Cît va putea UE să refuze Moldova?

Publicat în Dilema Veche nr. 326 din 13 - 19 mai 2010
Liderii contextuali de opinie  Textul cu Regele jpeg

Cînd Dilema veche apare pe piaţă se vor fi întîmplat deja la Bruxelles două evenimente pentru care am muncit intens în ultimele luni. Primul este o masă rotundă unde o delegaţie compusă din 15 oficiali din Republica Moldova, negociatorii Acordului de Asociere cu UE, se va întîlni cu lumea think-tank-urilor, a presei şi a instituţiilor din Bruxelles. Al doilea eveniment este o audiere la Delegaţia parlamentară UE-Moldova, pe tema ridicării vizelor pentru cetăţenii moldoveni. Vom lansa acolo un raport pe care l-am scris împreună cu colegul meu Victor Chirilă, de la Asociaţia de Politică Externă din Chişinău. Raportul face parte dintr-un proiect comun CRPE-APE, finanţat de cele două fundaţii Soros, din România şi din Moldova. Se numeşte „EU – Moldova negotiations – What is to be discussed, what could be achieved?“ (disponibil pe site-ul CRPE, deocamdată doar în limba engleză). Este o aducere la zi cuprinzătoare a negocierilor care se poartă acum între Moldova şi UE, pe de o parte pentru un viitor Acord de Asociere, care să includă şi noi avantaje comerciale pentru Moldova, şi, pe de altă parte, pentru a oferi Chişinăului un road-map pentru ridicarea vizelor, asemănător celor care au dus la ridicarea vizelor pentru Serbia şi Macedonia.

Reiau aici cîteva dintre recomandările raportului nostru, inevitabil parţiale cînd încerc să rezum în două pagini ideile dintr-un document de aproape 50. În primul rînd, Moldova este şansa Uniunii de a oferi substanţă Parteneriatului Estic (PaE), o politică ce a dezamăgit pînă acum. Spunem acolo că se creionează de facto un bloc în cadrul PaE, cu Ucraina şi Moldova fiind la un cu totul alt nivel al relaţiilor cu UE decît celelalte patru state. Dar în timp ce Ucraina tratează UE ba cu nemulţumire, ba cu pretenţii, şi aşteaptă oferte financiare pentru orice pas spre reformă, Guvernul de la Chişinău arată o disperare pro-europeană şi s-a apucat deja să facă reforme, preventiv, fără să i se ceară. Chiar ritmul negocierilor pentru Acord este relevant, cu Ucraina au început în 2007 şi stagnează, cu Moldova au început în ianuarie şi se mişcă rapid. Dacă, momentan, Comisia tratează la pachet Ucraina şi Moldova, pe termen mediu şi lung Chişinăul va trebui asigurat că numai de el va depinde modul în care va fi judecat. Ucraina e o ţară prea mare pentru a fi uşor integrată în UE şi pune probleme similare celei din relaţia cu Turcia. Aşa cum Croaţia încearcă să nu fie inclusă într-un pachet cu Turcia, Moldova va trebui analizată independent de Ucraina. PaE are nevoie de o poveste de succes pentru a da un exemplu celorlalte state din fosta URSS că UE oferă ceva palpabil şi doar Moldova poate fi acest exemplu de succes.

Oficialii moldoveni speră ca preambulul viitorului acord să conţină o promisiune de aderare. Mi-e clar din interviurile cu oficiali ai Comisiei şi din reacţiile statelor membre (facem în raport un fel de hartă a opţiunilor statelor UE faţă de Moldova) că nu există voinţă politică pentru a oferi Moldovei aşa ceva. În schimb, UE este gata să ofere fonduri şi asistenţă masive Moldovei.

De aceea, dacă negocierile continuă în ritmul actual, Guvernul moldovean va fi pus în faţa unei dileme grele: să încheie Acordul fără nici o promisiune de aderare măcar pe termen lung sau să prelungească/blocheze discuţiile? Recomandăm acolo, prima opţiune. Chiar dacă nu abandonează oficial scopul de a obţine o promisiune de aderare, Moldova trebuie să încheie acordul, să beneficieze de toate avantajele concrete de pe urma lui şi, dacă linia actuală va continua, în doi-trei ani va fi în poziţia de a cere din nou Uniunii o perspectivă, de pe poziţii mai bune. Miza reală acum este la Chişinău, iar programul de reforme prezentat în urmă cu două luni la Bruxelles, numit Rethink Moldova şi mult lăudat acolo, trebuie aplicat rapid. Nu e uşor, mai ales că urmează noi alegeri în Moldova, dar ar trebui ca tehnocraţii tineri care au intrat în Guvern (care sînt mult peste partidele lor ca pregătire şi idei) să fie lăsaţi să lucreze la reforme şi să fie izolaţi de conflictele politice ce urmează în acest an.


În schimb, Consiliul şi Comisia trebuie să fie mai flexibile şi să renunţe la replica „Nu vă putem promite aderarea şi punct“. Trebuie să ofere o recunoaştere a ambiţiilor europene ale Moldovei, ceea ce în mod formal nu ar reprezenta o schimbare mare faţă de ceea ce i s-a promis în 2005, în Planul de Acţiuni semnat atunci cu Voronin. Dacă UE a lăsat atunci o portiţă deschisă (poate în ideea, corectă, că Voronin oricum nu va face mare lucru), nu are nici un motiv să o închidă acum, cu un guvern pro-european.

Oricum, primul pas ar trebui să fie un road-map clar care să ducă la ridicarea vizelor. Guvernul de la Chişinău s-a apucat să aplice de unul singur şi fără un asemenea road-map măsurile luate de Serbia şi Macedonia. Colegul meu Victor Chirilă a făcut o lungă listă comparativă – Moldova vs ţările din Balcani –, din care rezultă ce s-a făcut şi ce ar mai trebui făcut pentru a satisface cerinţele tehnice ale UE privind vizele. În mod ironic, am aflat la un nivel neoficial că cei de la Comisie au pus Ucrainei patru condiţii pentru a primi un road-map pe vize. Uitîndu-ne pe lista noastră, am observat că Moldova le-a îndeplinit deja. 

Europarlamentarilor le recomandăm să fie mai activi în a întreba Comisia despre conţinutul negocierilor, în noul spirit al Tratatului de la Lisabona. Pe termen scurt, ar trebui să urmeze pentru Moldova o rezoluţie a PE similară celei adoptate în martie pe Ucraina, unde Parlamentul solicită oferirea perspectivei de aderare pentru Kiev. Sper ca europarlamentarii români să se mobilizeze pentru o asemenea rezoluţie. Un capitol separat din raport trage nişte lecţii din aplicarea fostului Plan de Acţiuni EU – Moldova. Vorbim acolo de o adevărată prăpastie între legislaţie şi implementare, cu nenumărate legi (am numărat 21 doar pentru reforma justiţie) şi instituţii nou create de regimul Voronin pentru a îndeplini Planul, dar sabotate în practică chiar de regim. Comisia ar trebui să nu se mai bazeze pe alte instituţii internaţionale şi să evalueze singură evoluţia Moldovei, să dezvolte indicatori clari de implementare şi să ofere banii de asistenţă strict legat de această implementare. La Bruxelles Moldova a primit multe promisiuni, iar noul guvern a făcut figură bună. Am avut senzaţia că oficialii europeni sînt puşi în încurcătură de cei moldoveni: oamenii ăştia chiar sînt serioşi cînd zic că vor în UE şi chiar s-au apucat să facă diverse chestii. Ce ne facem cu ei? Cît îi poţi refuza? Impresia mea este că nu multă vreme. E cumva în firea UE să nu-i poată refuza pe europenii puşi pe treabă şi serioşi. Cum ziceam, miza e la Chişinău acum.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Cum a murit de fapt regele Decebal. Principalele ipoteze privind sfârșitul regelui dac
Decebal, regele dacilor, a murit în anul 106 d Hr, în urma înfrângerii în fața legiunilor romane, după două războaie epuizante. Deși, aparent, modul în care regele dac a murit este bine cunoscut, există mai multe ipoteze privind sfârșitul acestuia.
image
Cazul înfiorător al elevului ucis în timp ce mergea spre şcoală. Daune uriaşe acordate de judecătorii din Neamţ
Judecătorii din Neamţ s-au pronunţat într-un dosar penal, acordând daune uriaşe după ce un elev a fost ucis când mergea spre şcoală. În accident au mai fost răniţi alţi doi adolescenţi
image
Totul despre „drogul violului”. Povestea de film horror a uneia dintre victime: „Am băut apă plată” FOTO VIDEO
„Drogul violului” face ravagii în Europa, iar în România a făcut vâlvă cazul unei eleve în vârstă de 15 ani, despre care s-a scris că a fost drogată, sechestrată și violată.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.