Romii şi UE: poveste cu duşi şi întorşi

Publicat în Dilema Veche nr. 606 din 24-30 septembrie 2015
Băbeni – profil  jpeg

Uniunea Europeană şi multe capitale occidentale aşteaptă ca România să acţioneze matur, eficient şi cu rezultate concrete în două direcţii: reforma justiţiei, lupta anticorupţie şi romii. În privinţa romilor, aşteptarea se dovedeşte mult mai lungă: sînt necesare evoluţii în privinţa creşterii nivelului de educaţie, reducerii sărăciei în comunităţile rome, asigurării infrastructurii sociale, locuinţe, locuri de muncă. 

Eşecul integrării romilor 

În timp ce aşteptărilor legate de capitolul justiţie şi anticorupţie România le-a răspuns consistent în ultimii ani, în privinţa romilor progresele semnificative se lasă de mulţi ani aşteptate. Lipsa rezultatelor este recunoscută deschis, pînă într-atît încît recenta criză a refugiaţilor să genereze în spaţiul public replici prin care oficiali la cel mai înalt nivel de la Bucureşti recunosc: „Ce să facem cu mii de refugiaţi cînd noi nu am rezolvat problema romilor?“. Şi nu este doar problema României. Explicînd deficitul de compasiune pe care îl manifestă Europa de Est în privinţa refugiaţilor,

include eşecul integrării romilor în rîndul cauzelor refuzului ţărilor europene din Est de a primi ori de a fi obligate să accepte cote de refugiaţi.  

Rostul strategiei şi ajutorul din viitor 

Avem însă strategii. Multe. Mai bine sau mai rău făcute, rescrise şi verificate de Bruxelles, criticate sau considerate ineficiente la Bucureşti. Vestea rea este că fără ele nu se poate. Vestea bună: în baza lor au fost alocate sume consistente de bani din fondurile structurale şi de coeziune primite de la UE. Iar Europa va continua şi în perioada 2014-2020 să dea bani şi să ceară în schimb rezultate pentru integrarea romilor. Iată cîteva aspecte esenţiale punctate de Bruxelles atunci cînd a evaluat ultima Strategie Naţională de Incluziune a Romilor (2014): integrarea romilor a fost susţinută din fonduri europene şi naţionale sub diferite forme. Numai în perioada 2007-2013, România a alocat aproape 12 procente din bugetul său total alocat prin European Social Fund – Fondul Social European, echivalentul a 433 de milioane de euro, integrării persoanelor dezavantajate. Pentru 2014-2020, Bruxelles-ul a cerut continuarea alocării unor sume consistente, dar şi mult mai diversificate, inclusiv investiţii pentru integrarea comunităţilor marginalizate precum etnia romă. „Toate oportunităţile existente, inclusiv cele din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, trebuie luate în considerare pentru sprijinirea incluziunii populaţiei de etnie romă.“ Este un aspect-cheie avînd în vedere că 63% din populaţia de etnie romă a declarat că locuieşte în mediul rural, acolo unde bugetele reduse, cuplate cu incapacitatea administraţiilor locale de a genera cu adevărat bunăstare şi coeziune în comunităţi, nu conduc întotdeauna la rezultate notabile. 

Şi totuşi se poate… 

● Cum îi scoatem în faţă pe romii antreprenori 

În majoritatea documentărilor de teren din cadrul proiectului implementat de noi la CRPE, în care am vrut să înţelegem care sînt micile afaceri de care se ocupă romii, dacă pot trăi din ele şi dacă le pot duce la nivelul următor, am găsit nu doar exemple, dar şi potenţial ca ele să ajungă modele de succes pentru comunităţile lor. 

Am întîlnit la Periş, lîngă Bucureşti, o familie de romi meşteşugari care lucrau în lemn (rudari). Făceau totul din instinct: prelucrarea, modelele, matriţele, vînzarea. Băiatul lor cel mare, foarte talentat, şi-ar fi dorit să facă pe mai departe jucării din lemn, însă nu credea în ruptul capului că ar putea vreodată să asigure familiei lui un trai decent din această activitate. Văzîndu-l, mă gîndeam doar la micile afaceri din Praga şi Viena, unde jucăriile din lemn sînt la mare preţ, iar magazinele pline de turişti. Doar că băiatului de rudari de la marginea Bucureştiului nimeni nu-i povestise acest lucru, şansele şi posibilităţile lui de a deschide aici o afacere erau mici, astfel că nu-i rămăsese decît să spere ca va lua Bacul la sesiunea de toamnă şi că va pleca undeva în Europa să-şi găsească un rost în viaţă. Ceea ce a şi făcut – la şase luni de la acea vizită, tatăl lui ne povestea cu mîndrie că băiatul se angajase măcelar în Germania. 

O săptămînă mai tîrziu, lîngă Dor Mărunt (judeţul Călăraşi), întîlnim o familie de căldărari. Antreprenori din instinct, cu o casă măricică, ambiţie, putere şi o organizare ca la carte: ştiau în orice anotimp toate tîrgurile de meşteşugari de pe o rază de 200 de kilometri. Îşi încercau norocul în toate, doar că uneori erau alungaţi de scăpătaţii locului, care le puneau beţe în roate „cu pile“ şi ajutor de la şefu’ de piaţă, cu misiunea precisă de a elimina de la tîrg orice potenţial concurent. 

● Sprijin pentru start-up-uri şi cursuri de educaţie financiară 

Rudarului de la marginea Bucureştiului şi căldărarului de la Dor Mărunt (şi multor altor exemple, dintre care unele le găsiţi în acest număr) le lipsea exact ajutorul pentru care UE finanţează comunităţile dezavantajate şi rurale din România: acces la servicii şi la piaţă, cursuri de antreprenoriat, susţinere în deschiderea ori dezvoltarea micilor afaceri, microfinanţare. Pot spera la toate acestea în viitor? Teoretic, da. Actuala strategie de integrare 2015-2020 a inclus măsuri concrete pentru romi antreprenori, inclusiv acordarea de sprijin financiar pentru

-uri şi dezvoltarea de noi afaceri, sprijin financiar nerambursabil, consultanţă, îndrumare, asistenţă de servicii pentru romii care vor să dezvolte o activitate independentă. O serie de cursuri – de formare, antreprenoriat, educaţie financiară primară – sînt de asemenea prevăzute în strategia pentru integrarea romilor. Acestea sînt doar cîteva exemple care ar schimba ceva în comunităţile de romi şi ar da exemple bune. 

Bianca Toma este cercetător la Centrul Român de Politici Europene. 

Foto: B. Toma

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucraina „fierbe“: înfrângerea teribilă cu România, descrisă într-un cuvânt de presa de la Kiev
Prezentă cu vedetele ei în SUA, echipa Ucrainei a suferit un rezultat de neconceput.
image
Mii de iranieni au ieșit în stradă în semn de susținere a atacului asupra Israelului
Mii de iranieni au ieșit duminică dimineața devreme pe străzile din Iran, în semn de susținere pentru atacul fără precedent cu drone și rachete în curs de desfășurare împotriva dușmanului înrăit Israel.
image
De ce a primit un jandarm din București în contul personal peste 1,6 milioane lei. „Ce de bani!”
Un subofiţer de la Direcția de Jandarmerie a Municipiului București, care îşi aştepta zilele acestea salariul, s-a trezit că i-au intrat în cont peste 1,6 milioane lei, adică peste 300.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.