ÔÇ×Asist─âm la un reviriment al ideilor totalitare ╚Öi comunisteÔÇť - interviu cu Cristian GHINEA

Publicat în Dilema Veche nr. 808 din 15-21 august 2019
Trump ÔÇô cum ├«i scoatem afacerile din cap? jpeg

Unul dintre ini╚Ťiatorii legii privind interzicerea organiza╚Ťiilor, simbolurilor ╚Öi faptelor cu caracter comunist e Cristian Ghinea. L-am ├«ntrebat cum ├«╚Öi explic─â faptul c─â fascismul e unanim condamnat, ├«n schimb, ├«n ceea ce prive╚Öte comunismul, persist─â ├«nc─â o anumit─â indulgen╚Ť─â, at├«t Vest c├«t ╚Öi ├«n Est. 

La finalul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, regimul comunist s-a aflat ├«n tab─âra ├«nving─âtorilor, iar nazismul ├«n tab─âra ├«nvin╚Öilor. De aici, o oarecare ├«nt├«rziere cu care societ─â╚Ťile civilizate au ├«nceput s─â realizeze grotescul regimurilor comuniste: le fuseser─â alia╚Ťi ├«mpotriva nazismului. Apoi, un permanent apetit al intelighen╚Ťiei occidentale pentru comunism, ca un experiment interesant, realizat pe pielea altor oameni. Acei ÔÇ×inteligen╚ŤiÔÇť au pierdut R─âzboiul Rece, dar au c├«╚Ötigat r─âzboiul ideilor. Copiii no╚Ötri ├«nva╚Ť─â teoriile lor ├«n universit─â╚Ťi. Apoi, ├«n Europa de Est, am fost noi ├«n╚Öine foarte indulgen╚Ťi cu crimele comunismului. Nu ne-am impus anticorpi ╚Öi am r─âmas nevaccina╚Ťi.

Cum v─â explica╚Ťi aceast─â atitudine aproape binevoitoare fa╚Ť─â de comunism ├«n Rom├ónia, care a trecut printr-o dictatur─â?

Rom├ónia a avut o rela╚Ťie destul de complicat─â cu anticomunismul, cu rezisten╚Ťa la comunism. Noi am avut insule de rezisten╚Ť─â la comunism, izolate, nu o mi╚Öcare de rezisten╚Ť─â a societ─â╚Ťii. Comunismul, timp de 45 de ani, s-a integrat ├«n vie╚Ťile noastre nestigherit, p├«n─â a devenit normalitate. Apoi, s─â ne uit─âm cine a condus Rom├ónia dup─â c─âderea regimului comunist. Ion Iliescu, de exemplu, este identificat ├«n Raportul Comisiei Preziden╚Ťiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom├ónia, comisia Tism─âneanu, drept unul dintre principalii ÔÇ×vinova╚Ťi de impunerea ╚Öi perpetuareaÔÇť acestui regim. S─â fim reali╚Öti, anticomunismul a fost prizat ├«n mediu restr├«ns. Acum 16 ani, c├«nd eram redactor la Dilema ÔÇô m─â bucur enorm c─â revin, chiar ╚Öi a╚Öa, aproape de revist─â, o citesc ╚Öi rezist─â, e singura publica╚Ťie scris─â care concureaz─â cu net-ul la mine ÔÇô, coordonam un dosar despre arhivele Securit─â╚Ťii. Erau o m├«n─â de intelectuali ╚Öi activi╚Öti contra unui ├«ntreg sistem. Eram, a╚Ö putea zice, de╚Öi eram mic atunci. Am ├«nvins ├«n cele din urm─â, dar pentru c─â sistemul s-a mi╚Öcat natural din acel punct. Iliescu a ie╚Öit din peisaj ╚Öi urma╚Öii lui nu mai vedeau de ce s─â apere ei Securitatea. Iliescu a devenit caduc, a fost ├«nlocuit de to╚Ťi acei mai mici ilie╚Öti care au acaparat institu╚Ťiile publice, ├«n administra╚Ťie, ├«n politic─â. ╚śti╚Ťi expresia ÔÇô ÔÇ×comunismul a f─âcut ╚Öi lucruri buneÔÇť, este precursoarea lui ÔÇ×au furat, dar au dat ╚Öi la al╚Ťii pu╚ŤinÔÇť. Agenda sistemului nu mai e comunismul, ci s─â p─âstreze ce au furat.

Condamnarea oficial─â a comunismului drept regim ÔÇ×ilegitim ╚Öi criminalÔÇť a st├«rnit la momentul respectiv unele controverse. ╚śi s-a soldat cu pu╚Ťine rezultate concrete. Care ar fi consecin╚Ťele acelui act de condamnare? ╚śi care s├«nt urgen╚Ťele ├«n plan memorial?

Condamnarea comunismului la cel mai ├«nalt nivel a fost doar primul pas de care aveam nevoie. Dar este nevoie ╚Öi de o condamnare a regimului comunist la nivelul societ─â╚Ťii. Condamnarea comunismului ├«n aceea╚Öi m─âsur─â cu nazismul este o m─âsur─â de igienizare a spa╚Ťiului public rom├ónesc. Pentru c─â noi, ├«n ceea ce prive╚Öte comunismul, nu am f─âcut niciodat─â curat dup─â ce l-am dat afar─â din cas─â. Am f─âcut curat dup─â regimul legionar, dar nu ╚Öi dup─â cel comunist. ╚śi pentru c─â am fost, cum spunea╚Ťi mai devreme, binevoitori inclusiv cu ororile acestui regim, ast─âzi asist─âm la un reviriment al ideilor totalitare ╚Öi comuniste. Ne afl─âm ├«n situa╚Ťia ├«n care trebuie s─â le explic─âm copiilor no╚Ötri de ce Hitler a fost un om r─âu ╚Öi de ce ideologia lui e nociv─â, dar despre Mao, Pol Pot sau Ceau╚Öescu se poate vorbi laudativ oriunde.

Scopul proiectului legislativ pe care l a╚Ťi ini╚Ťiat este s─â previn─â reinstaurarea unui regim comunist ├«n Rom├ónia. Dar chiar crede╚Ťi c─â exist─â acest risc?

├Än spa╚Ťiul public din Rom├ónia, propaganda comunist─â, discursul laudativ la adresa ideilor comuniste re├«nvie. Aten╚Ťie, nu este vorba de nostalgicii comuni╚Öti, de cei care au prins acea perioad─â ╚Öi au anumite nostalgii, este vorba de oameni mai tineri, care nu au sim╚Ťit pe pielea lor ce ├«nseamn─â comunismul pus ├«n practic─â. Este un curent pro-comunist care prinde ╚Öi la noi, ╚Öi ├«n alte state din Estul Europei. Exist─â multe discu╚Ťii legate de aceast─â tem─â a nostalgiei comuniste ├«n statele din fostul lag─âr comunist. Dar nu despre asta este vorba. Este vorba de faptul c─â acest discurs pro-comunist, inclusiv ├«n universit─â╚Ťi, zone de dezbatere civic─â, nu este ├«nso╚Ťit de obliga╚Ťia de a-i asocia ╚Öi traumele provocate. Nu po╚Ťi face acela╚Öi lucru cu nazismul, de exemplu ÔÇô s─â iei c├«teva idei pe care s─â le prezin╚Ťi ca fiind bune ╚Öi s─â ignori lag─ârele de concentrare. De ce s─â putem face asta cu comunismul? Este o m─âsur─â de preven╚Ťie, a╚Öa cum este un vaccin. Mereu exist─â riscul. Libertatea ╚Öi democra╚Ťia nu s├«nt un dat de la sine, ele s├«nt pe c├«t de puternice ├«n fa╚Ťa comunismului, a fascismului pe c├«t s├«ntem noi dispu╚Öi s─â le ap─âr─âm, s─â le ├«nt─ârim. Eu s├«nt un liberal. ╚śi am o pozi╚Ťie liberal─â: ambele totalitarisme trebuie tratate la fel.

Ce se ├«n┼úelege, ├«n spiritul acestei legi, prin ÔÇ×organiza┼úii, simboluri ┼či fapte cu caracter comunistÔÇť?

Am v─âzut, atunci c├«nd am depus aceast─â ini╚Ťiativ─â legislativ─â ├«n Parlament, al─âturi de mai mul╚Ťi colegi, aceast─â interpretare conform c─âreia vor fi aresta╚Ťi to╚Ťi cei care poart─â tricouri cu Che Guevara. Este o form─â de opozi╚Ťie la propunerea legislativ─â. Dar interpretarea este gre╚Öit─â. Nu despre asta e vorba. Avem o lege similar─â care condamn─â fascismul ╚Öi regimul legionar, vi se pare c─â s├«nt pu╚Öc─âriile din Rom├ónia pline de nostalgici legionari sau de tineri care ╚Öi-au tatuat zvastici? Aceast─â lege ar urma s─â dea statului rom├ón instrumente necesare pentru a preveni reapari╚Ťia unor organiza╚Ťii care s─â ├«╚Öi propun─â, de exemplu, reinstalarea terorii sociale ├«n Rom├ónia. Organiza╚Ťii, iar organiza╚Ťiile ├«n Rom├ónia s├«nt definite ca adunare de cel pu╚Ťin trei oameni care purced la anumite fapte. Aceast─â lege nu urm─âre╚Öte persoanele care fac anumite afirma╚Ťii ├«n parc, pe o banc─â. Resping ideea c─â trebuie s─â permitem apari╚Ťia unor curente de g├«ndire neo-comuniste, totalitare, antidemocratice, pentru c─â este vorba de toleran╚Ťa fa╚Ť─â de convingeri politice. Comuni╚Ötii, la finalul anilor ÔÇÖ30, ├«nceputul anilor ÔÇÖ40, erau o minoritate ├«n Rom├ónia, pu╚Ťini ├«╚Öi imaginau atunci c─â vor instaura ├«n ╚Ťar─â un regim de teroare care va dura aproape o jum─âtate de secol. Dar s-a ├«nt├«mplat, cu ajutorul sovieticilor, bine├«n╚Ťeles.

Statul rom├ón a fost condamnat de CEDO pentru c─â a refuzat s─â ├«nregistreze / s─â ├«nscrie Partidul Comuni╚Ötilor. ├Än spiritul acestei decizii, proiectul pe care l-a╚Ťi ini╚Ťiat ar fi neconform cu jurispruden╚Ťa CEDO. Cum poate fi ob╚Ťinut un compromis?

V─âd c─â CEDO devine o sperietoare, o societate nu ├«╚Öi poate dezvolta anticorpi democratici c─âÔÇŽ pac, la CEDO. Hai s─â avem legea ╚Öi apoi un caz la CEDO. S─â avem o dezbatere cu judec─âtorii. CEDO argumenteaz─â c─â interzicerea propagandei comuniste nu este necesar─â ├«ntruc├«t nu exist─â o amenin╚Ťare iminent─â, un pericol clar privind instaurarea unui regim totalitar, antidemocratic. ╚śi aici dezbaterea este interesant─â: de unde ╚Ötiu judec─âtorii asta? Cum se m─âsoar─â pericolul? Este asta o decizie politic─â, luat─â de societate, sau una judiciar─â? Cred c─â noi, ca societate, trebuie s─â lu─âm aceast─â decizie. Hai s─â avem legea trecut─â ╚Öi vom dezbate la CEDO dac─â avem cazuri acolo. S─â nu legifer─âm ├«nseamn─â a ne castra de libertatea de decizie. Iar dac─â CEDO func╚Ťioneaz─â ca sperietoare, atunci legea acum ├«n vigoare in Rom├ónia, privind legionarismul ╚Öi fascismul, ar trebui s─â nu fie acceptat─â. Nu cred c─â legionarismul e un pericol, iar comunismul nu. Eu cred c─â ambele s├«nt. Spun din nou: proiectul nostru de lege este o copie exact─â, la nivel de limbaj ╚Öi mecanism legal, a legii deja ├«n vigoare, privind totalitarismul de extrem─â dreapta. Logica ╚Öi argumentele se aplic─â ambelor Rele. 

Cristian Ghinea este eurodeputat (grupul Renew Europe). A fost deputat în Parlamentul României (USR) în perioada decembrie 2016-mai 2019.

a consemnat Matei MARTIN

Foto: Eduard Enea

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.