Marea dezbatere națională (ne)lansată de Iohannis și Dăncilă

Publicat în Dilema Veche nr. 820 din 7–13 noiembrie 2019
Marea dezbatere națională (ne)lansată de Iohannis și Dăncilă jpeg

Am urmărit cu interes audierile parlamentare ale ministrului propus la Fonduri Europene. Cînd vine vorba despre subiectul ăsta la TV sau în mediul politic, oamenii știu două chestii: absorbție și birocrație. La absorbție se pricepe cam toată lumea, pentru că e cu procente.

Așa, de pildă, în 2016, cînd media europeană de absorbție era 1% și în România era 0,5%, pesediștii leșinau demonstrativ că e ceva cu zero. Atunci eram la 0,5% de media europeană. Trei ani, trei prim-miniștri și o grămadă de miniștri mai tîrziu, media europeană este la 35% și noi avem 32%. Deci sîntem la 3% sub media europeană. Evident, aș putea să insist pe distanța față de media europeană așa cum pesediștii insistă pe acest 32% și îl prezintă ca fiind un fel de buricul pămîntului al politicii de coeziune galactică. Așa e cînd te joci cu procente.

Discuția despre absorbție e un fel de nechezol pentru o dezbatere națională care ne lipsește: cum punem fondurile europene la treabă ca să facem o țară ca afară?

Sub procente statistice de absorbție se ascunde o realitate urît mirositoare. Țineți minte că aici ați citit prima dată chestia asta: în următorii ani, distanța față de media europeană va crește în fiecare an. Aceste 32% ascund o gaură. Mare parte din banii europeni consumați în bugetul 2014-2020 sînt de fapt banii pe care am fost incapabili să-i consumăm în bugetul 2007-2013.

Cum? Simplu! Ca să salvăm niște bani ca și pierduți în proiecte în-tîrziate data trecută, am negociat cu Comisia Europeană să mutăm finalizarea acestor proiecte în bugetul următor. Adică acesta curent. Așa am trecut niște proiecte de pe un buget pe altul. În păsăreasca de fonduri europene acestea se numesc „proiecte fazate“. Deci dacă guvernele PSD-ALDE au moștenit niște proiecte deja începute pe care am încasat bani, evident au făcut ceva absorbție. La fel de evident, aceste proiecte se cam termină acum. Ce urmează? Avem altele?

Răspunsul este nu. Urmează o țeavă goală de proiecte. Așa cum v-am spus data trecută, PSD a desființat departamentul de dezvoltare proiecte pe care-l făcusem cînd am fost ministru la MFE. Capacitatea ministerelor și a companiilor naționale de a dezvolta proiecte este tot redusă. Mihai Tudose, cînd era premier, a preluat o idee bună de la tehnocrați și a semnat un acord cu Banca Mondială căreia i-a încredințat o parte din dezvoltarea de proiecte. Era și asta o soluție alternativă, folosită de Vlad Voiculescu în 2016 pentru a dezvolta proiecte pentru spitalele regionale. După ce Dragnea l-a dat jos pe Tudose, Viorica Dăncilă a renunțat la memorandumul cu Banca, pe motiv că nu vin străinii să ne zică nouă ce și cum. Mai ales că vorbesc engleză și ei îi e greu să urmărească. Deci terminăm fazatele și apoi… rata de absorbție va fi un scandal din ce în ce mai mare de acum pînă în 2020 (2023, de fapt). Așa cum a fost și data trecută. MFE a apărut ca minister prin 2013 tocmai ca să dregem cumva problema asta. Și iată că…

Această parte prost rujată a viitorului a lipsit cu totul de la audieri. Dar a lipsit și viitorul pe care ar trebui să ni-l construim singuri. Adică a lipsit marea dezbatere națională despre cum va cheltui România cele peste 30 miliarde de euro pe care le va primi de la UE în bugetul 2020-2027.

Această mare dezbatere națională, lansată împreună de președintele Klaus Iohannis și de premierul Viorica Dăncilă, a adus pînă acum la aceeași masă participanți pricepuți din mediul guvernamental, de la partidele politice, de la ONG-uri, din think-tank-uri, Academie, sindicate, patronate. S-au tras concluzii pertinente despre lucrurile care au mers și mai ales despre cele care nu au mers legat de cum a cheltuit România 35 miliarde de euro în primul buget european (fără a include subvențiile agricole) și încă niște miliarde bune în bugetul curent, astfel încît să avem o idee clară, asumată politic și susținută pe dovezi despre ce vom face cu următoarele miliarde.

23 wc 1200px cexn al opsd 1312 1 16056484105 jpg jpeg

Evident că glumesc.

Marea dezbatere națională legată de viitorul Acord de Parteneriat între România și Comisia Europeană nu e deloc mare, nu e deloc dezbatere și nu e nici națională. Ministerul Fondurilor Europene a lansat-o, așa, cam pe sub radar. Patronajul este asigurat de o doamnă care ba e secretar de stat, ba e directoare supremă, ba e ministru delegat. Totuși, de ce organizează MFE marea dezbatere națională? S-a decis undeva că a făcut o treabă fabuloasă pînă acum? Nu ar trebui ca Președinția sau prim-ministrul să patroneze discuția asta și MFE să fie participant la discuții, să pună datele pe masă, dar să stea frumos într-un colț?

Și, în definitiv, pare ușor absurd: de ce facem o mare dezbatere dacă nu prea sîntem interesați de ea? Este simplu. Așa ne obligă regulamentul european. Există un articol în regulamentul trecut și va exista și în regulamentul pe care acum îl dezbatem în Parlamentul European prin care statul membru este obligat să organizeze consultări și grupuri de lucru cu organizații relevante în care să se discute bazat pe cifre etc.

Ca să bifăm această consultare, ne organizăm cum am zis mai sus. De fapt, Ministerul Fondurilor Europene manifestă și el – și nu e deloc o excepție în administrația din România – o tendință extremă spre mandarinat. Mandarinii erau acei experți care conduceau imperiul chinez, oameni care dădeau niște examene cumplit de grele ca să intre în sistem și care nu se schimbau indiferent de împărat. Bine, e o comparație nedreaptă pentru mandarini; la noi intrarea e mult mai ușoară și mai pe pile.

Un exemplu extrem al mandarinizării este chiar fondul pentru sporul de fonduri europene – și tare vreau să văd dezbaterea organizată de MFE despre subiect. Acum mulți ani se punea problema să-i răsplătim cumva pe funcționarii performanți care dezvoltă România cu fonduri europene. Astfel, am dat o lege prin care se putea acorda un spor maxim la salariu de 75%. A se observa cuvintele „se putea“ și „maxim“.

Chestia asta a mers cît a mers, cîtă vreme sporul se acorda din bugetul național. Era o veșnică luptă între șefii de instituții și Ministerul Finanțelor să acorde sporuri la cît mai mulți oameni. La un moment dat, lui Orlando-îmi plac curvele-Teodorovici, cînd era ministru al Fondurilor Europene, i-a venit o idee: hai să dăm sporul de fonduri europene din… fonduri europene. Din acel moment, Ministerul de Finanțe nu a mai fost lupul paznic la buget pentru sporul de fonduri, că doar nu dădea de la el. Așa că sporul de fonduri a devenit un fel de molimă în sistem: îl ia toată lumea. Nu doar toată lumea care lucrează la MFE, ci toată lumea din toate instituțiile care au cît de cît legătură cu fonduri europene. La nivel maxim.

Un alt subiect care a lipsit din audieri a fost cel legat de sistem în sine. E și megacentralizat, și fracturat în același timp (sînt trei ministere care gestionează fondurile europene, Agricultura + Dezvoltarea + MFE, și fiecare are verticala sa a puterii, paralele). În același timp, sistemul e și lipsit de responsabilitate, și obsedat de control – și toate se sparg în capul beneficiarilor, de unde tonele de hîrtii cu care se acoperă toată lumea. Deși am creat acest sistem urieșesc ca să creștem absorbția, o dăm iar în bară.

Soluția e regionalizarea pe bune și unificarea sistemelor paralele (ADR-urile să devină Autorități de Management și să se ocupe de proiecte multifond). Apoi, putem face intermediere de fonduri europene prin actori privați sau cvasi-publici: bănci, ONG-uri, organizații de ramură. În loc să dezvoltăm o nouă ramificație de birocrație de stat pentru orice program temporar. Cum ar fi? Ar fi simplu și regulamentele europene o permit, dar mereu am ales cel mai centralizat și cel mai birocratic mod de organizare.

Colegii mei parlamentari USR membri în Comisia de Afaceri Europene, Dan Barna, Iulian Bulai și Cristina Prună, au încercat să ridice astfel de probleme în timpul audierilor, dar ceilalți participanți, inclusiv ministrul desemnat, s-au făcut că nu pricep sau că nu e important. De pildă, la o întrebare despre sporul de fonduri europene, ministrul desemnat a răspuns că el nu știe să fie probleme cu plata acestui spor. Acum se poate înțelege că domnul ministru nu a înțeles întrebarea, dar cum îl știu drept un om versat și bun cunoscător al sistemului, îmi permit să rîd în barbă.

Acum, stimați cititori, știu că atunci cînd e vorba de fonduri europene lumea intră în acronime complicate și păsărească tehnică, dar m-am străduit să discut problemele uman și logic, pentru că eu chiar cred că merităm, ca cetățeni europeni, o discuție serioasă despre cum dezvoltăm România. Sîntem foarte aproape de a rata încă o dată să ne dezvoltăm serios cu fonduri europene. Pentru că despre asta este discuția, nu despre acronime și sporuri.

Cristian Ghinea este europarlamentar din partea Alianței USR-PLUS. Opiniile sale sînt exprimate în nume personal.

Foto: wikimedia commons

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
Românii, la fel de „atenţi” cu mediul ca francezii în urmă cu 30 de ani. Cum se comportă acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chiştoacele pe plajă, PET-urile în ape şi se comportau exact ca românii în anul 2022. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical în Franţa
image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.