De unde bani pentru afaceri?

Alexandra TODERIŢĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 606 din 24-30 septembrie 2015
De unde bani pentru afaceri? jpeg

Rata s─âr─âciei ┼či excluziunii sociale este de 40,4% ├«n Rom├ónia, dubl─â fa┼ú─â de media UE. ├Än aceast─â statistic─â, romii ies ├«n eviden┼ú─â: peste 70% din persoanele care apar┼úin acestei etnii ├«n Rom├ónia se ├«ncadreaz─â ├«n categoria de vulnerabilitate economic─â, rata s─âr─âciei ├«n cazul acestei minorit─â┼úi fiind de cinci-┼čase ori mai mare dec├«t ├«n cazul popula┼úiei majoritare. 

Cu toate acestea, ├«n Rom├ónia exist─â romi antreprenori. Conform unui studiu al B─âncii Mondiale din 2011, 30% din romii din Rom├ónia s├«nt implica┼úi ├«n circuitul economic (au o form─â de venit), iar 3% din ace┼čtia deruleaz─â activit─â┼úi generatoare de venit pe cont propriu. Ceea ce ├«nseamn─â c─â aproximativ 18.000 de persoane de etnie rom─â se ├«ncadreaz─â ├«n categoria antreprenorilor. Mai mari sau mai mici, fiscaliza┼úi sau nu ├«nc─â, ace┼čti oameni exist─â, ├«┼či sus┼úin ┼či uneori ├«┼či ├«ntre┼úin ├«n totalitate familiile, duc mai departe meserii tradi┼úionale (c─âld─ârarii, argintarii, ursarii etc.) sau din contra ÔÇô fac comer┼ú, cultiv─â p─âm├«ntul, produc pavele, repar─â cauciucuri ÔÇô banale ocupa┼úii ale majoritarilor, contribuind fa┼ú─â de societate ┼či ├«mp─ârt─â┼čind bucuriile ┼či necazurile de zi cu zi ale ├«ntreprinz─âtorilor din aceast─â ┼úar─â. 

Aceasta este statistica de la care am pornit la drum acum un an, ├«ntr-un proiect de cercetare a situa┼úiei micilor ├«ntreprinz─âtori de etnie rom─â. C├«nd zic ÔÇ×noiÔÇť m─â refer la Centrul Rom├ón de Politici Europene (CRPE) ├«mpreun─â cu partenerii de la Policy Center for Roma and Minorities. Ne-au interesat mai ales accesul la capital ┼či necesarul de finan┼úare. Scopul proiectului e de a propune solu┼úii prin care pot fi ajuta┼úi, mai ales instrumente financiare dedicate antreprenorilor romi ├«n fondurile structurale primite de la Uniunea European─â. Am plecat de la ideea c─â microcreditarea calat─â pe specificul nevoilor acestor antreprenori ar putea fi un loz c├«┼čtig─âtor. 

Am fost ├«n 39 de localit─â┼úi din toat─â ┼úara ÔÇô de la Dun─âre la Boto┼čani, din Bihor ├«n Br─âila ÔÇô ┼či am vorbit cu 100 de mici antreprenori. Contactarea unei treimi, aproximativ, dintre ace┼čtia ne-a fost facilitat─â ini┼úial de o serie de ONG-uri care interac┼úionaser─â cu respectivele comunit─â┼úi ├«n cadrul proiectelor derulate ├«n domeniul incluziunii socio-economice a romilor ┼či a altor grupuri vulnerabile. Pe aceast─â cale mul┼úumim Romano Boutique, Funda┼úiei PACT, Funda┼úiei Pakiv, Agen┼úiei ├Ämpreun─â etc. pentru sprijinul acordat. Nu e u┼čor s─â mergi la oameni acas─â ┼či s─â-i ├«ntrebi cum stau cu banii, cum se descurc─â, cum ar lua ├«mprumuturi, mai ales la oameni obi┼čnui┼úi s─â fie h─âr┼úui┼úi pe aceste teme, nu ├«ntreba┼úi cu empatie. ├Äncrederea ┼či deschiderea comunit─â┼úilor ├«n care am f─âcut interviurile au fost esen┼úiale pentru finalizarea acestui demers. 

Ce am aflat 

Una dintre prejudec─â┼úile legate de comportamentul financiar al romilor este c─â ace┼čtia se ├«mprumut─â pentru nevoi personale ┼či consum, nu ┼či ├«n scopuri productive. Cercetarea noastr─â de teren arat─â c─â, de fapt, situa┼úia este mult mai nuan┼úat─â: 41 dintre cei intervieva┼úi nu ├«mprumutaser─â p├«n─â acum bani nici pentru scopuri personale, nici pentru demersuri lucrative. Oamenii s├«nt foarte con┼čtien┼úi ce eforturi ┼či riscuri presupune contractarea unui ├«mprumut, de orice fel ar fi el. Dintre cei 100 cu care am vorbit, ┼čapte ├«mprumutaser─â bani de la b─ânci pentru afacere ÔÇô investi┼úii sau capital de lucru ÔÇô ┼či 39 se ├«mprumutaser─â ├«n scopuri personale (├«n general de la rude ┼či prieteni). Doar doi dintre cei intervieva┼úi au ├«mprumutat ├«n scopuri personale de la case de ajutor reciproc. 

├Än ceea ce prive┼čte rela┼úia cu b─âncile, ├«n cazul celor pentru care a existat una, aceasta este cu lumini ┼či umbre. ├Än timp ce acei c├«┼úiva mai ÔÇ×r─âs─âri┼úiÔÇť dintre ei n-au avut probleme ├«n a contracta credite bancare, majoritatea povestesc fie c─â s-au sim┼úit discrimina┼úi (ÔÇ×mi-au zis c─â nu mai dau bani la ┼úiganiÔÇť), fie c─â li s-au solicitat garan┼úii prea mari sau acte pe care ei nu le aveau. Un c─âld─ârar se pl├«ngea de acest din urm─â aspect, ├«n special prin prisma activit─â┼úii sale: ÔÇ×Doar SRL-urile care fac dovad─â prin num─âr de angaja┼úi, profit etc. iau ├«mprumut de la banc─â. Noi, micii me┼čte┼čugari, n-avem toate h├«r┼úoagele pe care ni le cere banca. Nou─â ne-ar trebui un ├«mprumut pe durat─â lung─â, iar rata s─â nu fie lunar─â, ci trimestrial─â. Alt─â solu┼úie: pentru meseria┼či, statul s─â pun─â tax─â anual─â fix─â (impozit forfetar). Majoritatea romilor stau foarte greu cu eviden┼úa. C├«nd mergem ├«n t├«rg cu ceaunele, Poli┼úia Economic─â nu ne crede, ne alung─â. Ne cer facturi ┼či pentru ultimul cap─ât de a┼ú─â. Eu n-am cump─ârat materia prim─â, am luat-o la schimb. Dac─â ar exista tax─â fix─â nu ne-ar mai agresa. Majoritatea fac abuz. Dai dou─â milioane pe contabilitate c├«nd tu faci zece milioane s─â hr─âne┼čti familia. Prim─âvara facem m─âr┼úi┼čoare. B─âiatul meu de 22 de ani lucreaz─â, b─âiatul meu de 9 ani lucreaz─â clopo┼úei. Taxele, organele ne alung─â de pe pia┼ú─â. Atunci copiii cum s─â mai continue?ÔÇť. 

Un alt loc comun este ideea c─â romii, ├«n cov├«r┼čitoarea lor majoritate, lucreaz─â la negru. Studiul ÔÇ×Riscuri ┼či inechit─â┼úi sociale ├«n Rom├óniaÔÇť (2009) raporteaz─â c─â 56% din persoanele de etnie rom─â ocupate din Rom├ónia activeaz─â ├«n economia informal─â. O actualizare mai recent─â a acestor cifre ar fi binevenit─â, dat─â fiind schimbarea peisajului reglement─ârilor fiscale ┼či de aplicare a legii ├«n ultimii ani. ├Än e┼čantionul nostru avem 61 de ├«ntreprinz─âtori ├«nregistra┼úi juridic (21 PFA, 28 de SRL-uri, trei ├«ntreprinderi individuale, trei ├«ntreprinderi familiale, trei ONG-uri, trei cooperative me┼čte┼čug─âre┼čti) ┼či doar 38 de antreprenori f─âr─â form─â juridic─â (dintre care trei fermieri care v├«nd pe certificate de produc─âtor). Dintre cei f─âr─â forme juridice, doar patru au declarat c─â nu inten┼úioneaz─â s─â ├«┼či ├«nregistreze afacerea. 19 dintre cei f─âr─â acte ├«n acest moment au declarat c─â pl─ânuiesc s─â intre ├«n economia fiscalizat─â, iar trei ar intra doar dac─â anumite condi┼úii ar fi ├«ntrunite ÔÇô de exemplu, dac─â ar face mai mul┼úi bani, dac─â ar putea s─â-┼či cumpere mai multe animale, s─â-┼či dezvolte ceva mai mult afacerea, astfel ├«nc├«t s─â-┼či permit─â s─â pl─âteasc─â taxe la stat etc. 

├Än final, ajungem ┼či la miezul ┼či esen┼úa cercet─ârii noastre: nevoia perceput─â de capital suplimentar, dac─â/cum vor s─â-┼či dezvolte afacerile, de c├«t ar avea nevoie ┼či unde consider─â c─â s-ar putea duce pentru a ob┼úine banii. Oamenilor le r─âm├«n ├«n m├«n─â, ├«n urma activit─â┼úilor antreprenoriale, ├«n medie 500-2000 de lei/lun─â ├«n cazul me┼čte┼čugarilor, comercian┼úilor, me┼čterilor; suma cre┼čte la nivelul 2000-4000 de lei/lun─â ├«n cazul antreprenorilor din domeniul serviciilor (frizerie, vulcanizare auto, pizzerie, intermediere) sau construc┼úiilor. Nu de la to┼úi am ob┼úinut sume extrem de exacte, unii ne-au r─âspuns care este nivelul veniturilor ├«ntr-un an ┼či c├«t ├«┼či pun adaos comercial, al┼úii c├«t c├«┼čtig─â ├«ntr-un sezon ┼či care le s├«nt cheltuielile. Dar,

cifrele s├«nt cele de mai sus. 

71 dintre antreprenorii romi au declarat c─â ar avea nevoie de ├«mprumuturi ├«n scopuri pe c├«t de diverse, pe at├«t de fire┼čti pentru orice mic ├«ntreprinz─âtor de felul lor: argintarul s─â-┼či ia scule noi, rudarul din B─âbeni s─â-┼či fac─â un chio┼čcule┼ú ├«n fa┼úa casei, cum au mai to┼úi vecinii romi care lucreaz─â ├«n lemn, s─â-┼či expun─â mai bine f─âc─âle┼úele, co┼čurile ┼či alte minun─â┼úii clien┼úilor cehi ┼či polonezi care vin ├«n sat special pentru astfel de produse, c─âld─ârarul s─â cumpere mai mult─â tabl─â, pentru a produce un volum mai mare ┼či a-l atrage ┼či pe fiul s─âu ├«n meserie, m─âturarul s─â-┼či cultive propria planta┼úie de nuiele, s─â nu le mai cumpere, pepenarul s─â arendeze terenul ┼či s─â-┼či pun─â pepeni pentru la anul etc. Restul p├«n─â la 100 ori s├«nt speria┼úi de ideea de ├«mprumut ├«n sine, chiar dac─â ar fi ├«n scopuri productive, ori nu au o pozi┼úie definit─â pe acest subiect. 

Sumele pe care ace┼čti oameni le-ar ├«mprumuta se situeaz─â de cele mai multe ori ├«n intervalul 5000-10.000 de euro, doar cei din e┼čalonul superior (antreprenorii ├«n construc┼úii, florarii) au avansat sume mai mari (15.000-45.000 de euro sau chiar mai mult). Zece dintre antreprenori au men┼úionat c─â s-ar av├«nta la un (micro)credit doar ├«n condi┼úiile unei dob├«nzi mai mici dec├«t cea existent─â pe pia┼ú─â. 

├Äntreba┼úi de unde cred ei c─â ar putea ob┼úine aceste ├«mprumuturi, b─âncile ┼či sursele informale (prieteni, familie, comunitate) au ob┼úinut acela┼či num─âr de ÔÇ×voturiÔÇť ÔÇô c├«te 20. Doar nou─â dintre responden┼úi cunosc faptul c─â exist─â vehicule financiare alternative (de exemplu, institu┼úii de microfinan┼úare, IFN-uri). 

Recomand─âri  

Concluziile ┼či recomand─ârile formulate ├«n urma acestei cercet─âri vor fi prezentate pe larg ├«n cadrul rapoartelor pe care CRPE le va lansa ├«n perioada care urmeaz─â. Pe scurt, consider─âm c─â noile fonduri europene pentru dezvoltarea capitalului uman (POCU, urma┼čul, sper─âm mai de succes, al celebrului POSDRU) ar trebui s─â completeze sprijinul clasic pentru entit─â┼úile de economie social─â cum s├«nt multe din cazurile afacerilor prezentate mai sus ÔÇô aloca┼úiile financiare nerambursabile (granturi) at├«t cu m─âsuri de sprijin pentru antreprenori (sau viitori antreprenori) ÔÇô instruire, consiliere, mentorat etc. ├«n domeniul antreprenoriatului ┼či managementului afacerii ÔÇô, c├«t ┼či cu noi mecanisme de finan┼úare care s─â faciliteze accesul micilor antreprenori din grupuri vulnerabile la microcredite cu dob├«nd─â subven┼úionat─â ┼či/sau condi┼úii speciale (perioad─â de gra┼úie de cel pu┼úin trei ani), pentru ca acestea s─â poat─â s─â se dezvolte suficient pentru a rezista pe pia┼ú─â. 

Am observat c─â multe proiecte finan┼úate din fonduri europene demareaz─â, dar mor imediat dup─â ce se termin─â finan┼úarea. Este nevoie de activit─â┼úi de sus┼úinere, de pild─â prin facilitarea microcreditelor, eventual subven┼úionarea dob├«nzii. 

De asemenea, este nevoie ca actorii de pe pia┼úa financiar─â interesa┼úi de acest segment (b─ânci, dar ├«n special institu┼úii financiare non-bancare, care lucreaz─â deja ├«n mediul rural ┼či s├«nt mai orientate spre asistarea clien┼úilor dec├«t marile b─ânci) s─â conlucreze mai intens cu ONG-urile care implementeaz─â proiecte ├«n comunit─â┼úile de romi pentru a putea identifica nevoile acestora, pentru a-┼či putea crea sau adapta produsele ┼či serviciile, complet├«ndu-le cu activit─â┼úi de educa┼úie financiar─â, asisten┼ú─â tehnic─â ├«n implementarea proiectelor etc. 

Alexandra Toderi┼ú─â este cercet─âtor la Centrul Rom├ón de Politici Europene. 

Foto: I. Moldovan

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.