⬆
EDITORIALE ȘI OPINII
Pagina 196
Cît va putea UE să refuze Moldova?
Oficialii moldoveni speră ca preambulul viitorului acord să conţină o promisiune de aderare. Mi-e clar din interviurile cu oficiali ai Comisiei şi din reacţiile statelor membre că nu există voinţă politică pentru a oferi Moldovei aşa ceva. În schimb, UE este gata să ofere fonduri şi asistenţă masive Moldovei
Onoarea Bisericii
„Catedrala neamului“ va arăta „ca mormintele văruite“, nici măcar destul de frumoasă pe dinafară, iar pe dinăuntru „plină de oasele morţilor şi de necurăţie“ (Matei, 23, 27).
Înapoi prin Europa
Îmi vine să fac şi eu o notă informativă, precum dl Radu Cosaşu. Şi o fac. Precizez că în timpul plimbărilor prin Viena şi Salzburg nu am auzit claxoane de maşini, nu m-a împins nimeni pe stradă sau la intrarea în magazin, oamenii erau relaxaţi şi zîmbitori şi păreau să-şi vadă realmente de treabă
Primarul, Guvernul şi Directiva
„Bun vinul ăsta. Zic să mai luăm o sticlă, e bine?“ Omul îmi zîmbea, uşor încurcat. L-am înţeles. Nu vroia să fie înţeles greşit, nu era vreun beţiv. Venise în delegaţie în Bucureşti. Îmi ştia telefonul şi m-a sunat să mai stăm la o şuetă, la o vorbă. Îl ştiam de ceva vreme, era primar de vreo 12 ani, într-un oraş de vreo 50 de mii de locuitori.
Siguranţa aeronautică, într-un con de umbră
Într-adevăr, închizînd spaţiile aeriene, guvernele au dat prioritate siguranţei; păcat însă că nu reacţionează la fel în toate situaţiile. Zilnic, la nivel mondial, mor peste 3000 de oameni în accidente rutiere – dacă s-ar micşora viteza maximă admisă cu măcar 10 km, s-ar preveni multe accidente şi, cu siguranţă, nenumărate vieţi ar fi salvate
URSS mereu
În 1934, Alexandru Sahia călătorea în URSS, trecînd prin Polonia. După călătorie, avea să scrie una dintre puţinele cărţi apologetice la adresa Sovietelor, apărute în România interbelică.
Vila Golescu
Undeva în centrul oraşului Cîmpulung-Muscel, pe colina vestică, chiar în spatele Primăriei, se ascunde Vila Ştefan, fosta proprietate a familiei Golescu, actualmente în gestiunea fundaţiei Pro Patrimonio.
Democraţie pentru căţei
Se pare că iubirea necondiţionată faţă de orice fel de animal, vopsită civic şi amestecată cu bucuria de a apărea la televizor şi cu ceva interese băneşti, produce un discurs de tip tra-la-la.
Notă explicativă către Serviciile multilateral dezvoltate
Domnilor şi (după cum presupun) doamnelor, am primit cu seninătate promptul dvs. protest la nota mea informativă în care afirmam că: „ştiu că vă interesează totul“. Susţineţi – cu o anumită eleganţă, recunosc – că am rămas la „o viziune anacronică“ în ceea ce priveşte munca şi misiunile dvs., asimilîndu-vă cu vechea Securitate.
Dacă avem cetăţeni-spectatori, cum putem pretinde să avem Spectatori Practicanţi ai Sportului Mult Iubit?
După expresia lui Lucian Boia, românii se reprezintă prin campionii lor pînă la a le delega propria viaţă. De ce am mai avea nevoie să facem sport? Nu avem!
Maşina e bicicleta săracului
Anul era 1980. ABBA încă nu se despărţiseră, ba chiar lansau „Happy New Year“. Iar versurile sunau cam aşa „Oare ce ne aşteaptă, la capătul drumului, la sfîrşitul lui 1989?“.
Noi apariţii la Editura Spectrum (II)
● Mircea Geoană, Bei un ceai cu mine, Vântule? (suveniruri preeleptorale)
Știri nebăgate în seamă
Instalaţii eoliene off-shore. Un consorţiu german a inaugurat, recent, prima bază de producţie energetică din Marea Nordului. E vorba de douăsprezece turbine eoliene din clasa 5 megawaţi instalate în largul mării.
Bac plus ultra
Sînt, adică, mă’nţelegi, perlele de la bacu’ francez, nu al nostru – ceea ce demonstrează cît se poate de clar că domnii Goe ai lor nu sînt mai breji decît ai noştri şi reciproca.
Cum am devenit socialist
Nu ţi se întîmplă în fiecare zi să afli de la un fost prim-ministru român că te-a citat un fost ministru britanic. Tocmai asta mi s-a întîmplat săptămîna trecută.
Training
Să nu ne speriem de cuvinte! Training e uşor de tradus pe româneşte. Înseamnă ori „a dresa“ (un animal), ori „a antrena“ (un sportiv), ori „a pregăti“ (un copil sau un adult) pentru o anumită activitate sau profesiune; pe scurt, „a educa“, „a forma“, „a modela“.
La un Apfelstrudel şi-un schnaps
Am plecat cu maşina, pentru a nu ştiu cîta oară, spre Europa de Vest. Pe DN 1 spre Braşov şi apoi Sibiu (căci am auzit că pe Dealu Negru sînt gropi şi nici autostrada Bucureşti-Piteşti nu se simte prea bine...), apoi spre Arad. La Orăştie, am vrut neapărat să văd dacă panoul cu un citat (lemnos) din „Romano Prodi, Preşedintele Comisiei Europene“ se mai află la locul lui, în spaţiul verde din mijlocul intersecţiei.
Duios preşedintele grăi
De-a lungul vremii, mai precis de vreo 18 ani, cuvîntările, gesturile publice sau atitudinile lui Traian Băsescu mi-au creat varii stări cetăţeneşti. Greu mi-ar fi fost să îmi imaginez că Traian Băsescu ar putea să mă (şi) înduioşeze. Ei bine, zilele trecute, a reuşit.
Știri nebăgate în seamă
● Asistenţă pentru toxicomani. Primarul oraşului Luxemburg Paul Helminger are de luat o decizie dificilă: pe masa lui de lucru e proiectul unui centru de ajutor pentru toxicomani. Dacă aprobă construcţia unităţii sanitare, sute de toxicomani din capitala ducatului, dar şi din orăşelele din împrejurimi se vor perinda prin centrul oraşului, atraşi de perspectiva unei doze gratuite şi de asistenţa de specialitate oferite de centrul Tox-In.
Alegerile fără cîştigător din Marea Britanie?
Cum în sondajele de opinie laburiştii şi conservatorii sînt cotaţi oarecum la egalitate, alegerile britanice, din 6 mai, ar putea foarte bine să producă un parlament „de coaliţie“ în care nici unul dintre marile partide să nu obţină o majoritate, iar liberal-democraţii să deţină balanţa puterii.
Etica românească şi spiritul capitalismului
De cîţiva ani, ador documentarele. Mă afund într-un documentar cu o voluptate mai accentuată decît în orice lungmetraj artistic. Faptul că cel mai bun făcător de documentare pe care îl cunosc spune că documentarul nu este obiectiv mă stabilizează în plăcerea mea.
Istoriile Ririei
Tipică pentru secolul al XIX-lea, clădirea păstrează şi astăzi, la nivelul structurii, elemente ale neoclasicismului specific perioadei respective, cu o boltă de trăsuri şi scară interioară. Arhitectul Ioan Sasu arăta că locuinţa a fost construită, cel puţin într-o primă formă, anterior anului 1819.
Modernizare cu animale
În sfîrşit, băncile şi coşurile sînt noua modă de după cea a parcurilor cu leagăne pentru copii. Acum cîţiva ani, acestea erau la ordinea zilei, se construiau cu nemiluita, parcă în ideea de a stimula natalitatea în sector. Nimic nu pare că se poate face fără un mare hei-rup, după care (odată afacerea încheiată şi banii daţi) investiţia rămîne de izbelişte. E stilul zilelor noastre şi mai ales al cartierului nostru.
Alte note informative către Serviciile multilateral specializate
Mă văd larg „desfăşurat“ între două adevăruri: între adevărul integral din secolul trecut – care m-a lăsat 12 ani şomer – şi Adevărul Holding unde sînt salariat în mileniul III. Nu vă ascund că încă nu m-am decis pe care să-l prefer.
Sînt mai importante pentru presă scandalurile din fotbal decît performanţele din alte sporturi?
Publicul nu-şi bate prea tare capul. În lipsă de altceva consumă scandal, pentru că e facil, iar presei îi este relativ simplu să i-l prepare.
Orfelinatul s-a mutat acasă
La începutul anilor ’90, Occidentul se îngrozea de ce făceau românii cu orfanii lor. Astăzi, o altă generaţie de români îşi ţine orfanii acasă, în ceea ce numim familie. O organizaţie bine pusă la punct, care aduce în fiecare zi pîine pe masă şi maşina scumpă în faţa blocului.
Ora exactă din sportul românesc
Tenisul este (un) sport. Terenul pe care se joacă seamănă cu un ring de box, dar e un podium al defilării eleganţei; pare un dreptunghi, dar el este, de fapt, un pătrat cu 64 de căsuţe albe şi negre; aparent, e înjumătăţit de linia care-pe-care a unui fileu, dar este linia deasupra căreia cele două jumătăţi îşi întind, fair-play, mîna.
Noi apariţii la Editura Spectrum (I)
Cine ar fi putut crede că un studiu,
unul de cea mai strictă (şi aridă)
specialitate,-n speţă muzicologia,
ar fi în stare să ajungă un best-seller?!
Ciorănia – sau despre faptele „umile şi periferice”
Ajungem astfel mult mai departe decît stricta „cultură profesională“ a lăutarilor: ciorănia lor este un tip de inteligenţă, este de părere Stoichiţă, o inteligenţă care se opune gîndirii planificate aşa cum sofistul se opune, paradigmatic, lui Platon.
Momentul zero sau cînd ne împăcăm cu bogaţii
Filmul lui Alexandru Solomon – Kapitalism, reţeta noastră secretă – face valuri pe drept cuvînt. Este un film bun şi vă recomand să mergeţi să-l vedeţi. În acelaşi timp, dezbaterea pe marginea sa se canalizează greşit: originea averilor. Ar trebui să vorbim mai multe despre prezent şi despre relaţiile acestor oameni bogaţi cu statul, cu legea şi cu noi, adică spaţiul public în general.
Texte comentate
Ce mai pot însemna cuvintele lui Tocqueville astăzi, cînd aristocraţia e un reziduu neconvingător, o formă de scăpătare, mai mult sau mai puţin „reamenajată“? Pură nostalgie? Neîncrederea spontană a unui nobil faţă de „noutatea“ unui „sistem“ plebeu?
Să se dea o lege!
De aproape 20 de ani guvernele şi miniştrii învăţămîntului ne-au tot spus că „se face reformă“, iar legislaţia în domeniul educaţiei s-a adoptat şi modificat de mai multe ori. N-am avut – totuşi – o reformă adevărată.
Mepii, jurnal de bord
Mepul este o invenţie lexicală pe care v-o propun, ca înlocuitor pentru „europarlamentar“, cuvînt prea lung pentru gustul meu. Vine de la acronimul englezesc pentru Member of European Parliament (MEP). Ce mai fac mepii noştri, în afară de a-şi încasa salariul de 7000 de euro lunar şi de a ocupa locuri, regulat, în prea-aglomeratele curse Bucureşti-Bruxelles?
Știri nebăgate în seamă
● Delaţiuni daneze. Tot mai multe municipalităţi daneze îşi invită cetăţenii să denunţe fraudele vecinilor lor. Ca mulţi alţi politicieni şi funcţionari, primarul social-democrat din Copenhaga, Frank Jensen, e de părere că fraudele sociale care s-au banalizat costă municipalităţile milioane de euro anual.
Sănătatea politicii americane
Aprobarea de către Congresul Statelor Unite a planului administraţiei Obama de extindere a asistenţei medicale pentru aproape toţi americanii marchează cea mai importantă legiferare în domeniul social, pe care această ţară a văzut-o din anii ’60 încoace.
Piciorul
Pe 21 martie 2002, Rodolfo Baiza Hernandez a fost executat prin injecţie letală la închisoarea federală din Huntsville, Texas. În martie 1985, ucisese şi jefuise cîţiva imigranţi mexicani care tocmai trecuseră ilegal graniţa în Statele Unite. A fost imediat arestat. În septembrie 1985, a fost condamnat la moarte într-un proces fără multă istorie
Casa Ioan Zidarul
Există la Bistriţa o casă pe care ochiul comun poate s-o ignore, furat de elementele baroce şi neoclasice ale faţadelor învecinate, dar care nu scapă privitorului cît de cît iniţiat şi, cu atît mai puţin, studiilor de specialitate. Este una dintre acele clădiri sobre, cu ziduri de aproape un metru grosime, cu interioare şi subsoluri răcoroase, cu tavane zidite în boltă sau sprijinite pe grinzi masive de stejar, cu ancadramente simple şi elegante din piatră, simbol a ceea ce rămîne în rapo
Bombe şi concluzii
După 20 de ani de la Revoluţie există încă mulţi asemenea oameni publici care vor să descopere marele adevăr ascuns în spatele ei. Un adevăr care, după judecata lor, ar fi un fel de scenariu de film american cu grupări oculte şi Servicii Secrete, cu băieţi răi care au manevrat din umbră întreaga desfăşurare a evenimentelor.
Noi note informative către Serviciile multilateral specializate
Nu vă ascund că duminical urmăresc la TV 5 emisiunea Kiosque, în care corespondenţi ai presei străine acreditaţi la Paris discută evenimentele fiecărei săptămîni. De curînd, unul dintre ei a recomandat ca toate complicaţiile lumii de azi să fie judecate şi cu „un cinism rezonabil“.
Sumele enorme de bani din fotbalul mondial mai mult ajută sau mai mult strică?
Dacă e adevărat că lumea nu mai aparţine statelor, ci companiilor, adică banilor organizaţi într-un sistem de performanţă, acelaşi lucru s-ar putea spune despre fotbal. E ceea ce îngrijorează din Brăneşti şi pînă la Nyon, acolo unde preşedintele UEFA Michel Platini a vorbit recent despre „nevoia de un fair-play al capitalului în fotbal“.
Praf în obiectiv
Norul de cenuşă a coborît cu 27 de metri pe secundă în ultimele 12 ore: asta e viteza de propagare a catastrofei, în viziunea unei staţii româneşti de ştiri care începe cu R. Conform geniilor care scriu acolo duminică seara (fugiţi de la Facultatea de Arte, sau săriţi gardul de la pensionul de fete, pulberea vine mîncînd pămîntul spre… pămînt (scuzaţi metafora obosită), cu o poftă de viaţă complet inexplicabilă la o grămadă de particule de oxid de siliciu.
Cititorii ne întreabă; noi răspundem
Un cititor (sau, mai curînd, o cititoare)
ne întreba, deunăzi, dacă „somnul [!]
afecţiunii e un moft sau, dimpotrivă,
ca şi al raţiunii, el poate naşte monştri?“
Meneaito vs Pavlov
Ce a provocat acest şoc, ce forţă providenţială a schimbat starea de spirit a atîtor umanoizi blazaţi? Este formula magică, alchimia troglodiţilor, sunetele care au transformat un şeptel într-o echipă sincronizată. Este una dintre acele „melodii“, continuatoare a surogatelor latine cu succes de hypermarket, care de ani de zile magnetizează mioarele întru buna tradiţie a automatismelor.
Europass
Spaima a venit însă de-abia după aceea. Am dat pagina şi o rubrică uscăţivă s-a uitat brusc la mine din capul paginii cu ochi de funcţionar de ghişeu: ce competenţe şi abilităţi sociale aveţi? Aoleu, ce vor ăştia de la mine? – am dat eu s-o iau la fugă.
Cinci lecţii şi recapitulare
În ce priveşte confuzia morală, aceasta este norma, e destul să ne uităm la orice talk-show pe subiect. Nu e la modă să spui că lucrurile se mişcă, pari mai deştept dacă bagi placa aceea cu: toţi sînt la fel, nu se va întîmpla nimic. Tot la modă e să zici că e doar un spectacol şi să acuzi procurorii că nu au obţinut condamnări tocmai în cazurile în care alte instituţii le-au legat mîinile (deşi au obţinut multe alte condamnări).
La înjurat, români!
Cunosc motivele istorice pentru care Parlamentul European îşi tot mută calabalîcul între Bruxelles şi Strasbourg. Ele ţin de panaş, de orgolii naţionale, de afirmarea unor poziţii simbolice în interiorul Uniunii Europene. De curînd, însă, după cum tot poporul comunitar ar trebui să ştie, Tratatul revizuit „ot Lisabona“ a dat puteri de codecizie numitului for reprezentativ, el fiind, nu-i aşa, ales direct de către cetăţean, adică de mine.
Ştiri nebăgate în seamă
● Oameni nepotriviţi la momentul nepotrivit. O înregistrare video de 39 de minute publicată de site-ul Wikileaks.org stîrneşte indignarea comunităţii internaţionale. Filmul conţine imagini surprinse de un elicopter american în timpul unui raid deasupra capitalei irakiene Bagdad.
Libertatea Internetului
Compania Google şi-a întrerupt recent colaborarea cu statul chinez, motivînd că nu mai este dispusă să-şi adapteze motorul de căutare pentru a restricţiona accesul chinezilor la anumite informaţii, aşa cum impune Guvernul acestei ţări. Deşi majoritatea ţărilor democrat-liberale au fost de acord cu decizia marelui concern, în Australia, de exemplu, Guvernul a declarat că va impune prin lege blocarea accesului la unele site-uri web.
Cum l-am întîlnit pe Mircea Eliade
Anul 2002 s-a terminat cu o iarnă agresivă la Chicago. Vîntul rece lovea şuierînd nămeţii şi bieţii oameni treceau pe străzile oraşului grăbiţi, ca sub asediu, cu nasul în fulare groase. În acea dimineaţă sticloasă de decembrie, sub un ger înalt şi ameţitor, am ajuns în campusul Universităţii din Chicago. David Brent, legatarul american al lui Mircea Eliade, îmi aprobase amabil cererea de a răsfoi arhiva personală a lui Eliade, aşa că urma să petrec toată ziua la biblioteca Regenstein.
Răsplată pentru caritate
Aflată între Centrul Maternal „Micul Prinţ“ şi Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga“, casa Sofian pare a fi mai degrabă ascunsă ruşinos printre cele două clădiri de sorginte comunistă. De cum ajungi pe strada I.C. Brătianu din Botoşani, remarci frumuseţea unuia dintre cele mai impresionante monumente arhitectonice ale oraşului.