Pantelică, deşi e ţigan…

Publicat în Dilema Veche nr. 606 din 24-30 septembrie 2015
Pantelică, deşi e ţigan… jpeg

- argument -

Una dintre primele mele amintiri e cu un om scheletic şi mustăcios care dă de pămînt cu un tuci, zbierînd: „Bre, ţaţă Veto, mă jur pe copiii mei, cum să-să-să spargă?!“. La „să-să-să“, indignarea dă pe afară şi mustăciosul ia tuciul şi îl dă iar de pămînt, cu sete. Tuciul rezistă. Era o tîrguială: bunica mea voia să cumpere tuciul, dar nu se înţelegeau la preţ, deci a făcut o aluzie cum că ar fi auzit de la cineva din sat că tuciurile lui nu sînt tocmai bune. Atît de enervat nu l-am văzut niciodată pe Pantelimon, cum îi plăcea să se prezinte, sau Pantelică Ţiganu, cum îl ştia tot satul. 

Pantelică făcea tuciuri, oale, cratiţe, lucra în aluminiu. Stătea toată ziua pe lîngă un cuptor primitiv sau bocănea cu nişte ciocane, apoi scotea tuciurile la drum să le cumpere lumea sau mergea cu ele pe la bîlciuri. Era sărac, mai ales pentru că era beţiv. Dar era vesel şi lumea îl plăcea, „deşi e ţigan“. Acest „deşi“ te urmăreşte, ca ţigan prin sat. Dar mai presus de toate, Pantelică era util: tot satul nostru şi cele din jur făceau mîncare la pomeni în tuciuri „

Pantelică“, cum am zice acum. În ultimii săi ani nici nu mai vindea tuciurile pe bani, cerea direct ţuică. Copiii crescuseră mari şi plecaseră. Cinci copii ţinuse Pantelică din tuciuri, la bătrîneţe făcea cîte un tuci numai cînd avea chef să-l dea pe ţuică. 

Pe mine, ca adolescent leneş şi fără nici un plan serios de viaţă, mă interesa chestia asta la maximum. Într-o lume în care toţi aveau „servici“ sau munceau la CAP şi apoi pe pămînturile proprii, Pantelică avea o libertate bizară. Cînd toţi ne-am luat pămîntul înapoi, el nu avea ce să ia. Generaţii întregi înaintea lui doar tuciuri ştiuseră să facă. Nu avea şcoală şi nici măcar acte, cînd l-am întrebat odată dacă are pensie a rîs: hă, ce pensie, din tuciuri? Din tuciuri a ţinut cinci copii, din care numai Cîmpina a rămas în sat. S-a măritat cu un român, dar copiii lor rar au fost scoşi din „ţiganii ăia“. Gina, fata Cîmpinei, s-a măritat şi ea cu un român şi e o femeie de toată încrederea. Ei bine, inevitabil, în sat: „deşi e ţigancă“. Îi zicea mamei acum ceva vreme: „A făcut-o ţigancă pe asta mică a mea că s-au certat la şcoală. Acum, eu nici nu mai ştiu, bre, că tata era român, bărbată-miu a fost român şi ăştia tot ne fac ţigani, cît o să mai fim ţigani?“. Fata Ginei tocmai a intrat la liceu cu o notă foarte mare. Nu ştiu dacă şi ea va fi urmărită de un „deşi…“ 

Pantelică e mort de mult, aş zice că e oale şi ulcele, dar el lucra în aluminiu, nu lut – cine mai ştie cum odată, în negura modernităţii, strămoşii lui Pantelică au realizat că românii ar cumpăra vase de aluminiu şi s-au pus pe treabă. Au ocupat o nişă economică a lor. Care probabil că s-a închis – tocmai am văzut la Carrefour un tuci dichisit, cum probabil Pantelică nu ar fi ştiut să-l împopoţoneze. Dar cred că pe tuciul de la Carrefour nu îl dă nimeni de pămînt, din dragoste. 

Veţi citi astăzi cîteva texte despre romi antreprenori. Colegii mei de la Centrul Român de Politici Europene au fost în cîteva zeci de localităţi ca să-i găsească şi să stea de vorbă cu ei. Ei au căutat modalităţi de intervenţie: ce poate face statul pentru ca aceşti oameni să se dezvolte, să ia credite, să intre pe noi pieţe. Să profite de capitalism adică. Apoi, jurnaliştii Laurenţiu Colintineanu şi Ioana Moldovan au fost pe urmele lor ca să facă reportaje. Ei au căutat poveşti. Acest număr din revistă este parte dintr-un proiect implementat de CRPE împreună cu Policy Center for Roma and Minorities, finanţat de Open Society Institute, în care încercăm să punem capitalismul la treabă pentru binele romilor. Pentru că fiecare avem un Pantelică al nostru.

Ilustraţie realizată de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Prima ședință a Camerei Deputaților în noua componență după alegerile parlamentare, la Palatul Parlamentului din București. FOTO Inquam Photos / George Călin
Circ în Parlament. Anamaria Gavrilă cheamă poliția ca să o scape de jurnaliști. Șefa POT ar fi sunat la 112
Șefa POT, Anamaria Gavrilă, ar fi sunat la 112 pentru a chema polițiștii să dea jurnaliștii afară din zona destinată birourilor partidului POT în Parlament.
chisinau pexels jpg
Chișinău, în finala „Destinația Anului 2025”. Care sunt celelalte locuri moldovenești de top
Chișinău a ajuns în finala competiției Destinația Anului 2025, la categoria „Orașe care inspiră”, alături de alte destinații deosebite din România și Republica Moldova.
dans african carmen iohannis jpg
Între anormalitate și normalitate
Într-o vreme a căderii comunismului, când nici nu ne gândeam ce emanați vor conduce peste 30 și ceva de ani România și cu ce stare de fapt, de lucruri, de isterie, nebunie curată, cu ce extremisme, riscuri și pericole ne vom confrunta, începând de la simplii cetățeni și până la cele mai înalte sfere
nasa delfini webp
Delfinii au înconjurat capsula în care se aflau astronauții NASA reveniți pe Pământ. „Ca la petrecerea de bun venit”
Mai mulți delfini s-au adunat ca un mesaj de bun venit, în momentul în care capsula cu astronauții Suni Williams și Butch Wilmore a „amerizat” cu succes în largul coastelor Floridei.
Kaja Kallas FOTO Profimedia
UE nu a primit informaţii de la SUA referitoare la convorbirea telefonică Trump-Putin, susține șefa diplomaţiei europene
Uniunea Europeană nu a primit, deocamdată, informaţii de la Statele Unite referitoare la progresul negocierilor privind Ucraina între preşedintele Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin.
Platforma in Marea Neagra FOTO chernomorneftegaz.com
Niculescu, ANRE: Zona Mării Negre are un potențial extrem de ridicat privind producția de energie
Investiţiile din Marea Neagră în sectorul energiei vor oferi României garanţiile de siguranţă necesare, a declarat, miercuri, preşedintele ANRE, George-Sergiu Niculescu, la Black Sea Forum.
cluj gherla penitenciar. foto adevarul
România la CEDO: Cele mai multe cazuri se referă la condițiile precare de detenție
În raportul anual privind executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, se arată că, în 2024, cele mai multe sesizări noi din România s-au referit la condițiile de detenție. S-a constatat însă o reducere a duratei procedurilor judiciare în România.
poligonul Dorolea FB MAPN jpg
Doi militari au fost răniți în timpul unui exercițiu desfășurat la poligonul Dorolea din Bistrița-Năsăud
Doi militari din Grupul 3 EOD al Diviziei 4 Infanterie „Gemina” au fost răniți miercuri, 19 martie, în poligonul Dorolea din județul Bistrița-Năsăud.
Pensionari discută cu reprezentanții presei și oficialii Caselor de Pensii de care aparțin privind recalcularea pensiei, în București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Când se dau pensiile în aprilie 2025. Cine primește banii mai devreme, înainte de Paște
Mai sunt doar câteva săptămâni până la Paște și pensionarii se gândesc deja la ce vor pregăti pentru masa de sărbători. Din fericire, nu au de ce să-și facă griji, pentru că în aprilie vor primi banii mai devreme. E o veste bună, mai ales că în primele trei luni ale anului 2025 și-au primit pensiil