Merită să înfometăm sau nu statul român?

Publicat în Dilema Veche nr. 600 din 13-19 august 2015
De unde vine gazul c├«nd nu mai vine de la ru╚Öi ÔÇô ╚Öi cu cine ├«l ├«mp─âr╚Ťim? jpeg

Codul Fiscal a declan┼čat un adev─ârat conflict civil ├«n interiorul dreptei economice din Rom├ónia. Aproape toate vocile (dinspre BNR ┼či nu numai) care au respins t─âierile masive ┼či bru┼čte de taxe provin intelectual de la dreapta. Un paradox doar aparent. Taxele nu s├«nt bune, dar echilibrul bugetar e important, e un bun public ob┼úinut cu greu ┼či e bine s─â fim pruden┼úi. ┼×i dincolo de echilibrul bugetar, c├«┼úi bani trebuie s─â l─âs─âm, ca principiu, statului rom├ón? Statul colecteaz─â mai pu┼úini bani dec├«t media european─â, pentru c─â e incapabil s─â aplice colectarea ├«ntregii popula┼úii ┼či ├«ntregii activit─â┼úi economice. Pe de alt─â parte, exist─â domenii unde avem aproape unanimitate c─â ar fi nevoie de o cre┼čtere a cheltuielilor publice: educa┼úie, s─ân─âtate sau armat─â. Cum ne putem a┼čtepta la bani mai mul┼úi pentru educa┼úie pe termen lung dac─â statul deja colecteaz─â pu┼úin ┼či pl─ânuie┼čte s─â scad─â impozitele? De acord c─â statul trebuie reformat, dar nu poate fi reformat prin ÔÇ×├«nfometareÔÇť. Putem numi aceast─â perspectiv─â una social-liberal─â. De aceea┼či parte a baricadei ideologice, dar pe partea opus─â a dezbaterii privind Codul Fiscal, un curent cu puseuri ceva mai libertariene spune c─â t─âierea impozitelor e un lucru bun ├«n sine indiferent de moment, c─â statul oricum cheltuie┼čte prost banii ┼či c─â trebuie ÔÇ×├«nfometatÔÇť tocmai pentru c─â doar a┼ča poate fi reformat. S-ar putea ca aceast─â dezbatere s─â aib─â impact pe termen mai lung ├«n definirea c├«mpurilor de idei la dreapta rom├óneasc─â.  

ÔÇ×Principial vorbind, este bine-cunoscut faptul c─â statul este cel mai prost administrator ┼či, din aceast─â perspectiv─â, cre┼čterea continu─â a resurselor puse la dispozi┼úia lui nu este eficient─â economic. La fel de bine-cunoscut este ┼či faptul c─â, tot principial vorbind, cea mai rapid─â ┼či sigur─â cale de eficientizare a unui sistem resursofag trece prin reducerea resurselor alocate respectivului sistem. Insist─âm asupra faptului c─â sc─âderea taxelor nu trebuie s─â fie rezultatul unei abord─âri simpliste, al unei analize superficiale. De aceea apel─âm la ├«ntreaga clas─â politic─â s─â contribuie la realizarea unui plan solid de racordare a cheltuielilor publice la posibilit─â┼úile de finan┼úare oferite de societatea rom├óneasc─â. ┼óin├«nd cont c─â o economie t├«n─âr─â precum a noastr─â nu poate c─âra poveri fiscale precum cele duse de economiile dezvoltate, tot a┼ča cum nu este firesc pentru un copil s─â fac─â exerci┼úii de culturism, se impune diminuarea cheltuielilor publice. Solu┼úii precum plafonarea cheltuielilor bugetare ├«n raport cu PIB sau interzicerea deficitelor bugetare ar putea ├«nt─âri credibilitatea reformei fiscale, asigur├«nd caracterul ireversibil al acesteia (ÔÇŽ). 

Apreciem c─â un Cod Fiscal cu valen┼úe reformiste nu va fi niciodat─â perfect, iar incertitudinea care planeaz─â asupra magnitudinii efectelor sale este inerent─â unui asemenea demers. De aceea nu consider─âm c─â aceste sl─âbiciuni ┼či considera┼úii ar trebui s─â ne fac─â circumspec┼úi ├«n sprijinirea adopt─ârii lui. Rom├ónia are de altfel o lung─â ┼či pernicioas─â tradi┼úie a pa┼čilor m─ârun┼úi (de regul─â, unul ├«nainte ┼či doi ├«napoi), a reformelor patologic-graduale. Credem c─â tocmai acum, ├«ntr-o perioad─â de cre┼čtere economic─â, este momentul oportun pentru sc─âderea fiscalit─â┼úii ┼či c─â aceast─â reform─â nu poate fi am├«nat─â ├«n mod credibil ÔÇô experien┼úa recent─â de pe plan intern ┼či interna┼úional arat─â elocvent c─â ├«n condi┼úii de recesiune politicienii nu au capacitatea de a ├«ntreprinde acest gen de m─âsuri, ci din contra.ÔÇť

ÔÇ×Propunerile de reduceri de impozite pleac─â de la presupunerea complet nerealist─â c─â aproape instantaneu sau oricum dup─â o perioad─â foarte scurt─â de timp (c├«teva luni) reducerea TVA de la 24% la 19% va determina o cre┼čtere a colect─ârii de cel pu┼úin 15 puncte procentuale (de undeva de la 56-58%) la aproximativ 73% pentru a colecta o propor┼úie similar─â din PIB. Presupunerea este complet nerealist─â: cu alte cuvinte, cineva (PFA sau firm─â) care activeaz─â f─âr─â s─â pl─âteasc─â TVA-ul de 24% ┼či nu are probleme cu ANAF-ul se decide brusc s─â pl─âteasc─â TVA de 19% din con┼čtiin┼ú─â sau cuprins de remu┼čc─âri (ÔÇŽ). Nivelul colect─ârii este influen┼úat mult mai mult de sistemul institu┼úional din domeniul fiscalit─â┼úii, ├«n special de capacitatea de a implementa ┼či respecta legisla┼úia (ceea ce ├«n englez─â se nume┼čte ┬źenforcement┬╗) ┼či de costurile conform─ârii voluntare pentru contribuabili

avantajele non-conform─ârii. Dac─â ANAF face progrese majore ├«n domeniul aplic─ârii legii, dac─â legea ├«ns─â┼či devine mult mai clar─â ┼či f─âr─â posibilit─â┼úi multiple de interpretare, dac─â serviciile de

s├«nt extinse ┼či devin mult mai eficiente dec├«t ast─âzi, dac─â ├«n final costul pe care-l suport─â contribuabilul pentru a pl─âti un anumit nivel de impozit se reduce, atunci ┼či diferen┼úa dintre avantajele ┼či costurile conform─ârii va deveni net pozitiv─â (ÔÇŽ). 

S├«nt factori structurali care influen┼úeaz─â decisiv cre┼čterea economic─â ┼či care presupun cheltuieli publice foarte importante: nivelul de educa┼úie ┼či de preg─âtire al for┼úei de munc─â pentru a putea atrage investi┼úii str─âine ├«n domenii cu valoare ad─âugat─â ridicat─â ┼či foarte ridicat─â (nevoia de a cre┼čte competitivitatea economiei rom├óne┼čti); nevoia unei infrastructuri adecvate secolului XXI ┼či nu numai ├«n domeniul transportului; un sistem public de s─ân─âtate eficient ┼či performant; un sector de cercetare ┼čtiin┼úific─â ┼či dezvoltare tehnologic─â aliniat cerin┼úelor UE ┼či ale strategiei Europa 2020 ┼či o administra┼úie public─â competent─â, corect─â ┼či neutr─â politic. Toate acestea impun cheltuieli publice semnificative (ÔÇŽ). 

Rom├ónia are o pondere sc─âzut─â a cheltuielilor publice ├«n PIB ÔÇô 35,2%, cel mai mic din UE, pornind de la un nivel foarte sc─âzut al veniturilor publice ├«n PIB (numai 32,8% ├«n 2013). Acest lucru determin─â ca Rom├ónia s─â aib─â cea mai mic─â pondere a cheltuielilor de educa┼úie ca pondere ├«n PIB (2,8% ÔÇô 2013), antepenultima la cheltuieli de s─ân─âtate (4% din PIB ÔÇô 2013) ┼či printre cele mai mici cheltuieli de cercetare-dezvoltare (ÔÇŽ).

Nevoile cele mai stringente s├«nt pentru: educa┼úie, s─ân─âtate, infrastructur─â, cercetare-dezvoltare, ap─ârare ÔÇô de exemplu, numai pentru educa┼úie o cre┼čtere de 50% ┼či pentru s─ân─âtate o cre┼čtere de 25% a actualelor lor ponderi de cheltuieli ├«n PIB, care nici a┼ča nu ne vor duce la media UE 28, ├«nseamn─â pur ┼či simplu 2,4%. Ap─ârarea, la r├«ndul ei, a avut ├«n 2013 0,8% ┼či trebuie s─â ajung─â la 2%, ceea ce ├«nseamn─â ├«nc─â 1,2%, iar cercetarea-dezvoltarea ┼či infrastructura probabil mai au nevoie fiecare de un plus de 0,5%, respectiv 1% ├«n raport cu nivelurile din 2013. Evident c─â se pot face economii, se pot restructura cheltuielile cu activit─â┼úile economice (6,2%, una din cele mai mari ponderi ├«n PIB ├«n 2013 din UE ┼či care ├«nseamn─â ├«n mod esen┼úial sus┼úinerea companiilor de stat care merg pe pierderi, esen┼úialmente din cauza managementului). Crearea spa┼úiului fiscal la nivelul propus va presupune ├«n primul r├«nd o ├«mbun─ât─â┼úire radical─â a colect─ârii ┼či a diminu─ârii economiei gri, ├«mpreun─â cu o combina┼úie c├«t mai eficient─â de niveluri ale impozitelor directe, indirecte ┼či pe proprietate. Modific─ârile de structur─â a tax─ârii trebuie s─â aib─â la baz─â studii aprofundate privind impactul asupra economiei ┼či asupra diferitelor categorii sociale. Nu exist─â o neutralitate fiscal─â absolut─â a impozitelor, a┼ča c─â trebuie f─âcute alegeri dificile ├«n func┼úie de impactul fiec─ârui tip de impozit, at├«t asupra economiei, c├«t ┼či din punct de vedere al echit─â┼úii ÔÇô a┼ča ceva nu s-a prea f─âcut p├«n─â acum ├«n Rom├ónia. Discu┼úiile actuale despre Codul Fiscal structureaz─â ├«n opinia public─â, partide, mediul de afaceri ┼či chiar pe unii speciali┼čti ├«n dou─â mari tabere de sus┼úin─âtori ÔÇô cei care nu recunosc nevoia de echilibru bugetar ┼či folosesc tot felul de argumente par┼úiale sau manipulatorii, inclusiv na┼úionalist-demagogice de genul: reducerea impozitelor va stimula consumul ┼či astfel toat─â lumea are de c├«┼čtigat; avem nevoie de o cre┼čtere economic─â foarte mare pentru a recupera decalajele fa┼ú─â de ┼ú─ârile avansate; avem nevoie de deficite bugetare mari pentru dezvoltare, nu ne putem dezvolta altfel; destul cu austeritatea; cei care se opun s├«nt purt─âtorii de cuv├«nt ai institu┼úiilor interna┼úionale, FMI ┼či UE, ai ┼ú─ârilor dezvoltate, care vor s─â ne ├«mpiedice s─â ne dezvolt─âm. Aceast─â retoric─â se apropie ├«ntr-un fel de discursul frustrat de tip ÔÇ×Syriza/Tsipras/VaroufakisÔÇť al comploturilor omniprezente ale occidentalilor/germanilor, creditorilor, catolicilor ┼č.a.m.d. Nu cred c─â o astfel de abordare mai merit─â contraargumente suplimentare celor prezentate p├«n─â acum. 

Cea de-a doua categorie recunoa┼čte nevoia de echilibru bugetar, dar folose┼čte un silogism de genul: dac─â statul este cel mai prost administrator, dac─â tot consider─âm c─â avem impozite exagerat de mari, dac─â toate serviciile publice s├«nt execrabile, dac─â tot avem o corup┼úie uria┼č─â ┼či politicienii oricum s├«nt incompeten┼úi ┼či ho┼úi, atunci singura solu┼úie este s─â avem impozite c├«t mai mici, spre zero, ┼či s─â ÔÇ×├«nfomet─âmÔÇť bugetul astfel ├«nc├«t s─â nu mai fie resurse pentru furat, iar fiecare dintre noi se descurc─â ├«n ceea ce prive┼čte educa┼úia, s─ân─âtatea, infrastructura (ÔÇŽ). 

Avem de-a face în cazul acestei categorii de susţinători ai noului Cod Fiscal cu un soi specific de discurs libertarian

care sus┼úine c─â dac─â statul nu este performant, nici nu merit─â s─â ne mai chinuim s─â-l facem ┼či fiecare s─â se descurce pe cont propriu. Aceast─â a doua categorie ignor─â cu des─âv├«r┼čire tot ce ├«nseamn─â importan┼úa institu┼úiilor ├«n ceea ce prive┼čte o societate capitalist-democratic─â de succes, ignor─â tot ceea ce s-a scris despre bunuri publice, e┼čec de pia┼ú─â ┼či nevoie de interven┼úie guvernamental─â. Dar mai ales neag─â orice fel de nevoie de solidaritate ┼či de ac┼úiune colectiv─â pentru a atinge ni┼čte scopuri comune sau o las─â pur ┼či simplu numai la cheremul ac┼úiunilor individuale. Are un astfel de model vreo exemplificare concret─â undeva ├«n lume? Sau ar fi posibil a┼ča ceva ├«n Rom├ónia, cu problemele ei mari de capital social ┼či ┼úar─â membr─â a Uniunii Europene, care func┼úioneaz─â pe cu totul alt model de societate? R─âspunsul meu este evident NU ┼či ├«n fond este vorba despre o altfel de demagogie, mai rafinat─â ┼či ├«mbr─âcat─â ├«n haine foarte liberale.ÔÇť

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE  

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.