Cristian GHINEA

Sînt oameni care au fost eroi în mod real și cărora li s-a băgat în cap că de fapt au fost niște unii care nu știau ce fac pe acolo și, în același timp, securiștii, care au pensii speciale, sînt eroizați.

Statul român funcționează în latura sa socială ca un mecanism de ținere a oamenilor în sărăcie.

Proiectele pe Mediu și reciclare sînt un bun exemplu al eșecului statului de a moderniza România. Chiar și cînd are bani europeni gratis.

Coronavirusul ne distruge economia, și cu ea stilul și standardul de viață.

Problema-cheie a fiecărui antreprenor este cum își ține oamenii – în care a investit, care sînt greu de format.

Românilor, Green Deal le va suna la modul: tocmai cînd ne dezvoltam și noi, vin ăștia să ne oblige să dăm cu var…

PE îndeamnă la interzicerea imediată a ceva foarte vag, care acoperă atît de multe realități încît textul nu are nici o semnificație practică. Dar arată o dedicare pentru cauză, semnalizează o virtute anume.

Am fost la comemorarea a 75 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz-Birkenau, într-o delegație a Parlamentului European. Ce urmează sînt fragmente din notițe disparate luate în cele trei zile.

Citesc cu stupoare motivația prin care președintele Iohannis a retrimis în Parlament legea privind debirocratizarea înființării de firme.

150.000 de copii care se culcă flămînzi e o imagine îngrozitoare, dickensiană. Și adevărată. Și manipulator folosită în acest caz.

Este o propunere pentru a evita, după alegerile europarlamentare viitoare, harababura care ni s-a întîmplat astă-vară la desemnarea șefului Comisiei.

„O Țară ca Afară“ e o încercare de a da sens concret discuției despre modernizarea României. Scriu asta de 1 decembrie, fix înainte de a da OK-ul pentru lansarea www.otaracaafara.ro. La mulți ani, România! Vei fi „o țară normală“ atunci cînd nici unul dintre copiii tăi nu va mai dori să fii „o țară ca afară“.

Am participat, la Londra, la Gala Premiilor pentru Drepturile Omului „Serghei Magnițki“, unde ne-am reunit susținători din toată lumea ai legislației de tip Magnițki. Serghei Magnițki a fost un avocat din Rusia care a descoperit că oficiali de la fisc furaseră 230 de milioane de dolari. A denunțat furtul, a fost arestat, bătut, lipsit de tratament medical și a murit în închisoare acum zece ani.

Am urmărit cu interes audierile parlamentare ale ministrului propus la Fonduri Europene. Cînd vine vorba despre subiectul ăsta la TV sau în mediul politic, oamenii știu două chestii: absorbție și birocrație. La absorbție se pricepe cam toată lumea, pentru că e cu procente.

Proiectele nu cresc în pom, trebuie muncă multă, timp și interes ca să fie făcute. În 2016 am înființat la Ministerul Fondurilor Europene un departament pentru scris proiecte mari. Era un fel de soluție la disperare: nu putem să stăm cu miliarde de euro necheltuite și să ne rugăm de Ministerul Transporturilor să roage frumos companiile din subordine s

Pentru mine, Uniunea Europeană este un instrument. Scuze că o spun așa direct. Și scuze dacă par cinic. Sînt un cetățean european, ba chiar un europarlamentar. E important pentru mine ce se întîmplă la nivel continental. Activez (și) în comisia de afaceri constituționale, unde sp

Spun din nou: proiectul nostru de lege este o copie exactă, la nivel de limbaj și mecanism legal, a legii deja în vigoare, privind totalitarismul de extremă dreapta. Logica și argumentele se aplică ambelor Rele.

USR-iștii organizează referendum ca să decidă ce pizza să comande, au titrat prietenii noștri de la Times New Roman.

Publicul revine cu întrebarea obsesivă: dar ce crede Trump, de fapt, spune ba una, ba alta, ce va face?

Lipsa de relevanţă a clivajului stînga-dreapta se vede şi la nivelul guvernării, în măsurile luate de Cabinetul, presupus de dreapta, condus de Tăriceanu.

Tot ce lansăm noi acum ca proiecte își va face efectul peste cel puțin doi ani. Am făcut un departament prin care Ministerul Fondurilor Europene se transformă dintr-o instituție care spune „Veniți, că avem niște bani“ în­tr-una care se duce către benficiari și le spune „Haideți să scriem împreună proiecte“. Vorbesc de proiectele mari, strategice, de infrastructură, care să aibă impact.

Ce s-ar întîmpla însă dacă România şi Bulgaria ar intra în Schengen – simultan, aşa cum a fost mereu discuţia?

Premierul Dacian Cioloș mi-a propus să fiu consilier de stat pentru afaceri europene la Cancelaria Guvernului.

„Atacurile din Paris au creat o oportunitate tactică pentru Vladimir Putin. De două luni se chinuia să convingă liderii occidentali și arabi să se bage în ceea ce el descrie ca o alianță împotriva Statului Islamic (SI), chiar dacă ofensiva rusă în Siria se concentra contra forțelor rebele sprijinite de Vest.“

Partea înfricoșătoare la atentatul de la Paris e că a fost o operațiune oarecum eșuată. După ce zice presa la momentul cînd scriu acest articol, planul era ca teroriștii să intre cu bombele și cu mitralierele pe stadion și acolo să declanșeze carnagiul, în direct, la o oră și la un eveniment de mare audiență.

Ce altceva ar merge mai bine pentru o rubrică ce se numește „Piața de idei“ decît o colecție din ce scriu oamenii pe pancarte – ideile pieței. Acestea nu sînt sloganuri strigate, ci texte scrise, aduse de acasă, deci gîndite și asumate.

În 2019-2020 ar trebui să fie accesibil Coridorul Sudic al gazelor, marele proiect prin care Uniunea Europeană încearcă să aducă gaze din exteriorul UE ocolind Rusia. Sursele cele mai probabile sînt Azerbaidjan și Orientul Mijlociu.

România este o ţară atipică pentru regiunea noastră: rata de dependenţă faţă de furnizorii externi de energie este minimală. Producem mai multă energie electrică decît consumăm, de fapt problema este o politică incoerentă de folosire a celor existente şi una la fel de incoerentă de a încuraja construirea altora no.

Am fost educator pentru o zi la Budila, în judeţul Braşov. O experienţă marcantă. Nu că aş fi genul care vede săraci la televizor, ci pentru că săracii pe care îi văd şi îi ajut eu sînt săraci din Bucureşti sau săraci din satul meu din Dîmboviţa – răspîndiţi printre familii mai înstărite, au mai multe şanse să fie ajutaţi sau să găsească de lucru cu ziua.

Un acord între UE şi Turcia prin care se poate recîştiga controlul asupra graniţei UE şi în acelaşi timp se oferă o soluţie la criza umanitară. Decît să aştepte ca 500.000 de oameni să ajungă în Germania, Berlinul ar trebui să promită că va prelua el 500.000 de refugiaţi direct din Turcia. Ar fi o măsură extraordinară.

Dragă Senatule, ai votat ceva imposibil de aplicat. Dar dacă vrei să ajuţi fructele şi legumele româneşti să ajungă în supermarket-uri, uite nişte idei.

Cu 200.000 de morţi şi şapte milioane de oameni dislocaţi în Siria, cu refugiaţi ajunşi în valuri în Europa, era greu de imaginat că situaţia s-ar mai putea înrăutăţi. Şi totuşi, Rusia bombardează zonele rebele din jurul Homs, abia avertizînd SUA, şi situaţia pare că escaladează într-un război prin interpuşi, între marile puteri.

Moldova de după 2009 a trecut printr-o accelerată liberalizare politică, în timp ce liberalizarea economică a rămas mult în urmă. Cînd aud de „furtul miliardului“, cei mai mulţi oameni îşi imaginează un fel de jaf ca în filme, unde tipi mascaţi opresc maşini blindate ale băncilor.

Gata, am discutat destul, să trecem la soluții. Cine e pentru gazare? Cine pentru împușcare? Mîinile sus!

Cînd scriam acum trei săptămîni că sînt pesimist faţă de cum vor întîmpina românii valul migrator, că experienţa noastră recentă de migranţi în Vest nu ne-a învăţat empatia pentru străini, m-am dovedit exagerat de… optimist. Românii nici măcar nu au aşteptat să aibă de-a face cu migranţi reali la ei acasă.

Veţi citi astăzi cîteva texte despre romi antreprenori. Colegii mei de la Centrul Român de Politici Europene au fost în cîteva zeci de localităţi ca să-i găsească şi să stea de vorbă cu ei.

Dacă eşti un procuror rezonabil de isteţ încerci să ajungi la şef şi îl ai pe radar pentru că, în acel caz, ai un indiciu puternic că şeful celui pe care l-ai prins e adevăratul beneficiar al schemei de corupţie. Asta e ceea ce fac procurorii normali. Dacă nu faci asta, intri la categoria procurori-mămăligă.

Este Putin un geniu strategic care a făcut din Rusia, din nou, o putere globală? Sau este încă un ţar care îşi distruge ţara în căutare de putere personală (un pattern obişnuit la ţari)? Îndeobşte vezi prima opinie prezentă în media.

Ce s-ar întîmpla însă dacă România şi Bulgaria ar intra în Schengen – simultan, aşa cum a fost mereu discuţia?

Ca bucureştean trăitor în centru şi fost susţinător al campaniei lui Nicuşor Dan, căpătasem o atitudine aproape automată pro-patrimoniu cînd venea vorba de treburile oraşului. Între timp m-am mai relaxat pe tema asta. Un oraş trebuie să fie şi viu, pe lîngă frumos.

În 2008, Pactul pentru Educaţie a fost semnat şi asumat de toate partidele parlamentare. Pactul prevedea că statul va aloca bani şcolilor în funcţie de numărul de elevi, banii urmează elevul. Acest principiu ar fi trebuit să înlocuiască vechiul sistem în care şcolile primesc bani pentru salariile profesorilor şi pentru dotări/investiţii.

Codul Fiscal a declanşat un adevărat conflict civil în interiorul dreptei economice. Aproape toate vocile care au respins tăierile masive şi bruşte de taxe provin intelectual de la dreapta. Un paradox doar aparent. Taxele nu sînt bune, dar echilibrul bugetar e important, e un bun public obţinut cu greu şi e bine să fim prudenţi.

Cînd Guvernul a adoptat şi a trimis la Parlament Codul Fiscal părea că a venit Moş Crăciun. Uau, şi Cod nou, şi scădere de taxe!? Consiliul Fiscal a stricat petrecerea, însă cine să mai asculte de el? Parlamentul votează voios cu aproape unanimitate. Din opoziţie, PNL îşi trece unele amendamente şi poate clama voios că acest Cod e şi al lui.

„Nu e considerat politic corect în zilele noastre să critici cultura altora, dar, fie că va rămîne sau nu în UE, Grecia trebuie să-şi rezolve cumva disfuncţia culturală. Nu mă refer la tradiţii, la arhitectură sau muzică şi, Doamne fereşte, în nici un caz nu mă refer la mîncarea grecească. Mă refer la cultura sa anticapitalistă."

Am o mare frică existențială: să nu fiu ultima generație care ratează niște chestii mișto. Asta vine din două dorințe vechi: să nu mai trebuiască să muncesc și să trăiesc veșnic.

Ce a fost în capul guvernului grec în aceste patru luni? Acordul din februarie era foarte clar, trebuia să se întîmple nişte lucruri pentru ca Grecia să mai primească bani şi după iunie. Nu s-au întîmplat. Care era planul grecilor? Evident, nu am cum să furnizez răspunsuri definitive, doar nişte intuiţii.

Summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga a fost al doilea (după cel de la Vilnius din noiembrie 2013) care aduce mai multe critici decît proiecte de colaborare şi nu reuşeşte să răspundă aşteptărilor exagerat de optimiste. Deşi Parteneriatul Estic (PaE) este un succes, el şi-a atins limitele în formatul actual, deci este nevoie de o restructurare.

La ora cînd scriu acest articol, Victor Ponta se află internat într-un spital din Turcia, de unde anunţă scăderea TVA la 19%, după ce a fost vizitat de ministrul Finanţelor. Parcă vezi o scenă de Stan şi Bran, cu Victor Ponta care stă cu piciorul operat în sus, agăţat de tavan, şi vine ministrul cu un Excel să-i arate cum scade TVA-ul.

Gafa făcută de premierul Victor Ponta prin participarea la inaugurarea Jocurilor Europene pune cît de cît pe agenda publică din România situaţia din Azerbaidjan. Presa românească a relatat oarecum sec că e o problemă cu această participare, dar mai degrabă pentru că la ceremonie nu au participat alţi lideri europeni, ci conducători autoritarişti ca Putin şi Lukaşenko al Belarusului.

În Luxemburg, la reuniunea Asociaţiei de Studii Transeuropene (TEPSA). Conferinţa e deschisă de Marele Duce. În mod ciudat, nu i se spune pe nume, nici în program, nici măcar pe cartonaşul din faţa sa. E Alteţa Sa Marele Duce şi atît.