Siguranţa aeronautică, într-un con de umbră

Publicat în Dilema Veche nr. 325 din 6 - 12 mai 2010
Morala marilor produc─âtori alimentari jpeg

Majoritatea aeroporturilor europene, ├«nchise dup─â haosul cauzat de erup┼úia vulcanului Eyjafjallaj├Âkull, au fost redeschise dup─â ce s-a dovedit c─â norul de cenu┼č─â degajat nu a pus ├«n pericol siguran┼úa transporturilor aeriene. Pe ce anume s-au bazat ├«ns─â cei care au ridicat interdic┼úiile asupra spa┼úiului aerian: pe date ┼čtiin┼úifice concrete sau pe evaluarea pierderilor economice cauzate?

├Än decurs de peste ┼čase zile, ├«n jur de 95.000 de zboruri au fost anulate (fapt care a adus companiilor aeriene pierderi de peste un milion de dolari), iar num─ârul pasagerilor bloca┼úi pe aeroporturi a ajuns la cinci milioane. Aceast─â criz─â a afectat serios economia Marii Britanii, dar nu numai ┼ú─ârile europene au avut de suferit ÔÇô cultivatorii de plante ornamentale din Kenya, de exemplu, care nu-┼či puteau transporta culturile dec├«t pe calea aerului pentru a evita ofilirea florilor ├«nainte de a ajunge la importatori, s-au trezit, dintr-odat─â, cu afacerea compromis─â. 16 pacien┼úi bolnavi de cancer, care aveau nevoie vital─â de transplant de m─âduv─â, au fost la un pas de moarte pentru c─â donatorii lor nu au mai reu┼čit s─â plece din Statele Unite ┼či Canada.

├Än trecut, au fost cazuri c├«nd avioane nevoite s─â zboare prin nori de cenu┼č─â vulcanic─â au aterizat ├«n siguran┼ú─â, cu toate c─â, ├«n urma problemelor care au intervenit la motoare, au pierdut altitudine, ├«ndrep├«ndu-se, vertiginos, spre un dezastru. ├Än ceea ce prive┼čte norul de cenu┼č─â vulcanic─â ce a acoperit, recent, Europa, speciali┼čtii nu au adus nici o dovad─â concret─â care s─â certifice faptul c─â acelea┼či efecte negative ar fi putut ap─ârea ┼či ├«n acest caz. Decizia de ├«nchidere a spa┼úiilor aeriene a fost motivat─â de convingerea c─â orice strat de cenu┼č─â din aer ar fi putut d─âuna avioanelor ┼či c─â, oric├«t de mic ar fi fost riscul decol─ârii avioanelor, datoria oric─ârui guvern era ÔÇô dup─â cum s-a exprimat premierul britanic Gordon Brown ÔÇô ÔÇ×s─â pun─â siguran┼úa mai presus de oriceÔÇť.


├Äntr-adev─âr, ├«nchiz├«nd spa┼úiile aeriene, guvernele au dat prioritate siguran┼úei; p─âcat ├«ns─â c─â nu reac┼úioneaz─â la fel ├«n toate situa┼úiile. Zilnic, la nivel mondial, mor peste 3000 de oameni ├«n accidente rutiere ÔÇô dac─â s-ar mic┼čora viteza maxim─â admis─â cu m─âcar 10 km, s-ar preveni multe accidente ┼či, cu siguran┼ú─â, nenum─ârate vie┼úi ar fi salvate. Nu facem ├«ns─â acest lucru pentru c─â nu siguran┼úa ├«n trafic primeaz─â, ci dorin┼úa de a petrece c├«t mai pu┼úin timp la volan.

Giovanni Bisignani, pre┼čedintele Asocia┼úiei Aeronautice Interna┼úionale, a criticat dur decizia ┼ú─ârilor de a-┼či ├«nchide spa┼úiile aeriene, argument├«nd c─â acestea nu au avut nici o motiva┼úie clar─â pentru a proceda astfel. C─âl─âtorii ├«ns─â, de┼či bulversa┼úi de situa┼úia creat─â, au fost de o cu totul alt─â p─ârere, spun├«nd c─â prefer─â s─â fie prizonierii unui aeroport, dec├«t ai unui avion ├«n picaj.

Oamenii au totu┼či percep┼úii diferite asupra riscului ┼či, cu siguran┼ú─â, nevoi diferite, de unde ┼či dorin┼úa unora de a se urca ├«ntr-un avion chiar ┼či ├«ntr-o situa┼úie de criz─â. John Stuart Mill, ├«n cartea sa Despre libertate, imagineaz─â un personaj care urmeaz─â s─â treac─â un pod ┼čubred. Din punctul de vedere al autorului, oricine ar trebui s─â ├«ncerce s─â-l opreasc─â ┼či s─â-i explice pericolul la care se expune dac─â ├«ncearc─â s─â treac─â podul. Odat─â avertizat, decizia ├«i apar┼úine exclusiv acelui om, pentru c─â doar el ┼čtie cel mai bine motivul pentru care vrea s─â ajung─â la cel─âlalt cap─ât al podului ┼či doar el poate decide dac─â merit─â sau nu s─â-┼či asume riscul de a merge ├«nainte.

├Än cazul pr─âbu┼čirii unui avion, pasagerii ┼či membrii echipajului ar fi victime sigure. Dac─â ace┼čtia, con┼čtien┼úi fiind c─â, odat─â ├«mbarca┼úi, s-ar expune riscului unui accident, ar decide totu┼či s─â zboare, nu ar trebui, oare, s─â ├«ncerc─âm s─â-i convingem s─â nu se mai urce ├«n avion?

Revenind acum la criza provocat─â de erup┼úia vulcanului islandez, spa┼úiul aerian european a fost redeschis dup─â ce testele efectuate cu avioane f─âr─â pasageri la bord au dovedit c─â norul de cenu┼č─â vulcanic─â este inofensiv. Au fost aduse, de asemenea, asigur─âri c─â motoarele aparatelor de zbor nu ar fi compromise nici dac─â ├«n atmosfer─â ar ap─ârea concentra┼úii de cenu┼č─â vulcanic─â, Autoritatea Aeronautic─â Civil─â Interna┼úional─â anun┼ú├«nd c─â va desemna un grup de exper┼úi care s─â stabileasc─â exact ce concentra┼úie de cenu┼č─â ar pune ├«n pericol siguran┼úa unui zbor. Acum c─â am v─âzut ┼či c├«t cost─â s─â dai prioritate siguran┼úei, sper ca printre exper┼úii care vor aprofunda aceast─â problem─â s─â fie ┼či unii care s─â ├«ncerce un r─âspuns la ├«ntrebarea: c├«t de siguri ar trebui s─â ne dorim s─â fim?

Peter Singer este profesor de bioetic─â la Universitatea Princeton. A scris, printre altele, volumele Practical Ethics, One World, ┼či, recent, The Life You Can Save.

Copyright: Project Syndicate, 2010
traducere de Ruxandra TUDOR

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.