere“ sau „corset port-amant“. În urma eșecului financiar al expoziției personale de la Galeria Pierre, Victor Brauner se întoarce în 1935 la București, unde realizează seria de desene intitulată Anatomia dorinței (1935-1937), reprezentare halucinantă a unui obiect sexual absolut. Ansamblul este transpunerea în imagini a unui „model ideal“, hibrid care îngemănează anatomia umană și pe cea a unui „robot feminin“ acționat mecanic. Supus fanteziilor erotice ale creatorului, „obiectul dorinței“ este compus și recompus, de fiecare dată, din îmbinarea unor elemente anatomice și mecanice. Figurilor reale le sînt adăugate elemente imprevizibile, surprinzătoare sau anarhice, pentru a dezvălui principiul după care pictorul se ghidează: totul este permis, totul este posibil... Scopul urmărit de artist este acela de a anula frontierele care separă realul de ireal, cotidianul de fantastic, pentru a reflecta legile concrete după care funcționează lumea imaginarului. Seria Anatomia dorinței anticipează înscenarea în anul 1938 a „Culoarului manechinelor: Cele mai frumoase străzi din Paris“ din Expoziția internațională a suprarealismului, în care crearea unor spații imaginare urmărea aducerea în prim-plan a inconștientului imaginat de suprarealiști printr-un apel „la toate simțurile“.

872 873 29 mp 053 jpg jpeg

O seamă de creații suprarealiste înfățișează „ochiul“ ca organ al plăcerii de a „poseda“ prin privire. În desenul Lumea liniștită (Le monde paisible), realizat de Victor Brauner în 1927, ochiul înlocuiește sexul unui tors feminin. Ochiul este prezent și în tabloul Adrianopole (Adrianopole ou Légèrement chaude, 1937) în care contururile sinuoase ale „obiectului dorinței“ sînt prevăzute cu roți și coarne pentru a sugera pătrunderea într-un spațiu al visului și al viziunii. Ochii sînt înlocuiți prin coarne, simboluri falice, într-o serie de desene printre care și cel realizat pentru a ilustra unul dintre Cînturile lui Maldoror (Lautréamont, Les Chants de Maldoror). Negații ale oricăror legi anatomice, reprezentările Paladistei din anii 1940 sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor sadiene. Paladista amintește de Păpușa (La Poupée, 1933-1936) lui Hans Bellmer al cărei corp se lasă descompus și recompus în funcție de fanteziile erotice ale artistului. 

Imaginea unui vehicul cu aburi în care este închis un trup feminin formează compoziția tabloului realizat de Victor Brauner în 1945, Amor propulsator (Amour propulsateur). În tabloul Ceremonie (Cérémonie, 1947), „uniunea contrariilor“ este reprezentată prin actul amoros al cuplului solar-lunar proiectat pe fundalul luminat de soarele negru, figurat sub forma unui craniu, pentru a sugera „întîlnirea“ dintre Eros și Thanatos, una dintre temele suprarealiste.  În 1949, „erotică“ este seria de șapte tablouri din ciclul Onomatomanie în care aventurile „micului Victor“ se confundă cu fanteziile artistului pe parcursul unui „traseu“ psihologic inspirat de un manual de terapie. Autoironia nu lipsește în reprezentările „micului Victor“, în care Victor Victoraș sau Victor Victorel, un dublu inventat de artist, este coafat cu un falus pentru a simboliza forțele creatoare, pe care pictorul le invocă în tabloul Victor Victorel regăsește peștele (Victor Victorel retrouve le poisson, 1949). În Orgosputnik (1965), îmbrățișarea amoroasă are loc în „nacela“ care se îndreaptă către un spațiu infinit. „Uniunea contrariilor“ este prefigurată în Athanorul (L’Athanor, 1965), tablou-obiect în care „întîlnirea erotică“ a cuplului (apă și foc) este încadrată într-o ramă trilobată reprezentînd etapele operațiunilor alchimice (negru, alb și auriu) care conduc la împlinirea actului amoros pentru a simboliza realizarea „rebis“-ului în Cupa dragostei (Coupe d’amour, 1965).

Reprezentările erotice suprarealiste ajung la apogeu cu prilejul celei de-a VIII-a Expoziții internaționale a Suprarealismului (EROS) din anul 1959. Marchizul de Sade este evocat din nou într-un spectacol realizat de un artist performer, Jean Benoît, cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la moartea Marchizului (Executarea testamentului lui Sade). Expoziția urmărea să ilustreze continuitatea și dinamismul mișcării și, totodată, expunînd creațiile a 75 de participanți proveniți din țări diferite, să demonstreze că „erotismul este unul dintre elementele constante ale creației de pretutindeni“ (Gérard Durozoi, Histoire du mouvement surréaliste, 1997).

Mihaela Petrov este istoric de artă. A încheiat studiile doctorale cu teza „Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934‑1965. Caiete și carnete, Donația Jacqueline Victor Brauner, Centrul Georges Pompidou, Paris“, UNArte, 2011. Cărți publicate: Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934-1965 (2012); Victor Brauner, pictopoet. Desene și acuarele (2013); Victor Brauner, vizionar al timpurilor moderne (2014); Victor Brauner, 1903-1966 (2016).

Foto (sus): Victor Brauner - Le matin, 1962

956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.
Cover 1624 x 924 jpg
Filme ucrainene pentru publicul tînăr, la Cinema Muzeul Țăranului
În fiecare joi din luna iulie, de la ora 18:30, în cadrul proiectului „Open Museums Open Hearts”, publicul tînăr este așteptat să descopere două filme în limba ucraineană (cu traducere în limba română) la Cinema Muzeul Țăranului. Intrarea este gratuită.
952 15 1 jpeg
Tăcerea capodoperei și foșnetul vieții
Teribila absență a emoției, am înțeles, își avea sursa în faptul că aceste monumente exemplare le port în mine, că ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-junglă
Mozaicul referențial al cărții lui Alexandru N. Stermin poate părea deconcertant, dacă n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea că sîntem efectiv „căzuți din junglă” și că dinamica biologică și socială a junglei poate da seama de ceea ce am fost și de ceea ce am devenit, în prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
Cîntă, zeiță, mînia ce-aprinse pe Venus Actrița
„Fur” este un spectacol despre relația de putere dintre bărbați și femei în mediul artistic și are la bază un roman, „Venus im Pelz” (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.