Rom s─ârac, rom bogat. Prin antreprenoriat

Florin BOTONOGU
Publicat în Dilema Veche nr. 606 din 24-30 septembrie 2015
Rom s─ârac, rom bogat  Prin antreprenoriat jpeg

De multe ori, discu┼úia despre romi este dus─â ├«n extreme: fie romii s├«nt s─âraci (realitate confirmat─â de studii ┼či vizite ├«n multe comunit─â┼úi), fie romii s├«nt boga┼úi (celebrele reportaje cu palate, turnule┼úe, chefuri ┼či sute de euro da┼úi la l─âutari). Nu se spune mai nimic despre clasa de mijloc. Asta pentru c─â nu e un subiect interesant pentru ┼čtiri sau pentru c─â nu suscit─â interesul cercet─âtorilor. O parte important─â din clasa de mijloc la romi este format─â din antreprenori. Afecta┼úi de criza financiar─â, unii dintre ei au trebuit s─â se reorienteze, chiar ┼či spre alte ┼ú─âri. Din fericire, ├«n ultimii ani ├«n Rom├ónia se acord─â o aten┼úie din ce ├«n ce mai mare antreprenorului rom. Au existat multe ini┼úiative finan┼úate prin fonduri europene prin care s-au format antreprenori romi ┼či s-au dezvoltat structuri de economie social─â ÔÇô ini┼úiative care trebuie evaluate. ├Än ultima vreme se vorbe┼čte din ce ├«n ce mai mult despre posibilitatea acord─ârii de microcredite pentru dezvoltarea afacerilor romilor. Este foarte important s─â ├«n┼úelegem care este poten┼úialul antreprenorilor romi de a interveni ├«n dezvoltarea comunit─â┼úii, dincolo de afacerile personale. Pentru a face acest lucru e nevoie s─â vedem cine este antreprenorul rom ┼či ce rol are ├«n prezent. 

Este greu de creionat un profil al antreprenorului rom, din lips─â de date. ├Ämpreun─â cu Centrul Rom├ón de Politici Europene, funda┼úia Policy Center for Roma and Minorities a realizat 100 de interviuri cu antreprenori romi din toat─â ┼úara. Am folosit o defini┼úie foarte larg─â a termenului de antreprenor rom ÔÇô  persoan─â roma care efectueaz─â o activitate generatoare de venit, ├«n orice domeniu, chiar dac─â nu e ├«nregistrat─â, dar care are poten┼úial de dezvoltare. La o prim─â privire asupra datelor preliminare ┼či din experien┼úele noastre din teren, profilul antreprenorului rom este mai divers dec├«t poate ne-am fi a┼čteptat: exist─â antreprenori romi de toate v├«rstele ÔÇô ├«n cercetarea noastr─â am discutat cu oameni de la 24 la 68 ani. ├Än ceea ce prive┼čte educa┼úia, mul┼úi au studii medii ÔÇô 10 clase (44,3%), doar c├«┼úiva superioare (10%), dar exist─â, ├«n mediul rural ├«n special, persoane care nu au absolvit ciclul primar de ├«nv─â┼ú─âm├«nt. 

Sectoarele ├«n care activeaz─â antreprenorii romi s├«nt ├«nc─â ┼či mai diverse. Ne a┼čteptam la c├«teva meserii tradi┼úionale: flor─ârese, me┼čte┼čugari, l─âutari, mici comercian┼úi. Am descoperit o diversitate mult mai mare de afaceri pe care le desf─â┼čoar─â romii: pizzerie, vulcanizare, cresc─âtor de animale, servicii de transport, servicii de consultan┼ú─â pe fonduri europene, servicii de ├«nchiriere spa┼úii, frizerie, croitorie, comer┼ú cu plante medicinale, alimenta┼úie public─â, ├«nc─âl┼ú─âminte, comercializare produse second-hand, b─âc─ânie, prelucrare lemn, confec┼úionare pavaje etc. ├Än ceea ce prive┼čte motivele pentru care au ├«nceput o afacere, ├«ntr-adev─âr, mul┼úi au r─âspuns c─â afacerea e mo┼čtenire de familie, iar ei cunosc tainele acestei afaceri de c├«nd erau copii. Mul┼úi au decis s─â ├«┼či deschid─â o afacere dup─â c├«┼úiva ani ├«n care au muncit ├«n alte ┼ú─âri ┼či au reu┼čit s─â str├«ng─â bani. Foarte pu┼úini din cei cu care am vorbit au reu┼čit s─â economiseasc─â bani ├«n ┼úar─â pentru a deschide o afacere. Acest tablou este unul c├«t se poate de normal, dar, ├«n acela┼či timp, este unul foarte complex. Ca urmare, orice interven┼úie ├«n acest domeniu va trebui s─â fie foarte focalizat─â. 

Rolul antreprenorului rom ├«n comunitatea din care provine este unul important, dar ar trebui s─â analiz─âm c├«teva mituri formate ├«n jurul lor, de cele mai multe ori av├«nd la baz─â a┼čtept─âri nerealiste. 

Cea mai des ├«nt├«lnit─â a┼čteptare este aceea de ÔÇ×salvator al comunit─â┼úiiÔÇť ÔÇô principiul pe care toat─â lumea se a┼čteapt─â s─â ├«l vad─â pus ├«n practic─â este ÔÇ×romul bogat ├«l salveaz─â pe romul s─âracÔÇť. ├Än peregrin─ârile noastre prin ┼úar─â am ├«nt├«lnit astfel de cazuri, de romi educa┼úi, ├«nst─âri┼úi, care particip─â la via┼úa politic─â a comunit─â┼úii ┼či o ajut─â ÔÇô prin bani, locuri de munc─â, prin medierea rela┼úiilor cu autorit─â┼úile sau ├«ntre ei, prin ajutoare ├«n caz de urgen┼ú─â, prin biseric─â etc. A┼ča cum exist─â ┼či mul┼úi antreprenori rom├óni care ajut─â comunitatea (inclusiv cea rom─â).

Numai c─â acest gen de ajutor de multe ori nu se vede, nu este public. Motivul pentru care antreprenorul rom nu poate fi ÔÇ×salvatorul comunit─â┼úiiÔÇť este c─â acest tip de ajutor nu este unul sustenabil. Antreprenorul rom ├«i poate ajuta pe cei s─âraci ├«n diverse ocazii, dar nu ├«i scoate din starea de s─âr─âcie, ci ├«i ajut─â s─â treac─â prin c├«teva din multele greut─â┼úi pe care le ├«nt├«mpin─â. Iar aceast─â solu┼úie nu trebuie s─â se transforme ├«n obicei, pentru c─â scopul este ca cei s─âraci s─â nu depind─â de cineva, fie stat, binef─âc─âtor sau alt─â institu┼úie. Dac─â infrastructura fizic─â din comunit─â┼úile s─ârace de romi te duce cu g├«ndul la secolele trecute, cel pu┼úin rela┼úiile economice ┼či administrative ar trebui adaptate secolului nostru. 

A doua idee care merit─â pus─â ├«n discu┼úie este c─â antreprenorul rom reprezint─â o solu┼úie viabil─â pentru problema incluziunii romilor pe pia┼úa muncii. F─âr─â nici o ├«ndoial─â, aceasta este o solu┼úie, dar nu at├«t de mult pe c├«t se predic─â. Este un lucru natural ca fiecare antreprenor s─â lucreze cu oamenii ├«n care are ├«ncredere (familie, prieteni, comunitatea local─â). Dar exist─â mai multe motive pentru care ar trebui s─â privim cu modera┼úie rolul antreprenorului rom ├«n crearea de locuri de munc─â. Primul ar fi acela c─â foarte multe afaceri s├«nt de familie, ├«n care num─ârul de angaja┼úi este de doi (so┼ú/so┼úie), maximum trei. Din studiul nostru a reie┼čit c─â 40% din responden┼úi nu au angaja┼úi sau parteneri de afaceri, iar ceilal┼úi au afaceri de familie, al─âturi de unchi, so┼úie, copil. Un studiu din 2010 ne arat─â c─â ├«n cazul romilor doar 1,9% se declar─â antreprenori, dintre care doar 0,3% se declar─â patroni, iar restul de 1,6% lucr─âtori pe cont propriu. Acela┼či studiu estimeaz─â c─â 39% din romi lucreaz─â ca zilieri. Dac─â ne uit─âm la tipul de angajator pe care romii ├«l doresc, 28% doresc s─â se angajeze la stat ┼či numai 6,5% ├«n sistemul privat. Aceste date ne arat─â un rol limitat al antreprenorului (rom sau ne-rom) ├«n rezolvarea problemei ocup─ârii ├«n comunit─â┼úile de romi.

O alt─â solu┼úie despre care se vorbe┼čte foarte mult este economia social─â, solu┼úie care de multe ori nu este o afacere de familie, ci asigur─â mai multe locuri de munc─â. Au existat fonduri structurale care au fost investite at├«t ├«n crearea de antreprenori romi (pe h├«rtie avem foarte mul┼úi), c├«t ┼či ├«n ini┼úierea de afaceri. Problema proiectelor de economie social─â o reprezint─â sustenabilitatea. Conform unui studiu al B─âncii Mondiale, doar 10% din totalul structurilor de economie social─â au rezistat. Antreprenorii beneficiari ai acestor fonduri, cu care am vorbit pe parcursul cercet─ârii, au acuzat inadverten┼úele din sistemul de management al acestor fonduri pentru e┼čecul afacerii lor. 

Exist─â foarte multe motive (┼či exemple bune) pentru care economia social─â ar trebui sprijinit─â ├«n comunit─â┼úile de romi. Este nevoie ├«ns─â de o mai mare eficientizare a investi┼úiilor (semnificative) ├«n acest sector, proces care ar trebui s─â plece de la o analiz─â a factorilor care au condus la e┼čecul, dar ┼či la succesul proiectelor finalizate sau ├«n derulare. Am ├«nt├«lnit ├«n teren mul┼úi antreprenori romi care aveau o idee clar─â despre cum ┼či-ar putea dezvolta afacerea ├«ntr-un mod sustenabil ┼či despre cum ar putea implica ┼či al┼úi romi din comunitate. Peste 70% din ei, conform studiului nostru, ar avea nevoie de bani ca s─â ├«┼či dezvolte afacerea. ├Änainte de a investi ├«ns─â ├«n acest domeniu ar trebui s─â ne stabilim a┼čtept─âri realiste cu privire la procentul ├«n care antreprenorii romi pot contribui la inser┼úia romilor pe pia┼úa muncii ┼či s─â facem investi┼úii c├«t mai eficiente, astfel ├«nc├«t dup─â c├«┼úiva ani s─â avem rezultate mult mai bune, al─âturi de discursuri frumoase legate de integrarea ├«n munc─â a romilor. 

├Än concluzie, sprijinirea antreprenorilor romi ┼či a ini┼úiativelor de economie social─â pentru romi nu poate fi considerat─â ca fiind ÔÇ×glon┼úul de argintÔÇť care va pune cap─ât s─âr─âciei acestei minorit─â┼úi din Rom├ónia, ├«ns─â poten┼úialul ca efectele benefice ale dezvolt─ârii acestora s─â dep─â┼čeasc─â cazurile singulare ┼či s─â creeze externalit─â┼úi pozitive la nivelul comunit─â┼úii face ca acest subiect s─â merite toat─â aten┼úia. Haide┼úi s─â ├«ncepem de undeva. 

Florin Botonogu este pre┼čedinte al Funda┼úiei Policy Center for Roma and Minorities. 

Foto: I. Moldovan

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.