Rom sărac, rom bogat. Prin antreprenoriat

Florin BOTONOGU
Publicat în Dilema Veche nr. 606 din 24-30 septembrie 2015
Rom sărac, rom bogat  Prin antreprenoriat jpeg

De multe ori, discuţia despre romi este dusă în extreme: fie romii sînt săraci (realitate confirmată de studii şi vizite în multe comunităţi), fie romii sînt bogaţi (celebrele reportaje cu palate, turnuleţe, chefuri şi sute de euro daţi la lăutari). Nu se spune mai nimic despre clasa de mijloc. Asta pentru că nu e un subiect interesant pentru ştiri sau pentru că nu suscită interesul cercetătorilor. O parte importantă din clasa de mijloc la romi este formată din antreprenori. Afectaţi de criza financiară, unii dintre ei au trebuit să se reorienteze, chiar şi spre alte ţări. Din fericire, în ultimii ani în România se acordă o atenţie din ce în ce mai mare antreprenorului rom. Au existat multe iniţiative finanţate prin fonduri europene prin care s-au format antreprenori romi şi s-au dezvoltat structuri de economie socială – iniţiative care trebuie evaluate. În ultima vreme se vorbeşte din ce în ce mai mult despre posibilitatea acordării de microcredite pentru dezvoltarea afacerilor romilor. Este foarte important să înţelegem care este potenţialul antreprenorilor romi de a interveni în dezvoltarea comunităţii, dincolo de afacerile personale. Pentru a face acest lucru e nevoie să vedem cine este antreprenorul rom şi ce rol are în prezent. 

Este greu de creionat un profil al antreprenorului rom, din lipsă de date. Împreună cu Centrul Român de Politici Europene, fundaţia Policy Center for Roma and Minorities a realizat 100 de interviuri cu antreprenori romi din toată ţara. Am folosit o definiţie foarte largă a termenului de antreprenor rom –  persoană roma care efectuează o activitate generatoare de venit, în orice domeniu, chiar dacă nu e înregistrată, dar care are potenţial de dezvoltare. La o primă privire asupra datelor preliminare şi din experienţele noastre din teren, profilul antreprenorului rom este mai divers decît poate ne-am fi aşteptat: există antreprenori romi de toate vîrstele – în cercetarea noastră am discutat cu oameni de la 24 la 68 ani. În ceea ce priveşte educaţia, mulţi au studii medii – 10 clase (44,3%), doar cîţiva superioare (10%), dar există, în mediul rural în special, persoane care nu au absolvit ciclul primar de învăţămînt. 

Sectoarele în care activează antreprenorii romi sînt încă şi mai diverse. Ne aşteptam la cîteva meserii tradiţionale: florărese, meşteşugari, lăutari, mici comercianţi. Am descoperit o diversitate mult mai mare de afaceri pe care le desfăşoară romii: pizzerie, vulcanizare, crescător de animale, servicii de transport, servicii de consultanţă pe fonduri europene, servicii de închiriere spaţii, frizerie, croitorie, comerţ cu plante medicinale, alimentaţie publică, încălţăminte, comercializare produse second-hand, băcănie, prelucrare lemn, confecţionare pavaje etc. În ceea ce priveşte motivele pentru care au început o afacere, într-adevăr, mulţi au răspuns că afacerea e moştenire de familie, iar ei cunosc tainele acestei afaceri de cînd erau copii. Mulţi au decis să îşi deschidă o afacere după cîţiva ani în care au muncit în alte ţări şi au reuşit să strîngă bani. Foarte puţini din cei cu care am vorbit au reuşit să economisească bani în ţară pentru a deschide o afacere. Acest tablou este unul cît se poate de normal, dar, în acelaşi timp, este unul foarte complex. Ca urmare, orice intervenţie în acest domeniu va trebui să fie foarte focalizată. 

Rolul antreprenorului rom în comunitatea din care provine este unul important, dar ar trebui să analizăm cîteva mituri formate în jurul lor, de cele mai multe ori avînd la bază aşteptări nerealiste. 

Cea mai des întîlnită aşteptare este aceea de „salvator al comunităţii“ – principiul pe care toată lumea se aşteaptă să îl vadă pus în practică este „romul bogat îl salvează pe romul sărac“. În peregrinările noastre prin ţară am întîlnit astfel de cazuri, de romi educaţi, înstăriţi, care participă la viaţa politică a comunităţii şi o ajută – prin bani, locuri de muncă, prin medierea relaţiilor cu autorităţile sau între ei, prin ajutoare în caz de urgenţă, prin biserică etc. Aşa cum există şi mulţi antreprenori români care ajută comunitatea (inclusiv cea romă).

Numai că acest gen de ajutor de multe ori nu se vede, nu este public. Motivul pentru care antreprenorul rom nu poate fi „salvatorul comunităţii“ este că acest tip de ajutor nu este unul sustenabil. Antreprenorul rom îi poate ajuta pe cei săraci în diverse ocazii, dar nu îi scoate din starea de sărăcie, ci îi ajută să treacă prin cîteva din multele greutăţi pe care le întîmpină. Iar această soluţie nu trebuie să se transforme în obicei, pentru că scopul este ca cei săraci să nu depindă de cineva, fie stat, binefăcător sau altă instituţie. Dacă infrastructura fizică din comunităţile sărace de romi te duce cu gîndul la secolele trecute, cel puţin relaţiile economice şi administrative ar trebui adaptate secolului nostru. 

A doua idee care merită pusă în discuţie este că antreprenorul rom reprezintă o soluţie viabilă pentru problema incluziunii romilor pe piaţa muncii. Fără nici o îndoială, aceasta este o soluţie, dar nu atît de mult pe cît se predică. Este un lucru natural ca fiecare antreprenor să lucreze cu oamenii în care are încredere (familie, prieteni, comunitatea locală). Dar există mai multe motive pentru care ar trebui să privim cu moderaţie rolul antreprenorului rom în crearea de locuri de muncă. Primul ar fi acela că foarte multe afaceri sînt de familie, în care numărul de angajaţi este de doi (soţ/soţie), maximum trei. Din studiul nostru a reieşit că 40% din respondenţi nu au angajaţi sau parteneri de afaceri, iar ceilalţi au afaceri de familie, alături de unchi, soţie, copil. Un studiu din 2010 ne arată că în cazul romilor doar 1,9% se declară antreprenori, dintre care doar 0,3% se declară patroni, iar restul de 1,6% lucrători pe cont propriu. Acelaşi studiu estimează că 39% din romi lucrează ca zilieri. Dacă ne uităm la tipul de angajator pe care romii îl doresc, 28% doresc să se angajeze la stat şi numai 6,5% în sistemul privat. Aceste date ne arată un rol limitat al antreprenorului (rom sau ne-rom) în rezolvarea problemei ocupării în comunităţile de romi.

O altă soluţie despre care se vorbeşte foarte mult este economia socială, soluţie care de multe ori nu este o afacere de familie, ci asigură mai multe locuri de muncă. Au existat fonduri structurale care au fost investite atît în crearea de antreprenori romi (pe hîrtie avem foarte mulţi), cît şi în iniţierea de afaceri. Problema proiectelor de economie socială o reprezintă sustenabilitatea. Conform unui studiu al Băncii Mondiale, doar 10% din totalul structurilor de economie socială au rezistat. Antreprenorii beneficiari ai acestor fonduri, cu care am vorbit pe parcursul cercetării, au acuzat inadvertenţele din sistemul de management al acestor fonduri pentru eşecul afacerii lor. 

Există foarte multe motive (şi exemple bune) pentru care economia socială ar trebui sprijinită în comunităţile de romi. Este nevoie însă de o mai mare eficientizare a investiţiilor (semnificative) în acest sector, proces care ar trebui să plece de la o analiză a factorilor care au condus la eşecul, dar şi la succesul proiectelor finalizate sau în derulare. Am întîlnit în teren mulţi antreprenori romi care aveau o idee clară despre cum şi-ar putea dezvolta afacerea într-un mod sustenabil şi despre cum ar putea implica şi alţi romi din comunitate. Peste 70% din ei, conform studiului nostru, ar avea nevoie de bani ca să îşi dezvolte afacerea. Înainte de a investi însă în acest domeniu ar trebui să ne stabilim aşteptări realiste cu privire la procentul în care antreprenorii romi pot contribui la inserţia romilor pe piaţa muncii şi să facem investiţii cît mai eficiente, astfel încît după cîţiva ani să avem rezultate mult mai bune, alături de discursuri frumoase legate de integrarea în muncă a romilor. 

În concluzie, sprijinirea antreprenorilor romi şi a iniţiativelor de economie socială pentru romi nu poate fi considerată ca fiind „glonţul de argint“ care va pune capăt sărăciei acestei minorităţi din România, însă potenţialul ca efectele benefice ale dezvoltării acestora să depăşească cazurile singulare şi să creeze externalităţi pozitive la nivelul comunităţii face ca acest subiect să merite toată atenţia. Haideţi să începem de undeva. 

Florin Botonogu este preşedinte al Fundaţiei Policy Center for Roma and Minorities. 

Foto: I. Moldovan

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
O pisică gestantă a venit singură la ușa spitalului. Medicii veterinari au ajutat-o să nască VIDEO
Spitalul veterinar Arcadia Vet din Iași a avut parte de un eveniment neașteptat marți, 9 aprilie 2024. O pisică a venit la ușa așezământului medical, iar urmarea a uimit pe toată lumea.
image
Cum ar putea riposta Iranul la atacul israelian asupra consulatului său de la Damasc. Scenarii și implicații
Publicația The Conversation l-a consultat pe expertul în materie de securitate și fost oficial american în domeniul contraterorismului Javed Ali pentru a schița potențiale scenarii și implicații pentru Orientul Mijlociu al unui eventual atac iranian de represalii pe teritoriu israelian.
image
O adolescentă s-a dus la Urgențe cerând să i se facă un avort. Reacția ei după refuz a lăsat-o pe doctoriță în lacrimi
O elevă de 17 ani s-a prezentat la Urgența Spitalului Județean Suceava și a cerut să i se facă un avort. Refuzul doctoriței a dus la deznodământ neașteptat.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.