Pantelic─â, de┼či e ┼úiganÔÇŽ

Publicat în Dilema Veche nr. 606 din 24-30 septembrie 2015
Pantelic─â, de┼či e ┼úiganÔÇŽ jpeg

- argument -

Una dintre primele mele amintiri e cu un om scheletic ┼či must─âcios care d─â de p─âm├«nt cu un tuci, zbier├«nd: ÔÇ×Bre, ┼úa┼ú─â Veto, m─â jur pe copiii mei, cum s─â-s─â-s─â sparg─â?!ÔÇť. La ÔÇ×s─â-s─â-s─âÔÇť, indignarea d─â pe afar─â ┼či must─âciosul ia tuciul ┼či ├«l d─â iar de p─âm├«nt, cu sete. Tuciul rezist─â. Era o t├«rguial─â: bunica mea voia s─â cumpere tuciul, dar nu se ├«n┼úelegeau la pre┼ú, deci a f─âcut o aluzie cum c─â ar fi auzit de la cineva din sat c─â tuciurile lui nu s├«nt tocmai bune. At├«t de enervat nu l-am v─âzut niciodat─â pe Pantelimon, cum ├«i pl─âcea s─â se prezinte, sau Pantelic─â ┼óiganu, cum ├«l ┼čtia tot satul. 

Pantelic─â f─âcea tuciuri, oale, crati┼úe, lucra ├«n aluminiu. St─âtea toat─â ziua pe l├«ng─â un cuptor primitiv sau boc─ânea cu ni┼čte ciocane, apoi scotea tuciurile la drum s─â le cumpere lumea sau mergea cu ele pe la b├«lciuri. Era s─ârac, mai ales pentru c─â era be┼úiv. Dar era vesel ┼či lumea ├«l pl─âcea, ÔÇ×de┼či e ┼úiganÔÇť. Acest ÔÇ×de┼čiÔÇť te urm─âre┼čte, ca ┼úigan prin sat. Dar mai presus de toate, Pantelic─â era util: tot satul nostru ┼či cele din jur f─âceau m├«ncare la pomeni ├«n tuciuri ÔÇ×

Pantelic─âÔÇť, cum am zice acum. ├Än ultimii s─âi ani nici nu mai vindea tuciurile pe bani, cerea direct ┼úuic─â. Copiii crescuser─â mari ┼či plecaser─â. Cinci copii ┼úinuse Pantelic─â din tuciuri, la b─âtr├«ne┼úe f─âcea c├«te un tuci numai c├«nd avea chef s─â-l dea pe ┼úuic─â. 

Pe mine, ca adolescent lene┼č ┼či f─âr─â nici un plan serios de via┼ú─â, m─â interesa chestia asta la maximum. ├Äntr-o lume ├«n care to┼úi aveau ÔÇ×serviciÔÇť sau munceau la CAP ┼či apoi pe p─âm├«nturile proprii, Pantelic─â avea o libertate bizar─â. C├«nd to┼úi ne-am luat p─âm├«ntul ├«napoi, el nu avea ce s─â ia. Genera┼úii ├«ntregi ├«naintea lui doar tuciuri ┼čtiuser─â s─â fac─â. Nu avea ┼čcoal─â ┼či nici m─âcar acte, c├«nd l-am ├«ntrebat odat─â dac─â are pensie a r├«s: h─â, ce pensie, din tuciuri? Din tuciuri a ┼úinut cinci copii, din care numai C├«mpina a r─âmas ├«n sat. S-a m─âritat cu un rom├ón, dar copiii lor rar au fost sco┼či din ÔÇ×┼úiganii ─âiaÔÇť. Gina, fata C├«mpinei, s-a m─âritat ┼či ea cu un rom├ón ┼či e o femeie de toat─â ├«ncrederea. Ei bine, inevitabil, ├«n sat: ÔÇ×de┼či e ┼úiganc─âÔÇť. ├Äi zicea mamei acum ceva vreme: ÔÇ×A f─âcut-o ┼úiganc─â pe asta mic─â a mea c─â s-au certat la ┼čcoal─â. Acum, eu nici nu mai ┼čtiu, bre, c─â tata era rom├ón, b─ârbat─â-miu a fost rom├ón ┼či ─â┼čtia tot ne fac ┼úigani, c├«t o s─â mai fim ┼úigani?ÔÇť. Fata Ginei tocmai a intrat la liceu cu o not─â foarte mare. Nu ┼čtiu dac─â ┼či ea va fi urm─ârit─â de un ÔÇ×de┼čiÔÇŽÔÇť 

Pantelic─â e mort de mult, a┼č zice c─â e oale ┼či ulcele, dar el lucra ├«n aluminiu, nu lut ÔÇô cine mai ┼čtie cum odat─â, ├«n negura modernit─â┼úii, str─âmo┼čii lui Pantelic─â au realizat c─â rom├ónii ar cump─âra vase de aluminiu ┼či s-au pus pe treab─â. Au ocupat o ni┼č─â economic─â a lor. Care probabil c─â s-a ├«nchis ÔÇô tocmai am v─âzut la Carrefour un tuci dichisit, cum probabil Pantelic─â nu ar fi ┼čtiut s─â-l ├«mpopo┼úoneze. Dar cred c─â pe tuciul de la Carrefour nu ├«l d─â nimeni de p─âm├«nt, din dragoste. 

Ve┼úi citi ast─âzi c├«teva texte despre romi antreprenori. Colegii mei de la Centrul Rom├ón de Politici Europene au fost ├«n c├«teva zeci de localit─â┼úi ca s─â-i g─âseasc─â ┼či s─â stea de vorb─â cu ei. Ei au c─âutat modalit─â┼úi de interven┼úie: ce poate face statul pentru ca ace┼čti oameni s─â se dezvolte, s─â ia credite, s─â intre pe noi pie┼úe. S─â profite de capitalism adic─â. Apoi, jurnali┼čtii Lauren┼úiu Colintineanu ┼či Ioana Moldovan au fost pe urmele lor ca s─â fac─â reportaje. Ei au c─âutat pove┼čti. Acest num─âr din revist─â este parte dintr-un proiect implementat de CRPE ├«mpreun─â cu Policy Center for Roma and Minorities, finan┼úat de Open Society Institute, ├«n care ├«ncerc─âm s─â punem capitalismul la treab─â pentru binele romilor. Pentru c─â fiecare avem un Pantelic─â al nostru.

Ilustraţie realizată de Ion BARBU

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.