Onoarea Bisericii

Publicat în Dilema Veche nr. 325 din 6 - 12 mai 2010
Întrebări jpeg

Am scris, cu c├«┼úiva ani ├«n urm─â, articolul de mai jos despre proiectul Catedralei Neamului. Zvonuri, dezbateri preg─âtitoare ┼či o serie de imagini noi ├«mi las─â impresia c─â tema a revenit vertiginos ├«n actualitate. Simt nevoia s─â reiau, ├«n ceasul al doisprezecelea, argumentele irit─ârii mele de atunci. Cu o not─â ├«n plus de exasperare.

 
C├«t de departe va merge pactul cu lumea al ierarhiilor noastre biserice┼čti? Nu spun al Bisericii noastre, pentru c─â se g─âsesc ├«ntotdeauna alfabetiza┼úi de ultim─â or─â ai teologiei autohtone care s─â-mi atrag─â aten┼úia c─â Biserica s├«ntem to┼úi. C─â nu-┼úi po┼úi lua distan┼úe fa┼ú─â de o comunitate din care faci, ├«n chip nemijlocit, parte. Biserica institu┼úional─â are voie s─â spun─â c─â ÔÇ×intelectualiiÔÇť i-au ├«ntors spatele, are voie s─â se refere la mine ca la un ├«nstr─âinat. Dar eu nu pot r─âspunde c─â n-am cum s─â-mi ├«ntorc singur spatele, c├«t─â vreme s├«nt una cu ea.

Biserica poate hot─âr├«, ├«n numele meu, c├«nd e vorba de trebile comunit─â┼úii; dar nu-mi cere p─ârerea ┼či, dac─â mi-o spun, nu ┼úine cont de ea. Va s─â zic─â, ├«n acest caz, nu s├«nt m─âdularul ei legitim. De ├«ndat─â, ├«ns─â, ce vocea mea nu se mai une┼čte cu a ei, mi se reaminte┼čte, mai mult sau mai pu┼úin mieros, c─â n-am dreptul s─â m─â pronun┼ú c─âci s├«nt inclus, s├«nt ÔÇ×├«nl─âuntruÔÇť. A fi ├«n Biseric─â ├«nseamn─â, a┼čadar, a fi de acord cu ierarhiile ei. Trebuie s─â fiu solidar, f─âr─â deliberare, cu oficialit─â┼úile ecleziastice, ├«n vreme ce ele nu s├«nt ┼úinute s─â m─â ia ├«n seam─â. Lotul meu e supunerea necondi┼úionat─â. Laicii trebuie s─â fac─â ascultare. Clericii, nu. Cu alte cuvinte, o parte a Bisericii se substituie ├«ntregului, amintindu-┼či de cealalt─â parte (pentru a o chema la ordine) doar c├«nd e contrariat─â, sau c├«nd trebuie s─â fac─â discursuri despre ÔÇ×poporul credinciosÔÇť. A┼ča s-a ├«nt├«mplat, recent, la dezbaterea despre ÔÇ×catedrala neamuluiÔÇť. Reprezentan┼úii societ─â┼úii civile, ai Comisiunii Monumentelor Istorice, ai clasei politice au avut serioase rezerve fa┼ú─â de un proiect gigantesc, care, a┼ča cum e conceput, nu poate fi dec├«t o ├«ntruchipare necuviincioas─â a ÔÇ×slavei de┼čarteÔÇť. Dac─â Biserica s├«ntem to┼úi, glasurile acestea apar┼úin, cu deplin─â ├«ndrept─â┼úire, Bisericii. Mai mult: s├«nt glasuri de vaz─â ale ei. A nu pleca urechea la spusa lor echivaleaz─â cu a le excomunica.

├Ä┼či pot permite ierarhiile a┼ča ceva? ├Än numele a ce? ├Än numele c─ârei autorit─â┼úi morale, ├«n numele c─ârei ispr─âvi civice, ├«n numele c─ârei p─âg├«ne jurisdic┼úii? Cum poate Biserica s─â suspende libert─â┼úile ┼či responsabilit─â┼úile membrilor ei? Cum altfel dec├«t idolatriz├«ndu-┼či oficialit─â┼úile ca pe un ÔÇ×deta┼čament de avangard─âÔÇť al tuturor credincio┼čilor? Deta┼čamentul acesta de avangard─â ┼či-a f─âcut o voca┼úie, ├«n ultimii cincizeci de ani, din a se l─âsa biruit de lume. A lingu┼čit crimele unor aposta┼úi, a consim┼úit la temeneaua omagial─â ┼či la demolarea barbar─â a unor l─âca┼čuri de ne├«nlocuit. A g─âsit justific─âri meschine ┼či grandilocvente pentru a ├«ng─âdui minciuna na┼úional─â, mizeria trupurilor ┼či siluirea sufletelor. C├«┼úi dintre marii no┼čtri ierarhi, confrunta┼úi cu demonul dictaturii, s-au g├«ndit dac─â nu la martiraj, m─âcar la o retragere smerit─â ├«n pustie? Au preferat s─â se socoteasc─â indispensabili, s─â-┼či ambaleze la┼čit─â┼úile ├«n discursuri pioase despre r─âbdare, ├«n┼úelepciune ┼či compromis salvator. Au supravie┼úuit semi-adormi┼úi, ├«mp─âca┼úi cu ei ├«n┼či┼či, ├«n aburii unor chilii bine ├«nc─âlzite. Iar acum, dup─â ce decenii ├«ntregi au refuzat s─â apere onoarea Bisericii, se ocup─â brusc de pompa ei lumeasc─â. Vor gloria imanent─â ca r─âsplat─â pentru o ├«ndelung─â lips─â a curajului. Vor s─â-┼či ├«ncununeze demisia printr-un triumf. Asemenea c─ârturarilor ┼či fariseilor, vor s─â cure┼úe partea din afar─â a blidului, l─âs├«nd neatins─â necump─âtarea din─âuntru (Matei, 23, 25). Rezultatul e previzibil. ÔÇ×Catedrala neamuluiÔÇť va ar─âta ÔÇ×ca mormintele v─âruiteÔÇť, nici m─âcar destul de frumoas─â pe dinafar─â, iar pe din─âuntru ÔÇ×plin─â de oasele mor┼úilor ┼či de necur─â┼úieÔÇť (Matei, 23, 27).

Dilema, nr.  243, 19-25 septembrie 1997.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.