Romii ┼či UE: poveste cu du┼či ┼či ├«ntor┼či

Publicat în Dilema Veche nr. 606 din 24-30 septembrie 2015
B─âbeni ÔÇô profil  jpeg

Uniunea European─â ┼či multe capitale occidentale a┼čteapt─â ca Rom├ónia s─â ac┼úioneze matur, eficient ┼či cu rezultate concrete ├«n dou─â direc┼úii: reforma justi┼úiei, lupta anticorup┼úie ┼či romii. ├Än privin┼úa romilor, a┼čteptarea se dovede┼čte mult mai lung─â: s├«nt necesare evolu┼úii ├«n privin┼úa cre┼čterii nivelului de educa┼úie, reducerii s─âr─âciei ├«n comunit─â┼úile rome, asigur─ârii infrastructurii sociale, locuin┼úe, locuri de munc─â. 

E┼čecul integr─ârii romilor 

├Än timp ce a┼čtept─ârilor legate de capitolul justi┼úie ┼či anticorup┼úie Rom├ónia le-a r─âspuns consistent ├«n ultimii ani, ├«n privin┼úa romilor progresele semnificative se las─â de mul┼úi ani a┼čteptate. Lipsa rezultatelor este recunoscut─â deschis, p├«n─â ├«ntr-at├«t ├«nc├«t recenta criz─â a refugia┼úilor s─â genereze ├«n spa┼úiul public replici prin care oficiali la cel mai ├«nalt nivel de la Bucure┼čti recunosc: ÔÇ×Ce s─â facem cu mii de refugia┼úi c├«nd noi nu am rezolvat problema romilor?ÔÇť. ┼×i nu este doar problema Rom├óniei. Explic├«nd deficitul de compasiune pe care ├«l manifest─â Europa de Est ├«n privin┼úa refugia┼úilor,

include e┼čecul integr─ârii romilor ├«n r├«ndul cauzelor refuzului ┼ú─ârilor europene din Est de a primi ori de a fi obligate s─â accepte cote de refugia┼úi.  

Rostul strategiei ┼či ajutorul din viitor 

Avem ├«ns─â strategii. Multe. Mai bine sau mai r─âu f─âcute, rescrise ┼či verificate de Bruxelles, criticate sau considerate ineficiente la Bucure┼čti. Vestea rea este c─â f─âr─â ele nu se poate. Vestea bun─â: ├«n baza lor au fost alocate sume consistente de bani din fondurile structurale ┼či de coeziune primite de la UE. Iar Europa va continua ┼či ├«n perioada 2014-2020 s─â dea bani ┼či s─â cear─â ├«n schimb rezultate pentru integrarea romilor. Iat─â c├«teva aspecte esen┼úiale punctate de Bruxelles atunci c├«nd a evaluat ultima Strategie Na┼úional─â de Incluziune a Romilor (2014): integrarea romilor a fost sus┼úinut─â din fonduri europene ┼či na┼úionale sub diferite forme. Numai ├«n perioada 2007-2013, Rom├ónia a alocat aproape 12 procente din bugetul s─âu total alocat prin European Social Fund ÔÇô Fondul Social European, echivalentul a 433 de milioane de euro, integr─ârii persoanelor dezavantajate. Pentru 2014-2020, Bruxelles-ul a cerut continuarea aloc─ârii unor sume consistente, dar ┼či mult mai diversificate, inclusiv investi┼úii pentru integrarea comunit─â┼úilor marginalizate precum etnia rom─â. ÔÇ×Toate oportunit─â┼úile existente, inclusiv cele din Fondul European pentru Agricultur─â ┼či Dezvoltare Rural─â, trebuie luate ├«n considerare pentru sprijinirea incluziunii popula┼úiei de etnie rom─â.ÔÇť Este un aspect-cheie av├«nd ├«n vedere c─â 63% din popula┼úia de etnie rom─â a declarat c─â locuie┼čte ├«n mediul rural, acolo unde bugetele reduse, cuplate cu incapacitatea administra┼úiilor locale de a genera cu adev─ârat bun─âstare ┼či coeziune ├«n comunit─â┼úi, nu conduc ├«ntotdeauna la rezultate notabile. 

┼×i totu┼či se poateÔÇŽ 

ÔŚĆ Cum ├«i scoatem ├«n fa┼ú─â pe romii antreprenori 

├Än majoritatea document─ârilor de teren din cadrul proiectului implementat de noi la CRPE, ├«n care am vrut s─â ├«n┼úelegem care s├«nt micile afaceri de care se ocup─â romii, dac─â pot tr─âi din ele ┼či dac─â le pot duce la nivelul urm─âtor, am g─âsit nu doar exemple, dar ┼či poten┼úial ca ele s─â ajung─â modele de succes pentru comunit─â┼úile lor. 

Am ├«nt├«lnit la Peri┼č, l├«ng─â Bucure┼čti, o familie de romi me┼čte┼čugari care lucrau ├«n lemn (rudari). F─âceau totul din instinct: prelucrarea, modelele, matri┼úele, v├«nzarea. B─âiatul lor cel mare, foarte talentat, ┼či-ar fi dorit s─â fac─â pe mai departe juc─ârii din lemn, ├«ns─â nu credea ├«n ruptul capului c─â ar putea vreodat─â s─â asigure familiei lui un trai decent din aceast─â activitate. V─âz├«ndu-l, m─â g├«ndeam doar la micile afaceri din Praga ┼či Viena, unde juc─âriile din lemn s├«nt la mare pre┼ú, iar magazinele pline de turi┼čti. Doar c─â b─âiatului de rudari de la marginea Bucure┼čtiului nimeni nu-i povestise acest lucru, ┼čansele ┼či posibilit─â┼úile lui de a deschide aici o afacere erau mici, astfel c─â nu-i r─âm─âsese dec├«t s─â spere ca va lua Bacul la sesiunea de toamn─â ┼či c─â va pleca undeva ├«n Europa s─â-┼či g─âseasc─â un rost ├«n via┼ú─â. Ceea ce a ┼či f─âcut ÔÇô la ┼čase luni de la acea vizit─â, tat─âl lui ne povestea cu m├«ndrie c─â b─âiatul se angajase m─âcelar ├«n Germania. 

O s─âpt─âm├«n─â mai t├«rziu, l├«ng─â Dor M─ârunt (jude┼úul C─âl─âra┼či), ├«nt├«lnim o familie de c─âld─ârari. Antreprenori din instinct, cu o cas─â m─âricic─â, ambi┼úie, putere ┼či o organizare ca la carte: ┼čtiau ├«n orice anotimp toate t├«rgurile de me┼čte┼čugari de pe o raz─â de 200 de kilometri. ├Ä┼či ├«ncercau norocul ├«n toate, doar c─â uneori erau alunga┼úi de sc─âp─âta┼úii locului, care le puneau be┼úe ├«n roate ÔÇ×cu pileÔÇť ┼či ajutor de la ┼čefuÔÇÖ de pia┼ú─â, cu misiunea precis─â de a elimina de la t├«rg orice poten┼úial concurent. 

ÔŚĆ Sprijin pentru start-up-uri ┼či cursuri de educa┼úie financiar─â 

Rudarului de la marginea Bucure┼čtiului ┼či c─âld─ârarului de la Dor M─ârunt (┼či multor altor exemple, dintre care unele le g─âsi┼úi ├«n acest num─âr) le lipsea exact ajutorul pentru care UE finan┼úeaz─â comunit─â┼úile dezavantajate ┼či rurale din Rom├ónia: acces la servicii ┼či la pia┼ú─â, cursuri de antreprenoriat, sus┼úinere ├«n deschiderea ori dezvoltarea micilor afaceri, microfinan┼úare. Pot spera la toate acestea ├«n viitor? Teoretic, da. Actuala strategie de integrare 2015-2020 a inclus m─âsuri concrete pentru romi antreprenori, inclusiv acordarea de sprijin financiar pentru

-uri ┼či dezvoltarea de noi afaceri, sprijin financiar nerambursabil, consultan┼ú─â, ├«ndrumare, asisten┼ú─â de servicii pentru romii care vor s─â dezvolte o activitate independent─â. O serie de cursuri ÔÇô de formare, antreprenoriat, educa┼úie financiar─â primar─â ÔÇô s├«nt de asemenea prev─âzute ├«n strategia pentru integrarea romilor. Acestea s├«nt doar c├«teva exemple care ar schimba ceva ├«n comunit─â┼úile de romi ┼či ar da exemple bune. 

Bianca Toma este cercet─âtor la Centrul Rom├ón de Politici Europene. 

Foto: B. Toma

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.