Democraţie pentru căţei

Publicat în Dilema Veche nr. 325 din 6 - 12 mai 2010
Adev─âratul rost al lucrurilor jpeg

Am scris ├«n articolul de s─âpt─âm├«na trecut─â despre un b─âie┼úel de 10 ani mu┼čcat de c├«ini ┼či despre cum nici Prim─âria, dar nici altcineva nu face nimic ├«mpotriva haitelor care h─âl─âduiesc prin Bucure┼čti. Nu prev─âzusem atunci ce avea s─â urmeze.

├Äntre timp, prefectul Bucure┼čtiului a propus eutanasierea c├«inilor vagabonzi (├«ndr─âznesc s─â folosesc acest termen popular, care de altfel se aplic─â ┼či oamenilor, ├«n condi┼úiile ├«n care a fost inventat─â ┼či sclifosita formul─â: c├«ini comunitari). Propunerea prefectului a st├«rnit, asemeni altor ini┼úiative din trecut, un cor de proteste (era s─â scriu de l─âtr─âturi). Asocia┼úiile de protec┼úie a animalelor se opun. Principala fraz─â pe care o v├«ntur─â aceste asocia┼úii ├«n discursurile lor este aceea c─â nu mai doresc s─â existe c├«ini pe strad─â. Cu toate acestea, nu s├«nt de acord cu eutanasierea. Prin argument─âri ce se doresc a fi logice, ├«ncearc─â s─â explice c─â eutanasierea ar duce la un ┼či mai mare num─âr de c├«ini pe strad─â. ├Än aceea┼či f─âr─â de logic─â, reprezentan┼úii amintitelor asocia┼úii pretind c─â motivul pentru care ├«nc─â avem at├«┼úia c├«ini f─âr─â st─âp├«n ├«n ora┼č ar fi acela c─â Prim─âria ar fi aplicat p├«n─â acum solu┼úia eutanisiei. Probabil c─â ace┼čti c├«ini or fi precum capetele balaurului din poveste, tai unul ┼či cresc alte trei ├«n loc.

Pun├«nd cap la cap afirma┼úiile ONG-urilor, rezult─â cumva c─â p├«n─â acum eutanasierea nu era legal─â, dar prim─âriile o practicau pe scar─â larg─â, av├«nd drept rezultat ├«nmul┼úirea patrupedelor. Ajungem s─â ne ├«nchipuim c─â eutanasia ar fi acela┼či lucru cu ├«mperecherea, c─â o fi ceva legat de eros ┼či tanathos.


Asocia┼úiile f─âr─â logic─â au convocat vinerea trecut─â un miting ├«n fa┼úa Prim─âriei ├«n sprijinul c├«inilor f─âr─â st─âp├«n. Avoca┼úii acestor animale au ap─ârut pe la mai toate canalele de televiziune. Deun─âzi, la postul public, reprezentanta Vier Photen (o asocia┼úie care p├«n─â mai ieri p─ârea onorabil─â), pus─â ├«n fa┼úa informa┼úiei c─â, anual, peste ┼čapte mii de bucure┼čteni s├«nt mu┼čca┼úi de c├«ini, d─âdea urm─âtoarea explica┼úie: ea a fost ├«n India, unde a mu┼čcat-o o maimu┼ú─â; a venit ├«n ┼úar─â s─â-┼či fac─â vaccinul antirabic la Bucure┼čti ┼či i s-a sugerat s─â declare c─â a fost mu┼čcat─â de un c├«ine vagabond, a┼ča ├«nc├«t s─â primeasc─â vaccinul gratis. Cu alte cuvinte, dumneaei sugera c─â num─ârul celor mu┼čca┼úi de c├«ini e mai mic dec├«t apare ├«n statistici, pentru c─â mul┼úi declar─â c─â ar fi fost mu┼čca┼úi de c├«ini, c├«nd de fapt ei au fost mu┼čca┼úi de maimu┼úe.

Al┼úii ap─âr─âtori pretind ├«ns─â contrariul: c─â mul┼úi oameni mu┼čca┼úi nu vor s─â declare incidentul, tocmai de team─â ca patrupedul s─â nu p─â┼úeasc─â ceva. Ce s─â mai ├«n┼úelegi!

Se pare c─â iubirea necondi┼úionat─â fa┼ú─â de orice fel de animal, vopsit─â civic ┼či amestecat─â cu bucuria de a ap─ârea la televizor ┼či cu ceva interese b─âne┼čti, produce un discurs de tip tra-la-la.

├Än asemenea momente de glorie, iubitorilor de animale organiza┼úi li se al─âtur─â oameni politici (familiariza┼úi cu c├«inii ┼či cu problema l─âtratului pe strad─â). ├Ämpreun─â, cele dou─â categorii sus┼úin solu┼úia steriliz─ârii, prin care, spun ei, problema se va rezolva. Legal, asta e deja o solu┼úie ├«n vigoare ┼či ├«n virtutea ei str─âzile s├«nt pline de c├«ini. Sterilizarea nu pare c─â le face pe animale s─â dispar─â din ora┼č, s─â nu mai latre sau s─â nu mai mu┼čte. Ba, chiar, nu ┼čtiu cum... unele continu─â s─â fac─â ┼či pui. Iar presupun├«nd c─â sterilizarea s-ar face rapid ┼či complet, Bucure┼čtiul tot ar fi, pe durata unei vie┼úi de c├«ine, capitala european─â cu zeci de mii de c├«ini vagabonzi ┼či mii de oameni mu┼čca┼úi.

Pe de alt─â parte, am impresia c─â ideea steriliz─ârii e una c├«t se poate de specific─â acestor locuri. Rimeaz─â profund cu obiceiul de a nu face nimic, cu ve┼čnica senza┼úie a neputin┼úei autorit─â┼úilor sau cu abord─ârile pompoase ┼či sterile ale societ─â┼úii civile. Apropo, pe c├«nd ┼či un miting de solidaritate cu oamenii mu┼čca┼úi?

Nu ┼čtiu ├«n ce m─âsur─â majoritatea celor care pl─âtesc taxe ┼či impozite ├«n acest ora┼č s├«nt pro sau contra eutanasierii sau a steriliz─ârii. Cu siguran┼ú─â ├«ns─â, ei au dreptul s─â se poat─â plimba lini┼čti┼úi pe str─âzi ┼či prin parcuri, f─âr─â s─â fie agresa┼úi de animale sau de al┼úi oameni. Iar pentru asta e nevoie de o solu┼úie eficient─â. E treaba autorit─â┼úilor s-o g─âseasc─â. Dac─â asocia┼úiile iubitorilor de animale au propria solu┼úie, n-au dec├«t s─â se apuce de treab─â f─âr─â s─â ne mai oboseasc─â cu logica lor de cu┼úu-cu┼úu.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.
image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
Sta┼úiunea balnear─â construit─â de la zero ├«ntr-un ora┼č din Ardeal. C├ónd vor sosi primii turi┼čti FOTO
Autorit─â┼úile din Alba au mai f─âcut un pas ├«n procesul de finalizare a unei investi┼úii ├«n valoare de circa 35 de milioane de lei privind construc┼úia sta┼úiunii de b─âi s─ârate din ora┼čul Ocna Mure┼č.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.