După 20 de ani

Publicat în Dilema Veche nr. 771 din 29 noiembrie – 5 decembrie 2018
După 20 de ani jpeg

Cîndva prin 1998 debutam la revista Dilema veche, cu un articol despre tineri și politică. Cu tot avîntul vîrstei de 21 de ani, făceam o pledoarie pătimașă pentru acceptarea tinerilor în politică, încheiată patetic cu îndemnul de a-i pune serios la muncă, nu doar la cumpărat țigări. Țin minte că am cumpărat vreo 15 exemplare și le-am dat la toți vecinii cu care mă întîlneam în blocul nostru de muncitori, care habar nu aveau ce era cu revista asta fără poze, dar erau bucuroși: „Cristi de la scara 1“ ajunsese ziarist.

Iată deci că, după 20 de ani, redebutez la Dilema veche, practic la aceeași temă. Sărind puțin în timp, editorialist cu ceva succes fiind deja, prin 2011, am scris o serie de articole în Dilema veche, România liberă și Contributors.ro despre ceea ce era pe atunci o discuție vie: are șanse și cum ar trebui să arate un partid nou în România?

Atunci la modă era să zici dacă ești anti- sau pro-Băsescu. Sună ridicol acum cîtă energie am consumat cu tema asta. Am scris atunci că mai degrabă s-ar simți nevoia apariției unui partid altfel: „Ce trebuie să fie noul partid? Un cu totul alt gen de animal decît cele actuale. Şi pentru asta trebuie plecat de la defectele lor structurale, pentru a nu fi repetate. Cîteva puncte sînt esenţiale: structura membrilor, selecţia cadrelor, banii, transparenţa, regulile de onestitate. (…) Partidele noastre actuale nu sînt organizaţii structurate de jos în sus, ci invers. Cotizaţiile plătite de membri sînt mici şi oricum nu se încasează, fiecare lider local declară un anumit număr convenabil de membri (…). Pentru a convinge cîteva mii de oameni să-ţi dea 100 de euro pe an, trebuie să le oferi reguli de participare. Să ai alegeri interne directe pentru toate funcţiile“. Astăzi vedem în USR un prim partid diferit de toate cele apărute în ultimii 29 de ani pe scena politică. Un partid care are, în prezent, în jur de 6500 de membri. Care a arătat forța altor zeci de mii de simpatizanți în campania #FărăPenali și în organizarea de la referendumul CpF.

Veți spune că sînt subiectiv și politician. Normal că sînt, doar sînt vicepreședinte al USR. Dar țin la ideile astea pentru că m-am bătut pentru ele la Congresul USR care a adoptat prezentul statut și mă bucur să le văd și puse în aplicare. E, pînă la urmă, visul fiecărui intelectual care scrie la Dilema, nu? Să își vadă ideile funcționînd în viața reală.

Tocmai cînd citiți aceste rînduri, membrii USR sînt în săptămîna în care votează direct, cu toții, candidații partidului pentru europarlamentare. Scriu articolul după ce tocmai am terminat a 41-a întîlnire electorală internă, la filiala USR Călărași. Trei ore de vorbit cu oamenii, după alte 40 de întîlniri similare. Am propus acest sistem de alegeri interne directe în statut, mi-am convins colegii. USR inovează din nou. Și iată-mă acum și candidat în competiția internă.

În țara în care, la precedentele alegeri europarlamentare, cei doi lideri de partid din alianța în vogă și-au pus, amîndoi, nevestele pe locuri eligibile. În țara care a trimis în această instituție puternică, ce guvernează și viața românilor, o mulțime de dăncile și dăncili. În țara asta, USR organizează alegeri interne, primare, pe bune. Cu mii de membri care te pun sub lupă. E fascinant. Și epuizant dacă ești de partea asta a lupei.

Presa și celelalte partide încă tind să se uite la USR ca la un animal de pe altă planetă. Într-un fel, chiar sîntem. Vrem o țară ca afară, vrem să fim un partid ca afară. Fără tătuc, cu membri reali. Presa dă „pe surse“ chestii care țin de dezbateri interne, cu mii de oameni angrenați în discuții. „Scandal la USR“ se titrează. Nu e scandal, e dezbatere. Dezbatem. Dur, așa. Unii ar zice că ne certăm. Ne și certăm. Apoi votăm, unii cîștigă, alții nu, unii sînt bucuroși, alții bosumflați, mergem mai departe.

M-am luptat la congresul partidului, alături de alți colegi, să introducem în statut cît mai multe dintre mecanismele de funcționare la care făceam referire în articolul din 2011. Avem în statut acest mecanism al referendumului intern, în care votează toți membrii, online, pentru a decide pe temele majore.

Vă amintiți, probabil, anul trecut, cînd USR-iștii au decis prin referendum intern poziționarea partidului împotriva schimbării Constituției pentru a redefini familia. Nu a fost nici ușor, nici liniștit, lucrurile s-au precipitat, sîntem temperamentali. Tot zeci de dezbateri interne, prin toată țara. Dar am votat, am luat o decizie și am mers mai departe. Ce tămbălău a fost atunci în presă, ce distracție la celelalte partide! USR-iștii organizează referendum ca să decidă ce pizza să comande, au titrat prietenii noștri de la Times New Roman.

Dar inteligența colectivă a fost mai bună: USR a avut o poziție clară cînd a venit referendumul CpF. Și am avut dreptate. A eșuat. Nu doar că poporul USR a arătat simț istoric corect, dar democrația internă ultimă (referendum în care au votat toți membrii) a închis o dezbatere grea: decizia a fost acceptată și urmată.

Apropo, stați jos, că urmează să zic o grozăvie: eu cred că USR e singurul partid din România. Da, serios, USR e singurul partid real, cu membri reali, din România. Restul sînt fantome de partide. Uite, de exemplu, la filiala unde sînt eu membru, USR Sector 3. Sîntem aproape 300 de membri. Alegeri pe bune, lupte, bosumflări, împăcări, dezbateri, proiecte. Întreb și eu pe la partidele vechi: voi cîți sînteți la filiala de sector? Ah, vreo cîteva mii. Serios? Unde? Și cîți participă la acțiuni? Care acțiuni? Dacă le ceri să îi scoată în stradă, se dau răniți. Dacă îi întrebi de cotizații, se dau bolnavi. Celelalte partide există doar pe hîrtie. Celelalte partide sînt asociații de primari care își scot electoratul la vot. Cînd primarul nu mai performează e schimbat de baronul de mai sus. Nu au viață internă reală, membrii sînt la fel de reali ca sufletele moarte din romanul lui Gogol.

Cicikov cumpăra șerbi răposați ca să facă o afacere. La partidele vechi, nomenclatura raportează membri ca să ungă mecanismul de ocupat funcții și de adus bani. PSD se laudă cu o jumătate de milion. Celelalte partide vechi se aruncă la cifre de sute de mii. Ficțiuni pe hîrtie. USR are mii. Dar îi vedeți pe stradă, la semnături, îi vedeți în secțiile de vot. Facem agenda pentru că sîntem vii, pentru că sîntem onești chiar și cînd vorbim despre cîți sîntem.

Oameni noi, partide noi. Dar important e: și pe reguli noi. În 2011 scriam articolul „Rețeta pentru noul partid. Cîți v-ați băga?“. În 2016 „m-am băgat“: am făcut pasul de la teorie la practică. Am lăsat postul de ministru din guvernul tehnocrat și m-am alăturat USR. Era atunci un start-up politic, a devenit un partid parlamentar mai important pentru România decît procentul său de la alegeri, pentru că facem agenda. Din noiembrie 2017 mă ocup de extinderea USR, acesta e job-ul meu la partid, ca vicepreședinte. USR crește, se întinde, e peste tot. În 2020 îi batem. 

Cristian Ghinea este deputat și vicepreședinte al Uniunii Salvați România. Fondator al Centrului Român pentru Politici Europene. A fost redactor al revistei Dilema veche.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

stomatolog diabet jpg
Această boală cronică poate fi depistată la un control stomatologic de rutină
Medicii stomatologi pot ajuta la detectarea semnelor timpurii ale diabetului de tip 2, arată studiul INDICATE-2, realizat de Haleon cu sprijinul Institutului Național pentru Cercetare în Sănătate și Îngrijire din Marea Britanie.
Bela Karoly FOTO Facebook/ Comitetul Olimpic și Sportiv Românj pg
A murit Bela Karolyi. Antrenorul Nadiei Comăneci avea 82 de ani. „Un mare impact şi o mare influenţă asupra vieţii mele”
Bela Karolyi, antrenorul Nadiei Comăneci, a murit vineri, 15 noiembrie, la 82 de ani.
alibec bataie kosovo jpg
Eugen Ionescu stând la birou   portret alb negru GettyImages jpg
Eugen Ionesco și absurdul din Diaspora înainte de ’89: condamnat în România, sărac în Franța
Plecat în Franța împreună cu familia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Eugen Ionesco a fost salahor într-o fabrică de vopseluri.
Agim Ademi federatia Kosovo jpg
Silviu Purcarete by Peter Uhan jpeg
INTERVIU Silviu Purcărete, regizor: „În comunism funcționa un fel de autocenzură: încercai să găsești un compromis prin care să spui ce voiai“
Ascunse în spatele replicilor bine tâlcuite și al recuzitei atent realizate, mesajele spectacolelor de teatru au trecut de multe ori nebăgate în seamă de comuniști – nu toți însă au fost dispuși să facă un compromis, iar pentru asta au plătit un preț mare.
shutterstock 1352925575 jpeg
Povestea Castelului Sturdza din Miclăușeni care a supraviețuit războaielor și comunismului
Pe colinele molcome ale Moldovei, la limita dintre județele Neamț și Iași, pe teritoriul comunei Butea, se ascunde în pădure o bijuterie arhitecturală unică: un castel neogotic ale cărui ziduri au rezistat în ciuda războaielor, invaziei sovietice, incendiilor și comunismului.
calarasi finantare pentru reabilitarea sistemului de irigatii foto anif.ro
INTERVIU Cum ar deveni eficiente și sustenabile vechile sisteme de irigații din comunism: „Pot fi combinate cu diverse tehnologii specifice”
Cu peste 20 de ani de experiență internațională practică în facilitarea dezvoltării și implementării politicilor privind resursele și serviciile de apă în țări subdezvoltate, Håkan Tropp explică pentru „Weekend Adevărul” cum pot fi eficiente sistemel de irigații existente.
Abdulrazak Gurnah foto AFP jpeg
Abdulrazak Gurnah, Premiul Nobel pentru Literatură: „Ce ironie profundă că tocmai politicienii cu părinți imigranți închid ușa țării pentru noii imigranți“
Marele scriitor Abdulrazak Gurnah, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a acordat un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul”, interviu în cadrul căruia a vorbit și despre cum a fost pentru el la început scrisul un act privat de terapie.