romul de afaceri

Pantelică, deşi e ţigan… jpeg
Pantelică, deşi e ţigan…
Veţi citi astăzi cîteva texte despre romi antreprenori. Colegii mei de la Centrul Român de Politici Europene au fost în cîteva zeci de localităţi ca să-i găsească şi să stea de vorbă cu ei.
De unde bani pentru afaceri? jpeg
De unde bani pentru afaceri?
În România există romi antreprenori. Conform unui studiu al Băncii Mondiale din 2011, 30% din romii din România sînt implicaţi în circuitul economic (au o formă de venit), iar 3% din aceştia derulează activităţi generatoare de venit pe cont propriu.
Rom sărac, rom bogat  Prin antreprenoriat jpeg
Rom sărac, rom bogat. Prin antreprenoriat
De multe ori, discuţia despre romi este dusă în extreme: fie romii sînt săraci (realitate confirmată de studii şi vizite în multe comunităţi), fie romii sînt bogaţi (celebrele reportaje cu palate, turnuleţe, chefuri şi sute de euro daţi la lăutari). Nu se spune mai nimic despre clasa de mijloc.
Băbeni – profil  jpeg
Băbeni – profil
Băbeni, cel mai mare oraş din Vîlcea după municipiile Rîmnicu Vîlcea şi Drăgăşani, şi supranumit „oraşul celor trei naţii – români, ungureni şi rudari“, are o veche tradiţie în arta meşteşugurilor, comunitatea rudarilor fiind celebră pentru obiectele de uz gospodăresc produse din lemn.
M a făcut viaţa pepenar, aproape în Dăbuleni jpeg
M-a făcut viaţa pepenar, aproape în Dăbuleni
„În prima lună de liceu la Amărăştii de Jos, copiii se fereau de noi. Le era frică să nu le furăm ceva!“ Hagi Stoian este unul dintre cei doi băieţi romi din generaţia sa care a făcut liceul. Acum, la vîrsta de 30 de ani, este coordonator la un centru comunitar de asistenţă medico-socială din Ocolna, înfiinţat prin proiectul Zefir – „Împreună pentru puterea de acţiune“. Şi este şi pepenar.
M a făcut viaţa pepenar, aproape în Dăbuleni jpeg
Zoom out peste Ocolna
Majoritatea fac agricultură din tată în fiu. Pămînt au doar în jurul casei. Iau în arendă 1-2 hectare, pun bostani primăvara cu bani împrumutaţi în totalitate de la IFN-uri, în august recoltează şi dau la piaţa en-gros din Dăbuleni. Le e frică de mafia pieţelor şi nu se încumetă să vină la Bucureşti cu ei.
Ministrul Economiei de la Dîlga jpeg
Ministrul Economiei de la Dîlga
Pentru început, Percu s-a uitat la nevoile comunităţii. Majoritatea locuitorilor din Dîlga fac focul în sobe cu lemne. Satul nu a fost racordat la reţeaua de gaze, aşa că un depozit de lemne şi comercializarea acestora către oameni a fost prima lui opţiune.
Americanul care nu a mai plecat din „Tzigania“   interviu cu Chuck TODARO jpeg
Americanul care nu a mai plecat din „Tzigania“ - interviu cu Chuck TODARO
Ar putea începe ca un banc. „Un american intră într-un sat de romi…“ Problema e că Chuck Todaro nu a mai plecat de acolo, aşa că bancul nu poate continua. În schimb, Todaro scrie şi astăzi o poveste frumoasă despre ce înseamnă să nu renunţi la o idee care face bine.
Gaborii cu pălărie jpeg
Gaborii cu pălărie
„Uite, mami, ţigănci!!!“, îşi aduce aminte Klara, rîzînd de reacţia unui puşti cînd a văzut-o cu copiii ei la grădina zoologică. „Au venit la zoo, ce caută aici?“, îşi întreba copilul mama. Klara Gabor, o tînără de etnie romă din satul Vălenii, judeţul Mureş, poartă mereu haine tradiţionale ţigăneşti.
Băbeni – profil  jpeg
Romii şi UE: poveste cu duşi şi întorşi
Oficiali la cel mai înalt nivel de la Bucureşti recunosc: „Ce să facem cu mii de refugiaţi cînd noi nu am rezolvat problema romilor?“