Siguranţa aeronautică, într-un con de umbră

Publicat în Dilema Veche nr. 325 din 6 - 12 mai 2010
Morala marilor producători alimentari jpeg

Majoritatea aeroporturilor europene, închise după haosul cauzat de erupţia vulcanului Eyjafjallajökull, au fost redeschise după ce s-a dovedit că norul de cenuşă degajat nu a pus în pericol siguranţa transporturilor aeriene. Pe ce anume s-au bazat însă cei care au ridicat interdicţiile asupra spaţiului aerian: pe date ştiinţifice concrete sau pe evaluarea pierderilor economice cauzate?

În decurs de peste şase zile, în jur de 95.000 de zboruri au fost anulate (fapt care a adus companiilor aeriene pierderi de peste un milion de dolari), iar numărul pasagerilor blocaţi pe aeroporturi a ajuns la cinci milioane. Această criză a afectat serios economia Marii Britanii, dar nu numai ţările europene au avut de suferit – cultivatorii de plante ornamentale din Kenya, de exemplu, care nu-şi puteau transporta culturile decît pe calea aerului pentru a evita ofilirea florilor înainte de a ajunge la importatori, s-au trezit, dintr-odată, cu afacerea compromisă. 16 pacienţi bolnavi de cancer, care aveau nevoie vitală de transplant de măduvă, au fost la un pas de moarte pentru că donatorii lor nu au mai reuşit să plece din Statele Unite şi Canada.

În trecut, au fost cazuri cînd avioane nevoite să zboare prin nori de cenuşă vulcanică au aterizat în siguranţă, cu toate că, în urma problemelor care au intervenit la motoare, au pierdut altitudine, îndrepîndu-se, vertiginos, spre un dezastru. În ceea ce priveşte norul de cenuşă vulcanică ce a acoperit, recent, Europa, specialiştii nu au adus nici o dovadă concretă care să certifice faptul că aceleaşi efecte negative ar fi putut apărea şi în acest caz. Decizia de închidere a spaţiilor aeriene a fost motivată de convingerea că orice strat de cenuşă din aer ar fi putut dăuna avioanelor şi că, oricît de mic ar fi fost riscul decolării avioanelor, datoria oricărui guvern era – după cum s-a exprimat premierul britanic Gordon Brown – „să pună siguranţa mai presus de orice“.


Într-adevăr, închizînd spaţiile aeriene, guvernele au dat prioritate siguranţei; păcat însă că nu reacţionează la fel în toate situaţiile. Zilnic, la nivel mondial, mor peste 3000 de oameni în accidente rutiere – dacă s-ar micşora viteza maximă admisă cu măcar 10 km, s-ar preveni multe accidente şi, cu siguranţă, nenumărate vieţi ar fi salvate. Nu facem însă acest lucru pentru că nu siguranţa în trafic primează, ci dorinţa de a petrece cît mai puţin timp la volan.

Giovanni Bisignani, preşedintele Asociaţiei Aeronautice Internaţionale, a criticat dur decizia ţărilor de a-şi închide spaţiile aeriene, argumentînd că acestea nu au avut nici o motivaţie clară pentru a proceda astfel. Călătorii însă, deşi bulversaţi de situaţia creată, au fost de o cu totul altă părere, spunînd că preferă să fie prizonierii unui aeroport, decît ai unui avion în picaj.

Oamenii au totuşi percepţii diferite asupra riscului şi, cu siguranţă, nevoi diferite, de unde şi dorinţa unora de a se urca într-un avion chiar şi într-o situaţie de criză. John Stuart Mill, în cartea sa Despre libertate, imaginează un personaj care urmează să treacă un pod şubred. Din punctul de vedere al autorului, oricine ar trebui să încerce să-l oprească şi să-i explice pericolul la care se expune dacă încearcă să treacă podul. Odată avertizat, decizia îi aparţine exclusiv acelui om, pentru că doar el ştie cel mai bine motivul pentru care vrea să ajungă la celălalt capăt al podului şi doar el poate decide dacă merită sau nu să-şi asume riscul de a merge înainte.

În cazul prăbuşirii unui avion, pasagerii şi membrii echipajului ar fi victime sigure. Dacă aceştia, conştienţi fiind că, odată îmbarcaţi, s-ar expune riscului unui accident, ar decide totuşi să zboare, nu ar trebui, oare, să încercăm să-i convingem să nu se mai urce în avion?

Revenind acum la criza provocată de erupţia vulcanului islandez, spaţiul aerian european a fost redeschis după ce testele efectuate cu avioane fără pasageri la bord au dovedit că norul de cenuşă vulcanică este inofensiv. Au fost aduse, de asemenea, asigurări că motoarele aparatelor de zbor nu ar fi compromise nici dacă în atmosferă ar apărea concentraţii de cenuşă vulcanică, Autoritatea Aeronautică Civilă Internaţională anunţînd că va desemna un grup de experţi care să stabilească exact ce concentraţie de cenuşă ar pune în pericol siguranţa unui zbor. Acum că am văzut şi cît costă să dai prioritate siguranţei, sper ca printre experţii care vor aprofunda această problemă să fie şi unii care să încerce un răspuns la întrebarea: cît de siguri ar trebui să ne dorim să fim?

Peter Singer este profesor de bioetică la Universitatea Princeton. A scris, printre altele, volumele Practical Ethics, One World, şi, recent, The Life You Can Save.

Copyright: Project Syndicate, 2010
traducere de Ruxandra TUDOR

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

shutterstock 2114384846 jpg
Tacticile de război ale Rusiei îi expun slăbiciunile militare. Cum le justifică oficialii ruși
După ce și-a văzut spulberate speranțele de a captura Kievul, Moscova a apelat la distrugerea totală a Ucrainei, doar că această tactică este doar o manifestare a neputinței, scrie The Guardian.
dani otil
Marea dilemă a lui Dani Oțil după ce i-au picat din cer 15.000 de euro: „O fi vreo moștenire?“
Dani Oțil, simpaticul prezentator TV, se ală în mare dilemă. Nu știe ce să facă după ce într-un cont de-al său au apărut 15.000 de euro. Nici banca nu a reușit să-l lămurească, motiv pentru care Dani se teme să se atingă de ei.
Submarin in Marea Neagra FOTO  webnovosti.info via zn.ua
Submarin nuclear depășit de un obiect neidentificat, care mergea cu o viteză mai mare decât cea a sunetului. Când a vut loc incidentul
Întâlnirea incredibilă, care a avut loc la sfârșitul anilor 1990, a ieșit la iveală după ce un om de știință aflat la bord a decis să vorbească pentru un canal de YouTube și să dezvăluie experiența sa terifiantă.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.