M-a făcut viaţa pepenar, aproape în Dăbuleni

Ioana MOLDOVAN
Publicat în Dilema Veche nr. 606 din 24-30 septembrie 2015
M a făcut viaţa pepenar, aproape în Dăbuleni jpeg

„În prima lună de liceu la Amărăştii de Jos, copiii se fereau de noi. Le era frică să nu le furăm ceva!“ Hagi Stoian este unul dintre cei doi băieţi romi din generaţia sa care a făcut liceul. Acum, la vîrsta de 30 de ani, este coordonator la un centru comunitar de asistenţă medico-socială din Ocolna, înfiinţat prin proiectul Zefir – „Împreună pentru puterea de acţiune“. Şi este şi pepenar. 

Hagi Stoian s-a născut şi a trăit toată viaţa sa în comunitatea de romi din satul Ocolna, judeţul Dolj. Trei sferturi din locuitorii satului beneficiază de prevederile Legii nr. 416, privind venitul minim garantat. Dar pentru Hagi, să trăiască din ajutor social nu a fost de ajuns. Aşa că, la fiecare sfîrşit de februarie, Stoian se apucă de răsaduri. Amestecă pămîntul negru cu bălegar, pune seminţele în alveole. Cînd creşte răsadul de 15-20 de centimetri, la sfîrşitul lui martie, ară terenul, pune folia pe pămînt şi instalează furtunurile de picurare. Şapte luni pe an munceşte familia Stoian la pepeni. În iulie şi august, se culeg roadele. „Din păcate, nu avem pămîntul nostru“, spune cu tristeţe Stoian. „Sîntem nevoiţi să arendăm de la alţii, cu 1000 de lei hectarul pe an.“ Arendarea nu se face însă în baza unui contract, astfel că toate beneficiile – ca subvenţiile de la APIA, de exemplu, 200 de euro pe hectar – ajung la proprietar. 

Ochii de un albastru intens ai tînărului privesc adesea în zare, printre spaţiile libere ale jaluzelelor ce acoperă una din ferestrele centrului comunitar. Centrul este o baracă, de fapt, ca acelea folosite pe şantiere. Poate puţin mai mare şi compartimentată, ca să ofere intimitatea necesară cabinetului medical. Zilnic, în programul de luni pînă vineri, 15-20 de persoane beneficiază de serviciile centrului. „Erau persoane care pînă la vîrsta de 30-40 de ani nu fuseseră niciodată la doctor. Nu ştiau ce e aia tensiune arterială.“ Clinica e în comună, în Amărăştii de Jos, la 12 kilometri. Multora le era foarte greu să ajungă pînă acolo fără un mijloc de transport. Iarna era aproape imposibil, chiar şi pentru cei ce au căruţă. „Au fost atît de impresionaţi, încît veneau de două-trei ori pe zi să îşi ia tensiunea.“ Pentru prima oară, un zîmbet larg îi luminează faţa. Stoian e mîndru. Şi i se simte în glas. Cînd au venit ONG-urile în Ocolna să caute voluntari pentru centru, s-a oferit imediat. Întrebat ce îl determină să facă voluntariat, Stoian le-a răspuns că îşi doreşte o schimbare. Nu doar pentru el, ci şi pentru cei care vin. Pentru copiii lui, care fără sănătate şi educaţie nu pot avea nici un viitor. L-au angajat. Primeşte 1000 de lei net pe lună din slujba de coordonator. Aceşti bani nu îi ajung să îşi întreţină familia, soţia şi cei doi copii. Cei făcuţi din pepeni – da. 

Sau cel puţin strictul necesar. Pentru a-şi trimite copiii la şcoală, nu prea. Un kilogram de pepeni se vinde în piaţa de desfacere en-gros din Dăbuleni cu 70-80 de bani. Asta în luna iulie, cînd se culege un anumit soi. În august, preţul poate scădea pînă la 20-30 de bani pe kilogram.

Stoian se pricepe la pepeni. Explică cu răbdare cum trebuie să crească mai multe soiuri, cu perioade de cules eşalonate, pentru a putea face faţă volumului de muncă, cum îţi dai seama dacă pepenele e copt în funcţie de codiţă şi de sunetul mai gros pe care îl face cînd îl baţi în coajă. Trebuie să se priceapă, fie şi numai pentru a le răspunde controlorilor de la bancă. An de an, Stoian face împrumut la bancă pentru a-şi putea desfăşura activitatea. Primul l-a luat acum patru ani, de la ProCredit. 6000 de lei. „Este un program de susţinere a producătorului agricol“, explică Stoian. „Dobînda este foarte mică, de exemplu, la 10.000 lei plăteam 800. În plus, ne permit să plătim în patru rate, după recoltă.“ 

Anul acela a cîştigat 12-13.000 de lei din vînzarea pepenilor, net, după plata dărilor către primărie. A returnat împrumutul, iar cu banii rămaşi a cumpărat o dubă şi o motopompă. Anul următor a luat 10.000 şi a putut să se extindă de la 50 de ari la un hectar de lubeniţe. 

„Fiecare familie sau gospodărie în Ocolna se descurcă pe cont propriu. N-ai cum să faci o asociaţie dacă nu ai teren în proprietate.“ Dar membrii familiei se ajută reciproc. Hagi Stoian lucrează împreună cu cei trei fraţi ai săi. Au arendat terenuri învecinate pentru a împărţi cheltuielile cu investiţiile, cum ar fi cele pentru fîntînă. 

Un sfert din cei din Ocolna cultivă pepeni. Posibilităţi de angajare în sat nu prea sînt. Au un profesor de etnie romă, un poştaş – colegul lui de liceu –, un expert pe romi la primărie, două femei de serviciu, una la grădiniţă, cealaltă la şcoală. Şi cam atît. Se mai munceşte pe ici-colo cu ziua. Nici în Dăbuleni, la 12 kilometri distanţă, nu e mai uşor. Angajatorii preferă să ia oameni din localitate, sau cel puţin asta i-au spus lui Stoian. Înainte de pepeni, făcea cărămizi. Manual. Le vindea celor din împrejurimi care îşi construiau casă sau vreo anexă. Dar perioadele moarte erau prea dese. „E mai profitabil cu pepenii. Sîntem aproape de Dăbuleni, e renumit şi toată lumea vine să ia pepeni de aici.“

„Cei care nu prea muncesc şi fac rău sînt puţini, dar ies în evidenţă“, spune Stoian. „La noi în sat, dacă cinci-şase familii nu fac agricultură şi fură, noi toţi avem de suferit. Nu se face diferenţa între noi şi ei.“ Gîndul acesta îi aduce aminte de o întîmplare cu un individ din Slatina, ce avea drum spre Dăbuleni. Casa familiei Stoian e la strada principală şi omului i s-a stricat maşina fix în faţa curţii lor. „Vă ajut cu ceva, un cric, chei, motorină, ceva să vă ştergeţi pe mîini, pot să vă ajut?“, a ieşit Stoian la poartă. Omul s-a dat înapoi cu o faţă speriată. Stoian a insistat cu ajutorul, iar omului nu-i venea să creadă. „Mi-a zis cineva că o să fiu linşat, bătut, jefuit dacă cumva mi se strică maşina în sat la Ocolna“, i s-a confesat omul. Hagi i-a dat apă şi l-a ajutat cu scule. De atunci, cînd omul trece prin Ocolna, se mai opreşte pe la Stoian. Iar dacă nu are timp să stea, îl claxonează negreşit. 

Pe chipul lui Hagi se citeşte bucurie. Sau satisfacţie. Că a reuşit să schimbe percepţia cuiva, că a putut să demonteze un mit. La fel a făcut şi în liceu. La o lună după ce a început şcoala, colegii de clasă nu l-au mai ocolit. Îl invitau la suc sau să joace fotbal. A fost nevoie doar să-l cunoască. Poate şi discursul dirigintelui a contat puţin. Le-a vorbit copiilor despre educaţie, despre bun-simţ. Le-a explicat cum şi romii ar putea merge mai departe cu şcoala dacă ar avea condiţiile românilor, şi chiar cu rezultate foarte bune. Stoian se mîndreşte că avea printre cele mai bune note la şcoală. Iar la purtare avea notă maximă pentru că nu chiulea. 

Pe vremea lui, doar doi copii din satul Ocolna au mers la liceu. Acum numărul elevilor romi care fac 12 clase se ridică la 70. Iar Hagi, tată a doi copii preşcolari, se bucură că prin activitatea sa de la centru poate influenţa şi mai multe familii să pună preţ pe educaţie. 

De afară se aud glasurile unor copii ce aleargă pe străduţele prăfuite ale Ocolnei. Deranjată, o scroafă îşi mută puii din calea lor. Casa din chirpici în faţa căreia se opresc nu pare să aibă curent electric. „Sînt destule care nu au“, spune Hagi. „Nici apă potabilă.“ Destui sînt şi cei din sat care nu îşi permit să devină pepenari ca Stoian. Nu au banii de arendă. Şi nici vreun alt loc de muncă. 

„Eu nu ştiu ce m-aş face fără pepeni“, spune Hagi privind din nou în zare printre jaluzele. 

Ioana Moldovan este fotojurnalist freelance (www.ioanamoldovan.com). 

Foto: I. Moldovan

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.