Romii şi UE: poveste cu duşi şi întorşi

Publicat în Dilema Veche nr. 606 din 24-30 septembrie 2015
Băbeni – profil  jpeg

Uniunea Europeană şi multe capitale occidentale aşteaptă ca România să acţioneze matur, eficient şi cu rezultate concrete în două direcţii: reforma justiţiei, lupta anticorupţie şi romii. În privinţa romilor, aşteptarea se dovedeşte mult mai lungă: sînt necesare evoluţii în privinţa creşterii nivelului de educaţie, reducerii sărăciei în comunităţile rome, asigurării infrastructurii sociale, locuinţe, locuri de muncă. 

Eşecul integrării romilor 

În timp ce aşteptărilor legate de capitolul justiţie şi anticorupţie România le-a răspuns consistent în ultimii ani, în privinţa romilor progresele semnificative se lasă de mulţi ani aşteptate. Lipsa rezultatelor este recunoscută deschis, pînă într-atît încît recenta criză a refugiaţilor să genereze în spaţiul public replici prin care oficiali la cel mai înalt nivel de la Bucureşti recunosc: „Ce să facem cu mii de refugiaţi cînd noi nu am rezolvat problema romilor?“. Şi nu este doar problema României. Explicînd deficitul de compasiune pe care îl manifestă Europa de Est în privinţa refugiaţilor,

include eşecul integrării romilor în rîndul cauzelor refuzului ţărilor europene din Est de a primi ori de a fi obligate să accepte cote de refugiaţi.  

Rostul strategiei şi ajutorul din viitor 

Avem însă strategii. Multe. Mai bine sau mai rău făcute, rescrise şi verificate de Bruxelles, criticate sau considerate ineficiente la Bucureşti. Vestea rea este că fără ele nu se poate. Vestea bună: în baza lor au fost alocate sume consistente de bani din fondurile structurale şi de coeziune primite de la UE. Iar Europa va continua şi în perioada 2014-2020 să dea bani şi să ceară în schimb rezultate pentru integrarea romilor. Iată cîteva aspecte esenţiale punctate de Bruxelles atunci cînd a evaluat ultima Strategie Naţională de Incluziune a Romilor (2014): integrarea romilor a fost susţinută din fonduri europene şi naţionale sub diferite forme. Numai în perioada 2007-2013, România a alocat aproape 12 procente din bugetul său total alocat prin European Social Fund – Fondul Social European, echivalentul a 433 de milioane de euro, integrării persoanelor dezavantajate. Pentru 2014-2020, Bruxelles-ul a cerut continuarea alocării unor sume consistente, dar şi mult mai diversificate, inclusiv investiţii pentru integrarea comunităţilor marginalizate precum etnia romă. „Toate oportunităţile existente, inclusiv cele din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, trebuie luate în considerare pentru sprijinirea incluziunii populaţiei de etnie romă.“ Este un aspect-cheie avînd în vedere că 63% din populaţia de etnie romă a declarat că locuieşte în mediul rural, acolo unde bugetele reduse, cuplate cu incapacitatea administraţiilor locale de a genera cu adevărat bunăstare şi coeziune în comunităţi, nu conduc întotdeauna la rezultate notabile. 

Şi totuşi se poate… 

● Cum îi scoatem în faţă pe romii antreprenori 

În majoritatea documentărilor de teren din cadrul proiectului implementat de noi la CRPE, în care am vrut să înţelegem care sînt micile afaceri de care se ocupă romii, dacă pot trăi din ele şi dacă le pot duce la nivelul următor, am găsit nu doar exemple, dar şi potenţial ca ele să ajungă modele de succes pentru comunităţile lor. 

Am întîlnit la Periş, lîngă Bucureşti, o familie de romi meşteşugari care lucrau în lemn (rudari). Făceau totul din instinct: prelucrarea, modelele, matriţele, vînzarea. Băiatul lor cel mare, foarte talentat, şi-ar fi dorit să facă pe mai departe jucării din lemn, însă nu credea în ruptul capului că ar putea vreodată să asigure familiei lui un trai decent din această activitate. Văzîndu-l, mă gîndeam doar la micile afaceri din Praga şi Viena, unde jucăriile din lemn sînt la mare preţ, iar magazinele pline de turişti. Doar că băiatului de rudari de la marginea Bucureştiului nimeni nu-i povestise acest lucru, şansele şi posibilităţile lui de a deschide aici o afacere erau mici, astfel că nu-i rămăsese decît să spere ca va lua Bacul la sesiunea de toamnă şi că va pleca undeva în Europa să-şi găsească un rost în viaţă. Ceea ce a şi făcut – la şase luni de la acea vizită, tatăl lui ne povestea cu mîndrie că băiatul se angajase măcelar în Germania. 

O săptămînă mai tîrziu, lîngă Dor Mărunt (judeţul Călăraşi), întîlnim o familie de căldărari. Antreprenori din instinct, cu o casă măricică, ambiţie, putere şi o organizare ca la carte: ştiau în orice anotimp toate tîrgurile de meşteşugari de pe o rază de 200 de kilometri. Îşi încercau norocul în toate, doar că uneori erau alungaţi de scăpătaţii locului, care le puneau beţe în roate „cu pile“ şi ajutor de la şefu’ de piaţă, cu misiunea precisă de a elimina de la tîrg orice potenţial concurent. 

● Sprijin pentru start-up-uri şi cursuri de educaţie financiară 

Rudarului de la marginea Bucureştiului şi căldărarului de la Dor Mărunt (şi multor altor exemple, dintre care unele le găsiţi în acest număr) le lipsea exact ajutorul pentru care UE finanţează comunităţile dezavantajate şi rurale din România: acces la servicii şi la piaţă, cursuri de antreprenoriat, susţinere în deschiderea ori dezvoltarea micilor afaceri, microfinanţare. Pot spera la toate acestea în viitor? Teoretic, da. Actuala strategie de integrare 2015-2020 a inclus măsuri concrete pentru romi antreprenori, inclusiv acordarea de sprijin financiar pentru

-uri şi dezvoltarea de noi afaceri, sprijin financiar nerambursabil, consultanţă, îndrumare, asistenţă de servicii pentru romii care vor să dezvolte o activitate independentă. O serie de cursuri – de formare, antreprenoriat, educaţie financiară primară – sînt de asemenea prevăzute în strategia pentru integrarea romilor. Acestea sînt doar cîteva exemple care ar schimba ceva în comunităţile de romi şi ar da exemple bune. 

Bianca Toma este cercetător la Centrul Român de Politici Europene. 

Foto: B. Toma

Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al războiului jpeg
Cavalerismul desuet al războiului
Așa cum, în plină fervoare creștină, occidentalii au fost capabili de masacre, în plin ev evoluționist au demonstrat că sînt în stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educație se reflectă în succesul unor agresivi analfabeți funcțional, deveniți influencer-i pentru generațiile de mîine.
Evoluție, involuție, organodinamism jpeg
Evoluție, involuție, organodinamism
Conspiraționismul nu e altceva decît întoarcerea la gîndirea magică paranoidă, în care forțe dincolo de controlul nostru ne controlează și ne manipulează.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, războaie și alte evenimente majore duc la dispariția dramatică a unor civilizații și culturi, după care lumea reîncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
Încălzirea prin pardoseală, atît de utilizată în perioada romană, părea un mare pas înainte în ale instalațiilor anilor 1990.
Arhitectura: aveți puțintică răbdare! jpeg
Arhitectura: aveți puțintică răbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de război jpeg
Economia de război
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Viețile netrăite jpeg
O după-amiază de vară
Neputința, anxietatea, moartea celor dragi, boala, deznădejdea, felul în care îi protejăm pe copii, despre toate au scris invitații mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.