Maşina e bicicleta săracului

Publicat în Dilema Veche nr. 325 din 6 - 12 mai 2010
Maşina e bicicleta săracului jpeg

Cînd am început să merg pe bicicletă, în Bucureşti, tot ce avea motor era întotdeauna mai rapid ca mine. Din Pantelimon şi pînă în Rahova, unde stătea bunica, aveam nevoie de o oră. Tramvaiul făcea cam 45 de minute. Un taxi îţi lua cam jumătate de oră. Probabil că şoferii mai descurcăreţi ajungeau şi-n 20 de minute. Cu Minsk-ul meu pliabil şi cu roţi mici, trebuia să rămîn pe trotuare şi să ocolesc centrul, unde n-aveai voie cu bicicleta. Mi-era frică pe şosea, pentru că o bicicletă pe şosea în vremurile acelea era o îndrăzneală, dacă nu chiar o bizarerie. Cam ca un cetăţean îmbrăcat în roz la o şedinţă de partid.

Anul era 1980. ABBA încă nu se despărţiseră, ba chiar lansau „Happy New Year“. Iar versurile sunau cam aşa „Oare ce ne aşteaptă, la capătul drumului, la sfîrşitul lui 1989?“.

Drumul a fost mai lung de-atît, chiar şi pentru biciclişti. În 1980, cei care foloseau bicicleta pentru a merge la serviciu erau de regulă navetiştii din comunele suburbane. Era un mijloc de transport rural şi, orice marcă ar fi avut (de obicei Tohan), brandul cu care erai asociat era de regulă „ţăran necalificat care a băut prea mult în ajun şi-acum se chinuie să ajungă la serviciu să se culce“. Orăşenii aveau, fireşte, biciclete, însă astea erau pentru parcuri şi pentru sfîrşitul de săptămînă. Sigur, erau şi excepţii: orăşeni pasionaţi de bicicletă, de obicei intelectuali, care mergeau la slujbă zilnic cu bicicleta. Însă nici unul nu avansa dincolo de condiţia de şef de birou: bicicleta era ca o pată pe CV, o ciudăţenie care îl punea pe om în categoria „revoltaţi de catifea“. „Ce-i cu asta, el de ce nu se chinuie să-şi ia maşină?“ – se întrebau colegii, la cafele interminabile, pe hol…


În aceşti 30 de ani, nu ştiu cum, bicicleta a făcut încet-încet un drum fără întoarcere. Nu mai e maşina săracului. Nici calul mecanic al ţăranului care ezită între oraş şi sat. Nu mai e neapărat ieftină – o bicicletă top-of-the-line, semicursiera rusească te ducea acum trei decenii la 1950 de lei (n-am să uit niciodată preţul ăsta). Asta era atunci cam cît un salariu modest. Astăzi am prieteni care pedalează pe vreo 10-15 de salarii medii pe economie în fiecare zi… În fine, bicicleta nu mai e un lucru cu care să te simţi bizar într-o parcare, la serviciu, în faţa blocului, într-o luni de dimineaţă.

Dar ce e bicicleta azi?

Nu ştiu decît pentru mine. Tocmai pentru că nu mai sîntem o societate de masă, ci una de indivizi, tocmai pentru că să fii tu însuţi nu mai înseamnă de mult să imiţi un model sau altul venit pe şest din Occident. Bicicleta mea e libertatea. Aceea de a mă strecura printre maşini, de a ajunge oriunde în oraş mai repede decît orice campion la liniuţe, dar şi de a putea s-o iau pe scurtătură prin parcuri, unde ai vreme, în fiecare săptămînă, să vezi ce progrese au mai făcut iarba şi florile, lacul şi căţeii vagabonzi care sar la tine…

Sigur, e un instrument de a rămîne în formă pentru generaţia mea, care n-a fost niciodată cu adevărat în formă, pentru c-a avut de muncă imediat ce s-a dat jos din pat, în 1989. Dar mai e şi altceva: un fel de a spune că nu-ţi pasă de standarde.

Ştiţi şi voi: succesul se măsoară încă după diametrul roţii de la maşină. Poziţia socială se determină după valoarea ceasului de la mînă. Respectul se cîştigă după îndemînarea de a o lua pe contrasens, tîrît nu de bun-simţ, ci măcar de vreo 300 de cai-putere. În lumea asta, bicicleta nu poate opune nici un fel de rezistenţă. Nu poate spune despre tine nimic mitocănesc, nu-ţi poate împinge în faţă muşchii (aţi văzut culturist pe bicicletă? E patetic!) şi nu-ţi poate rezerva automat loc în faţă la coada vieţii. În plus, nu există parcare pentru biciclete la Bamboo. Încă.

Sigur, nu mai avem mult pînă la fitza de vedetă pe două roţi (din care textul de mai sus sper că mă scoate…!). Însă, pînă atunci, bicicletele noastre mai au cîţiva ani de libertate. Aceea de a spune despre noi un lucru simplu: că avem ceva forţă în muşchii de la picioare, şi încă şi mai multă în cei din cap. Că avem puterea de a nu da explicaţii despre lucrul pe care îl iubim. Pentru c-aşa e în dragoste. Ştii de ce-ţi iubeşti bicicleta. Dar e foarte greu să explici celor care se iubesc mai mult pe sine…

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

netflix pexels jpg
Filmul momentului pe Netflix care a atras atenția românilor. Este bazat pe una dintre cele mai vândute cărți și spune o poveste fascinantă
Netflix dă lovitura din nou. Un film din 2015, bazat pe o carte scrisă de Cecil Murphey și Don Peper, care s-a vândut în peste șapte milioane de exemplare și a fost tradusă în 46 de limbi, ocupă în prezent locul 4 în topul celor mai vizionate pelicule de pe platforma de streaming. Producția spune po
Xi Jinping si Vladimir Putin FOTO Profimedia
„Parteneriat fără limite” între Rusia și China, în timp ce spionii cibernetici ai Beijingului culeg informații despre apărarea Moscovei
„Parteneriatul fără limite” dintre Rusia și China nu i-a oprit pe hackerii Beijingului din a cerceta industria de apărare rusă.
Vadim Krasnoselski
Liderul separatist de la Tiraspol o atacă pe Maia Sandu cu acuzații halucinante: Din cauza acțiunilor dumneavoastră mor oameni
Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, o acuză pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, că împiedică furnizarea gazelor în regiunea transnistreană, lăsată fără resurse energetice de Kremlin. Președinția nu a comentat acuzațiile, iar Guvernul subliniază că acestea sunt falsuri și
grindeanu jpg
Sorin Grindeanu, după ce Bolojan a promis restructurări la Senat: „Dacă tăiau frunză la câini, foarte bine că face această reducere”
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a declarat că în cazul în care restructurările de la Senat s-au făcut doar de ochii presei, atunci cei afectați ar putea să-și recâștige în scurt timp posturile în instanță.
banner Mihai Traistariu
Reacția dură a lui Mihai Trăistariu, după retragerea Republicii Moldova de la Eurovision: „Am vrut să particip pentru ei. Nu cred că mai opreau Eurovisionul cu Trăistariu în cărți!”
Reacția dură a lui Mihai Trăistariu, după retragerea Republicii Moldova de la Eurovision: „Nu permit în concurs și soliști străini!”
6 gheorghe marmureanu cutremur jpeg
Ziua și cutremurul, în România! Gheorghe Mărmureanu atrage atenția asupra blocurilor cu bulină roșie: „Au consumat banii!” Ghid de supraviețuire, în caz de seism major
Încă din primele zile ale anului 2025, România a fost zgâlțâită de aproape 20 de cutremure, de mică intensitate.
Captură de ecran din 2025 01 23 la 19 51 03 png
Greșeala banală care le poate aduce șoferilor amenzi uriașe! Ce trebuie să aibă mereu asupra lor
Șoferii din țara noastră trebuie să fie foarte atenți înainte de a se urca la volan, dacă nu vor să se trezească cu o amendă uriașă din partea autorităților. Este foarte important să se asigure că au asupra lor patru documente anume, în original.
Protest spontan al funcționarilor publici angajați în Senatul României, în București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Ce tăieri de cheltuieli și-a propus Ilie Bolojan la Senat. Sindicat: „Vor fi trimiși acasă cei care muncesc de ani de zile și nu sinecurile”
Ilie Bolojan, președintele Senatului, a anunțat că aproximativ 200 de angajați ai instituției pe care o conduce de câteva săptămâni vor fi disponibilizați, la această măsură adăugându-se și alte tăieri de cheltuieli.
tricouribihor jpg