Piciorul

Publicat în Dilema Veche nr. 323 din 22-28 aprilie 2010
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

Pe 21 martie 2002, Rodolfo Baiza Hernandez a fost executat prin injec┼úie letal─â la ├«nchisoarea federal─â din Huntsville, Texas. ├Än martie 1985, ucisese ┼či jefuise c├«┼úiva imigran┼úi mexicani care tocmai trecuser─â ilegal grani┼úa ├«n Statele Unite. A fost imediat arestat. ├Än septembrie 1985, a fost condamnat la moarte ├«ntr-un proces f─âr─â mult─â istorie. A fost recunoscut de martori, avea asupa lui arma crimei, a recunoscut ┼či el. ÔÇ×I-am omor├«t pentru c─â am sim┼úit c─â pre┼čedintele Reagan vrea s─â fac asta, s─â scap America de c├«┼úiva ilegali. Texasul a devenit suprapopulat din cauza ilegalilorÔÇť. O astfel de m─ârturisire nu te poate duce dec├«t spre pedeapsa cea mai aspr─â. Au urmat, apoi, anii scur┼či ├«n recursuri, apeluri, memorii de gra┼úiere ÔÇô Hernandez cerea o alt─â pedeaps─â. Pe parcursul acestor ani, s-a descoperit c─â Hernandez comisese multe alte crime r─âmase nerezolvate. Asupra vinov─â┼úiei sale ┼či asupra juste┼úii condamn─ârii nu prea era loc de dubii. ├Än iulie 2001, ca urmare a complica┼úiilor ap─ârute ├«n urma netrat─ârii diabetului, lui Hernandez i s-a amputat piciorul drept, pu┼úin mai sus de genunchi. Cu c├«teva s─âpt─âm├«ni ├«nainte de data execu┼úiei, Hernandez a cerut guvernului texan o protez─â, ├«n locul piciorului pierdut. ÔÇ×Vreau s─â merg la execu┼úie pe dou─â picioare, ca un b─ârbat. Am intrat ├«n ├«nchisoare pe dou─â picioare, pe dou─â picioare vreau s─â iesÔÇť ÔÇô a motivat el cererea. Guvernul l-a refuzat. ÔÇ×Satisfacerea cererii dlui Hernandez ar costa contribuabilul 8000 $ ┼či nu credem c─â aceast─â cheltuial─â e necesar a fi f─âcut─âÔÇť ÔÇô au r─âspuns oficialii prin vocea unui purt─âtor de cuv├«nt, difuzat─â ├«n direct de televiziunile locale.

Aceast─â ┼čtire stranie, de┼či veche, mi-a r─âmas ├«n minte dup─â ce am citit-o la vremea ei ├«ntr-un ziar american, scris─â cu litere mici, ├«nghesuit─â la finalul unei coloane de ┼čtiri mai mult sau mai pu┼úin relevante. Din motive lesne de explicat psihologic, am asociat aceast─â mic─â poveste cu alta, pe care mi-o amintesc din lungul interviu filmat pe care Gabriel Liiceanu l-a luat lui Emil Cioran la Paris, la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90. Acolo, Cioran povestea c─â era adesea vizitat de fel de fel de lunatici, impresiona┼úi de scrierile sale. Unul dintre ei, un individ suficient de bizar ca Emil Cioran s─â-l ┼úin─â minte, venise cu ani ├«nainte la maestru s─â-i fac─â o m─ârturisire stranie. Dup─â ce-i citise o carte, fusese at├«t de impresionat ├«nc├«t decisese s─â se sinucid─â. S-a suit pe un scaun, ┼či-a legat ┼čtreangul de lustr─â, l-a pus la g├«t ┼či, c├«nd s─â ├«mping─â scaunul cu picioarele ┼či s─â cad─â ├«n abisul final, s-a uitat ├«n jos ┼či ┼či-a dat seama c─â e murdar pe picioare.

┼×i-a spus c─â nu se face s─â se sinucid─â murdar pe picioare, ┼či-a scos ┼čtreangul de la g├«t, s-a dat jos de pe scaun ┼či s-a dus la baie s─â se spele pe picioare. C├«nd se sp─âla, a sim┼úit o firav─â stare de bine ┼či nu s-a mai sinucis. Dar nici aceast─â asociere f─âcut─â de mintea mea nu ar fi justificat cu totul scrierea acestui mic text, dac─â nu a┼č fi aflat recent, absolut ├«nt├«mpl─âtor, un detaliu colateral, dar interesant al pove┼čtii criminalului Rodolfo Hernandez. Un fapt care a sc─âpat agen┼úiilor de pres─â ┼či care mi-a fost povestit de o cuno┼čtin┼ú─â absolut ├«nt├«mpl─âtoare, care studia comportamentul de┼úinu┼úilor texani afla┼úi ├«n ceea ce se cheam─â death row.


├Än ├«nchisoare, Hernandez dob├«ndise printre de┼úinu┼úi acel soi de respect ├«nfior─âtor pe care marii criminali ├«l nasc ├«n toate celelalte categorii fatalmente inferioare de r─âuf─âc─âtori ajun┼či dup─â gratii. Printre cei care ├«i acordau cel mai profund respect se afla un de┼úinut pe care toat─â suflarea ├«nchisorii ├«l ridiculiza pentru stupiditatea ├«nt├«mpl─ârii care l-a adus ├«n spatele gratiilor. Omul ├«ncercase s─â jefuiasc─â o locuin┼ú─â. Sunase la intrare, proprietarul i-a deschis ┼či l-a rugat s─â-l lase s─â dea un telefon pentru c─â automobilul ├«i r─âm─âsese ├«n pan─â nu departe. Proprietarul l-a poftit ├«n cas─â ┼či, dup─â ce a ├«nchis u┼ča ├«n spatele lui, jefuitorul a scos un cu┼úit ┼či l-a somat s─â nu mi┼čte c├«t fur─â de prin cas─â. Proprietarul, ├«ns─â, a scos imediat o insign─â ÔÇô era ┼čeful echipei de interven┼úii rapide a poli┼úiei locale, un tip atletic, antrenat anume s─â se lupte cu infractorii. Ho┼úul s-a speriat ┼či a vrut s─â fug─â, dar poli┼úistul l-a placat la rugby. Totu┼či, infractorul s-a putut sustrage placajului, ├«ns─â nu a putut ie┼či. ├Än m├«na poli┼úistului r─âm─âsese proteza care-i ├«nlocuia piciorul drept. Nu-i de mirare c─â de┼úinu┼úii din penitenciarul de la Huntsville, Texas ├«i spunau Idiotul. C├«nd a aflat c─â Hernandez a cerut un picior ca s─â moar─â demn, Idiotul a anun┼úat conducerea ├«nchisorii c─â e dispus s─â-i dea proteza lui pentru episodul execu┼úiei, dup─â care o vrea ├«napoi. Acest gest, care urma s─â protejeze demnitatea marelui criminal, a fost foarte apreciat de comunitatea de┼úinu┼úilor. Au ├«ncetat subit s─â-i mai spun─â Idiotul ÔÇô de┼či nu avea abilit─â┼úile unui sp─ârg─âtor c├«t de c├«t decent, avea, m─âcar, un suflet bun ┼či ┼čtia ce-i aia onoare. Mai departe, nu am putut afla dac─â solicitarea a fost aprobat─â ┼či, ├«n cele din urm─â, Hernandez a mers spre execu┼úie pe dou─â picioare, unul al lui ┼či altul al Idiotului. Oricum, inten┼úia conteaz─â. 
 

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.